Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cunoscută drept Comisia de la Veneția, este organismul consultativ al Consiliului Europei pe probleme de drept constituțional, potrivit https://www.coe.int/.

Este un organism care funcționează asemenea unui acord extins la care sunt parte 61 de state, dintre care cele 46 de stat membre ale Consiliului Europei și alte 15 state (Algeria, Brazilia, Canada, Chile, Costa Rica, Israel, Kazahstan, Republica Coreea, Kosovo, Kârgâzstan, Maroc, Mexic, Peru, Tunisia și SUA). State care au statut observator: Argentina, Japonia, Sfântul Scaun și Uruguay.

Înființare

Ideea creării Comisiei pentru Democrație prin Drept sub forma unui grup de experți în domeniul dreptului constituțional a aparținut ministrului italian Antonio Mario La Pergola, renumit profesor de drept constituțional, fost judecător și președinte al Curții Constituționale a Italiei, fost judecător al Curții Europene de Justiție și președinte al Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei, potrivit lucrării ''The Venice Commission'' (Author Rudolf Schnutz Durr), lucrării ''Constitutional Justice: A Mission of the Venice Commission'' (Author Schnutz Rudolf Durr) și https://www.venice.coe.int/.

La 19-20 ianuarie 1990, conferința interguvernamentală a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat decizia înființării Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (cunoscută drept Comisia de la Veneția), potrivit www.coe.int.

Înființarea Comisiei de la Veneția s-a realizat în baza Rezoluției (90)6 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind ''Acordul parțial pentru stabilirea Comisiei Europene pentru Democrație prin Lege'' din 10 mai 1990, când 18 state membre ale Consiliului Europei (Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Finlanda, Franța, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Malta, Norvegia, Portugalia, San Marino, Spania, Suedia, Elveția și Turcia) au pus, în mod oficial, la Strasbourg, bazele Comisiei Europene pentru Democrație prin Lege, conform www.coe.int.

Alegerea numelui Comisiei a reprezentat convingerea juristului italian Antonio Mario La Pergola că o democrație sustenabilă poate fi construită doar într-un cadru constituțional bazat pe statul de drept. Juristul italian a definit scopul Comisiei astfel: ''Pacea prin democrație și democrația prin lege vor fi angajamentul nostru ferm...'', potrivit https://www.coe.int/.

Reputația solidă a Comisiei de la Veneția privind independența și obiectivitatea, alături de metodele de lucru unice bazate pe dialogul incluziv cu autoritățile și cu toate părțile implicate din țară o așează într-o poziție privilegiată pentru facilitarea dialogului, inclusiv în ce privește contextele de tranziție democratică și în ce privește situațiile de urgență sau de conflicte, indică portalul oficial al Consiliului Europei - https://www.coe.int/.

Summitul șefilor de stat și de guvern ai Consiliului Europei, din 16-17 mai 2023, a adoptat Declarația de la Reykjavik, intitulată ''Uniți în jurul valorilor noastre'', prilej cu care s-a hotărât și consolidarea Comisiei de la Veneția și rolului său.

România este stat membru al Comisiei de la Veneția din 1 mai 1994.

Conducere și sediu

Secretariatul Comisiei de la Veneția se află la Strasbourg, în Franța, la sediul Consiliului Europei. Sesiunile plenare ale Comisiei sunt organizate la Veneția, în Italia, la Scuola Grande di San Giovanni Evangelista, de patru ori pe an, în lunile martie, iunie, octombrie și decembrie.

La 12-13 decembrie 2025, cu prilejul celei de-a 145-a sesiuni plenare, Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a ales-o în funcția de președinte, pentru un mandat de doi ani, pe doamna Marta Cartabia (Italia), profesor plin de drept constituțional la Universitatea Bocconi din Milano, președinte emerit al Curții Constituționale a Italiei și fost ministru al justiției în guvernul italian condus de Mario Draghi (2021-2022), potrivit https://www.coe.int/.

Cu același prilej, au fost aleși cei trei vicepreședinți (Renata Deskoska din Macedonia de Nord, Eirik Holmoyvik din Norvegia, Timothy Otty din Marea Britanie) și membrii Biroului, organismul de conducere al Comisiei.

Biroul Comisiei de la Veneția este compus din președintele Comisiei, cei trei vicepreședinți și alți membri ai Comisiei. În prezent, Biroul este compus din: președintele Marta Cartabia, vicepreședinții Renata Deskoska, Eirik Holmoyvik, Timothy Otty și membrii: Nicos C. Alivizatos, Nadia Bernoussi, Regina Kiener și Martin Kuijer.

Biroul se poate întruni și în format extins cu participarea membrilor Biroului și a președinților subcomitetelor. Biroul are 13 subcomitete. Judecătoarea româncă Laura-Iuliana Scântei este președinta Subcomitetului de protecție a minorităților, indică https://www.coe.int/. În cadrul Biroului se mai află un Consiliu Științific și un Consiliu Comun privind Justiția Constituțională.

