Discursurile și luările de poziție de la reuniunea Forumului Economic Mondial de la Davos (19-23 ianuarie) ale liderilor și șefilor de stat, moțiunea de cenzură împotriva Comisiei Europene, votul din Parlamentul European asupra trimiterii acordului cu Mercosur la Curtea de Justiție a UE, precum și Summitul extraordinar al Consiliului European se numără printre principalele subiecte ale acestei săptămâni.

Forumul Economic Mondial de la Davos

*Vicepreședinta executivă a Comisiei Europene pentru drepturi sociale și competențe, locuri de muncă de calitate și pregătire, Roxana Mînzatu, a participat în perioada 19-21 ianuarie la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde a luat parte la dezbateri la nivel înalt privind viitorul muncii, impactul transformărilor tehnologice și geopolitice asupra forței de muncă, precum și politicile necesare pentru a asigura o tranziție echitabilă către noile modele economice.

Roxana Mînzatu a avut o intervenție în sesiunea publică 'Stakeholder Dialogue: Workers in the Driver's Seat' și a participat la reuniunea 'Securing a Future-Ready Workforce for the Next Industrial Era'. De asemenea, oficialul european a avut o serie de întâlniri bilaterale cu lideri din mediul de afaceri: Denis Machuel (CEO Adecco Group), Karin Radstrom (CEO Daimler Truck), Gina Vargiu-Breuer (Chief People and Culture Officer), Arthur Mensch (CEO Mistral AI), Omar Abbosh (CEO Pearson) și Maziar Mike Doustdar (CEO Novo Nordisk).

*În cadrul discursului special al președintei CE, Ursula von der Leyen, de la 20 ianuarie, aceasta a declarat că prin acordul comercial UE-Mercosur, semnat la 17 ianuarie la Asuncion, în Paraguay, UE și America Latină au creat cea mai mare zonă de liber schimb din lume - 'O piață în valoare de peste 20% din PIB-ul global. 31 de țări cu peste 700 de milioane de consumatori'. Acest acord transmite mesajul către lume: 'că alegem comerțul echitabil în locul tarifelor vamale. Parteneriatul în locul izolării. Sustenabilitatea în locul exploatării. Și că suntem serioși în ceea ce privește reducerea riscurilor economiilor noastre și diversificarea lanțurilor noastre de aprovizionare.'

'Lucrăm la un nou acord de liber schimb cu Australia. De asemenea, avansăm cu Filipine, Thailanda, Malaezia, Emiratele Arabe Unite - și cu multe altele. Și imediat după Davos, voi călători în India. (...) suntem în pragul unui acord comercial istoric.', a mai afirmat Ursula von der Leyen.

Președinta CE a mai anunțat 'o nouă structură de companie cu adevărat europeană', denumită 'EU Inc.', cu un set unic și simplu de reguli care se vor aplica fără probleme în întreaga Uniune. Astfel, antreprenorii vor putea înregistra o companie în orice stat membru în termen de 48 de ore - complet online. Aceștia se vor bucura de același regim de capital în toată UE. În plus, a evidențiat nevoia unui sistem în care companiile să poată face afaceri și să obțină finanțare fără probleme în toată Europa - la fel de ușor ca pe piețe uniforme precum SUA sau China.

O altă prioritate enunțată a fost construirea unei piețe energetice interconectate și accesibile - o adevărată uniune energetică.

Ursula von der Leyen a mai anunțat decizia de a acorda Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027 și un pachet de măsuri pentru a sprijini securitatea arctică - 'solidaritate deplină cu Groenlanda și Regatul Danemarcei'.

Consolidarea parteneriatelor de securitate cu parteneri precum Regatul Unit, Canada, Norvegia, Islanda și alții, precum și adaptarea la noua arhitectură de securitate fac parte din propria strategie de securitate, care urmează să fie publicată la sfârșitul acestui an. 'În centrul acesteia se va afla principiul fundamental: Popoarele suverane sunt cele care își decid propriul viitor.', a mai subliniat Ursula von der Leyen, potrivit https://ec.europa.eu/commission.

Parlamentul European

*O nouă moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene din cauza acordului UE-Mercosur și două propuneri ale deputaților care solicită Curții de Justiție a UE un aviz privind compatibilitatea acestora cu tratatele UE s-au aflat în prim-planul sesiunii Parlamentului European de la Strasbourg, în cadrul căreia s-au dezbătut situațiile din Groenlanda, Iran și Venezuela, precum și prioritățile noii președinții cipriote a Consiliului.

*Mii de fermieri europeni, între care circa 200 din România, au protestat pe 20 ianuarie în fața Parlamentului European, la Strasbourg, pentru a-și exprima nemulțumirea față de acordul comercial cu blocul Mercosur. La trei zile după semnarea acordului comercial dintre UE și țările latino-americane Mercosur, în Paraguay, fermierii sunt hotărâți să 'nu cedeze', a declarat Herve Lapie, secretar general la principalul sindicat al fermierilor din Franța (FNSEA).

*La 20 ianuarie, Parlamentul European a decis să suspende procesul de ratificare a acordului comercial între Uniunea Europeană și SUA, ca urmare a recentelor amenințări din partea președintelui american Donald Trump privind mai multe țări europene - Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Regatul Unit, Olanda și Finlanda - că le va impune tarife vamale suplimentare până când va fi încheiat 'un acord pentru vânzarea completă și integrală a Groenlandei'.

*La 20 ianuarie, PE a votat favorabil ca împrumutul de 90 de miliarde de euro pe care Uniunea Europeană îl va oferi Ucrainei să fie supus la vot în legislativul european în 'procedură de urgență' la o sesiune plenară viitoare, potrivit https://www.europarl.europa.eu/. Totodată, a dat undă verde deciziei Consiliului de a aplica procedura de 'cooperare consolidată'. Întrucât Cehia, Ungaria și Slovacia au optat să nu sprijine împrumutul, acordul a fost adoptat în cadrul procedurii de cooperare consolidată, un mecanism ce le permite statelor membre ale UE care doresc să colaboreze în domenii specifice.

*La 21 ianuarie, președintele Consiliului European, Antonio Costa, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au transmis în plenul PE, un mesaj de forță și unitate, afirmând că UE se va apăra în fața oricărei coerciții și că Europa este pregătită să acționeze, dacă va fi necesar, dând dovadă de hotărâre.

*PE a adoptat, la 21 ianuarie, cu majoritate simplă de voturi o propunere de trimitere a acordului cu Mercosur la Curtea de Justiție a UE pentru a evalua conformitatea conținutului acestuia cu tratatele UE. Pentru trimiterea acordului la Curte au votat 334 de eurodeputați, iar 324 au votat împotrivă. Temeiul juridic al Acordului de parteneriat UE-Mercosur și al Acordului comercial interimar va fi acum revizuit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Parlamentul European va continua examinarea textelor, în așteptarea avizului CJUE. Numai după prezentarea avizului juridic, Parlamentul European va putea vota pentru a aproba sau nu acordul, potrivit unui comunicat al PE.

*La 21 ianuarie, vicepreședintele PE, Nicu Ștefănuță, a cerut Comisiei Europene interzicerea artificiilor în spațiile interioare. 'Consider că Europa nu trebuie să-și permită să mai aibă astfel de incidente. Deja avem trei incendii în care au murit cel puțin 50 de oameni și sute au rămas pe viață afectați. Este vorba de Colectiv, România, în 2015, este vorba de Macedonia de Nord, clubul Puls, în 2025, și Crans Montana, în 2026, în care tineri mor de vii de la stupizenia folosirii artificiilor în spații interioare. Așa că am cerut Comisiei Europene și am strâns semnături săptămâna asta în rândul parlamentarilor să oprim, odată pentru totdeauna, practica asta debilă', a declarat Ștefănuță, afiliat grupului Verzilor, într-un briefing pentru jurnaliști români de la Strasbourg.

*La 22 ianuarie, PE a respins cu o majoritate largă o moțiune de cenzură împotriva Comisiei Europene, depusă de grupul Patrioți pentru Europa din cauza semnării acordului cu Mercosur care, potrivit semnatarilor moțiunii, contravine intereselor UE și ale cetățenilor săi.

Un număr de 390 de europarlamentari au votat împotriva moțiunii, 165 s-au pronunțat în favoarea acestui demers, în timp ce zece s-au abținut. Numărul total al eurodeputaților care și-au exercitat opțiunea de vot a fost de 565. Moțiunea este a patra depusă în PE împotriva Comisiei Europene în acest an, un veritabil record.

Comisia Europeană

*La 21 ianuarie, CE a anunțat că va aloca 1,9 miliarde de euro pentru ajutorul umanitar în anul 2026, pentru a ajuta 239 de milioane de persoane afectate în urma 'reducerilor de finanțare ale principalilor donatori', mai mult de jumătate din acest buget urmând să fie alocat Africii și Orientului Mijlociu, informează agenția EFE.