Rolul Comisiei de la Veneția

Comisia se întrunește, dezvoltă și diseminează experiența juridică și constituțională a statelor membre, contribuind la patrimoniul constituțional comun.

Rolul Comisiei de la Veneția este de a oferi consiliere juridică statelor membre și, în particular, de a ajuta statele care doresc să își armonizeze structurile lor juridice și constituționale în acord cu standardele europene și internaționale în domeniul democrației, drepturilor omului și a statului de drept.

Scopul inițial al Comisiei a fost acela de a sprijini statele care se eliberau de regimurile totalitare să-și armonizeze constituțiile de stat sau legile fundamentale în acord cu standardele Consiliului Europei respectând: democrația, drepturile omului și statul de drept.

Comisia de la Veneția furnizează opinii autorităților (parlament și guvern) din statul căruia i se aplică deciziile sale cu recomandări asupra modului în care trebuie să aducă legile și prevederile constituționale în conformitate cu patrimoniul constituțional comun și cum anume trebuie să facă vizibile soluțiile juridice sau instituționale pe baza analizelor comparative a experienței altor state membre ale Comisiei.

Pentru opinii specifice privind anumite state, Comisia de la Veneția acționează doar atunci când este solicitată expres, fie de către autoritățile statului în cauză, de către unul dintre organismele Consiliului Europei (Adunarea Parlamentară, Comitetul de Miniștri, Congresul Autorităților Locale și Regionale), de către Secretarul General al Consiliului Europei, de către Uniunea Europeană sau de către una dintre organizațiile internaționale.

Pentru asigurarea dialogului cu autoritățile din statul respectiv asupra reformelor planificate sau aflate în derulare, Comisia furnizează opinii suplimentare care examinează proiectele revizuite constituționale sau de legi ori alte acte juridice suplimentare, seturi adiționale de amendamente într-o manieră globală, în lumina recomandărilor Comisiei asupra versiunilor precedente ale unor asemenea proiecte de texte sau de reforme anterioare.

Aceste opinii suplimentare sunt, de asemenea, realizate să aducă o mai mare vizibilitate asupra impactului pe care actualele recomandări ale Comisiei le poate produce.

De asemenea, Comisia identifică și dezvoltă standarde, prin studii, rapoarte generale și ghiduri, dar și prin evenimente științifice, deseori împreună cu alte organizații internaționale, în domenii unde legiuitorii naționali ar beneficia de pe urma unei îndrumări mai detaliate și sporite în ce privește conceperea textelor juridice în deplin acord cu standardele internaționale, potrivit https://www.coe.int.

Exemple de opinii și recomandări ale Comisiei de la Veneția privind România

Comisia de la Veneția a recomandat, la 13 iulie 2018, României să reconsidere sistemul de numire și demitere a procurorilor de rang înalt, inclusiv prin revizuirea prevederilor respective din Constituție, în vederea creării de condiții pentru un proces de numire și demitere neutru și obiectiv prin menținerea rolului instituțiilor, cum ar fi președintele și Consiliul Superior al Magistraturii, capabile să echilibreze influența ministrului justiției. Recomandarea a făcut parte din opinia preliminară, publicată tot în 13 iulie 2018, a Comisiei de la Veneția cu privire la proiectele de amendamente la trei proiecte de modificare a legilor justiției din România, care se referă la legea privind organizarea judiciară, legea privind Consiliul Superior al Magistraturii și legea privind statutul judecătorilor și procurorilor. Președintele României, Klaus Iohannis, și Comitetul de Monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei au solicitat opinia Comisiei de la Veneția.

În 2011, pe fondul procedurii de demitere a președintelui României, Traian Băsescu, înaintea încheierii mandatului de șef al statului, președintele Comisiei a transmis o scrisoare deschisă Președintelui Camerei Deputaților și Președintelui Senatului pentru a le reaminti acestor demnitari asupra standardelor internaționale, respectiv de Principiile de la Veneția, privind încheierea anticipată a mandatului de președinte al statului, potrivit https://ennhri.org/.

Uniunea Salvați România a sesizat Comisia de la Veneția, în ianuarie 2022, în privința proiectului de lege privind Secția Specială pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) făcut de ministrul justiției Cătălin Predoiu, printr-o solicitare depusă de deputatul Iulian Bulai în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

În avizul emis la 21 martie 2022, Comisia de la Veneția și-a exprimat regretul față de 'graba' cu care proiectul de lege privind SIIJ a trecut prin Parlament și a fost promulgat. Totodată, Comisia de la Veneția a recomandat restabilirea competențelor parchetelor specializate DNA și DIICOT pentru a investiga și a urmări și infracțiunile din competența lor săvârșite de judecători și procurori.