Aceste fonduri, provenite din bugetul UE, finanțat la rândul său de statele membre, sunt egale cu cele alocate aceluiași scop în bugetul comunitar pentru anul trecut și vor fi destinate accesului la alimente și adăposturi de urgență, îngrijiri medicale esențiale, protejării celor vulnerabili și susținerii educației copiilor în zone de criză.

Concret, 557 de milioane de euro vor fi alocate zonelor din Africa de Vest și Centrală, 448 de milioane de euro Orientului Mijlociu, în special Fâșiei Gaza, precum și Irakului, Yemenului, Siriei și Libanului. În Europa, 145 de milioane de euro vor fi destinate Ucrainei și 8 milioane de euro unor proiecte umanitare în Republica Moldova. De asemenea, 126 de milioane de euro vor fi alocate nevoilor umanitare din Afganistan, Pakistan și Iran, alte 95 de milioane de euro Americii Centrale, Americii de Sud și Caraibelor, în zone marcate de conflicte armate, violențe pe scară extinsă și provocări de mediu. Alte 73 de milioane de euro vor fi destinate Asiei de Sud-Est și regiunii Pacificului, în special pentru criza din Myanmar și impactul acesteia asupra Bangladeshului vecin, și 14,6 milioane de euro pentru Africa de Nord, 'o regiune care continuă să se confrunte cu provocări politice, economice și sociale complexe'. Peste 415 milioane de euro vor fi destinate abordării situațiilor de urgență neprevăzute la nivel mondial și menținerii lanțurile de aprovizionare strategice.

Consiliul UE

*Președinția cipriotă a Consiliului UE a deschis la 22 ianuarie, la Nicosia, o reuniune informală a miniștrilor justiției și afacerilor interne cu subiecte pe agendă precum înăsprirea politicii migratorii, consolidarea deportărilor și protecția Spațiului Schengen, în timp ce Germania promovează în paralel discuții pentru crearea de centre de returnare în afara Europei, potrivit EFE.

Summit extraordinar al Consiliului European

*La 23 ianuarie, după reuniunea extraordinară a Consiliului European la Bruxelles, președintele Antonio Costa a declarat că Uniunea Europeană are 'îndoieli serioase' cu privire la 'Consiliul pentru Pace', lansat de Donald Trump, în special în ceea ce privește compatibilitatea sa cu Națiunile Unite.

Președintele american a inaugurat, la 22 ianuarie, la Davos noul său 'Consiliu pentru Pace', în prezența a aproximativ 20 de lideri ai țărilor care au aderat la acest organism aflat sub controlul său. Premierul spaniol Pedro Sanchez a declarat presei că țara sa a 'refuzat' invitația de a participa la acest Consiliu pentru Pace. Franța a refuzat, de asemenea, să participe la acest organism, considerându-l incompatibil cu angajamentul său față de ONU.

*Președintele Consiliului European, Antonio Costa, a subliniat sprijinul deplin al Uniunii pentru Regatul Danemarcei și Groenlanda, afirmând clar că doar Danemarca și Groenlanda pot decide asupra chestiunilor care le privesc, în deplin respect față de dreptul internațional, suveranitatea națională și integritatea teritorială, conform unui comunicat de presă publicat pe site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Europa și Statele Unite au un interes comun în ceea ce privește securitatea regiunii arctice, în special prin intermediul NATO. Uniunea Europeană va juca, de asemenea, un rol mai important în această regiune, a mai spus Costa, care a calificat drept un semnal pozitiv anunțul Statelor Unite privind renunțarea la noi tarife vamale asupra produselor europene, de natură să contribuie la stabilizarea relațiilor comerciale transatlantice.

Oficialul european și-a declarat disponibilitatea de a colabora cu SUA în vederea punerii în aplicare a Planului de pace cuprinzător pentru Gaza, cu un Consiliu de pace care să își îndeplinească misiunea de administrație de tranziție, în conformitate cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.

La rândul său, președinta CE, Ursula von der Leyen, a declarat, după reuniune, că UE a acționat unitar și eficient în fața tensiunilor recente din jurul Groenlandei și Ucrainei, bazându-se pe patru principii: fermitate, dialog, pregătire și unitate.

În privința Ucrainei, liderii europeni au condamnat intensificarea atacurilor rusești și au anunțat noi măsuri de sprijin, inclusiv livrarea a sute de generatoare de urgență pentru infrastructura critică. UE, SUA și Ucraina sunt aproape de finalizarea unui cadru comun de prosperitate pentru perioada post-conflict, axat pe reforme economice, integrarea în Piața Unică, investiții, coordonarea donatorilor și consolidarea statului de drept. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Irina Giurgiu)