La 18 noiembrie 2022, Comisia de la Veneția a publicat o opinie urgentă privind trei legi referitoare la sistemul judiciar din România: legea Consiliului Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judiciară și statutul magistraților (judecători și procurori), potrivit Consiliului Europei. Răspunsul Comisiei a fost dat în septembrie 2022, de către Comisia pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, care a fost sesizată de Uniunea Salvați România. În 25 octombrie 2022, ministrul justiției Cătălin Predoiu a solicitat ca opinia să fie formulată în regim de urgență.
,
Comisia nu poate exclude existența în cele trei reglementări și a altor probleme decât cele observate, însă apreciază că, în general, cele trei legi par să fie orientate în direcția corectă. Au fost remarcate elemente pozitive, în primul rând absența amestecului politic în activitatea DNA. Chiar dacă legile au fost adoptate în procedură de urgență, pregătirile au inclus consultarea tuturor părților interesate, apreciază comisia. Numirea și destituirea procurorilor cu funcții importante este acum reglementată prin lege, nu prin ordine ale ministrului, iar implicarea mai multor părți în astfel de numiri asigură transparența. Comisia a atras atenția că sunt foarte importante și condițiile de implementare a legilor. În pregătirea opiniilor privind România, Comisia a constatat că uneori există puncte de vedere foarte diferite privind realitățile existente sau urmărite; de aceea, este vital ca toți participanții la sistemul judiciar - judecători, procurori, ministerul justiției și președintele - să colaboreze cu spirit de loialitate pentru a asigura realizarea corespunzătoare a justiției.

La 28 martie 2023, președintele Curții Constituționale din România, Marian Enache, a avut o întrevedere, la București, cu președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy Malaurie, discuțiile concentrându-se pe aspecte legate de cooperarea între cele două instituții. Întrevederea a avut loc în contextul organizării, în Capitala României, a Adunării solemne de celebrare a Centenarului Constituției României Întregite, la care au fost invitați și reprezentanții Comisiei de la Veneția.

Președinta Claire Bazy a remarcat 'progresele înregistrate de România și faptul că instanța constituțională română a rezistat presiunilor în contextul modificărilor legislative în materie penală și procesual penală'. Ea și-a exprimat recunoștința față de toate țările, între care se află și România, care au reușit să apere valorile constituționale ale statului de drept în vremurile dificile, arată sursa citată.

În 27 ianuarie 2025, Comisia de la Veneția a emis un Raport urgent privind anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale din România, de la 6 decembrie 2024. Comisia de la Veneția fusese sesizată, la 13 decembrie 2024, de către președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Theodoros Rousopoulos, care a cerut un raport urgent Comisiei care să clarifice în ce condiții și potrivit căror norme juridice o curte constituțională poate invalida alegeri, pornind de la alegerile din 6 decembrie 2024 din România.

Raportul urgent, redactat pe baza observațiilor raportorilor, a fost emis conform articolului 14a al Regulamentului interior revizuit al Comisiei și conține mai multe constatări și recomandări. Potrivit raportului, publicat pe site-ul Comisiei de la Veneția, la 18 martie 2025, puterea curților constituționale de a invalida alegeri ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar.

Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui să fie luate de cel mai înalt organism electoral, iar astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organism judiciar, de către Curtea Constituțională sau de către o curte electorală specializată atunci când există un astfel de organism judiciar.

Puterea curților constituționale de a invalida alegerile ex officio - dacă există - ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și reglementată în mod clar. Anularea unei părți a alegerilor sau a alegerilor în ansamblu poate fi permisă numai în circumstanțe foarte excepționale ca ultima ratio și cu condiția ca neregulile din procesul electoral să fi putut afecta rezultatul votului.

Cadru de cooperare internațional

Începând din 1996, Comisia de la Veneția a stabilit un cadru de cooperare la nivel internațional cu o serie de grupuri de curți constituționale organizate la nivel regional sau în funcție de cadrul lingvistic, printre care se numără Conferința Curților Constituționale Europene, Asociația Curților Constituționale.

În virtutea unificării acestor grupuri și a membrilor lor, Comisia de la Veneția a organizat, în 2009, primul Congres al Conferinței Mondiale privind Justiția Constituțională cu tema ''Justiția Constituțională Influentă - influența sa asupra societății și asupra dezvoltării jurisprudenței globale în domeniul drepturilor omului''. Evenimentul a coincis cu aniversarea de 60 de ani a Consiliul Europei (organizație înființată în 1949), potrivit www.coe.int.

Al doilea Congres al Conferinței Mondiale a Curților Constituționale a avut loc în Brazilia, la Rio de Janeiro (2011), iar al treilea în septembrie-octombrie 2014, fiind găzduit de Republica Coreea, la Seul.

Cea de-a patra reuniune s-a desfășurat la Vilnius, în septembrie 2017, având tema 'Domnia Legii și Justiția Constituțională în Lumea Modernă', iar cel de-al cincilea congres a fost organizat, la 4-7 octombrie 2022, în Bali, cu tema ''Justiția Constituțională și Pacea''.

Cea de-a șasea ediție a Congresului Conferinței Mondiale a Justiției Constituționale s-a desfășurat la 28-30 octombrie 2025, la Madrid (Spania), potrivit www.coe.int. ''Drepturile Omului ale Generațiilor Viitoare'' a fost tema congresului, iar o sesiune distinctă a fost dedicată independeței curților constituționale și instituțiilor similare la nivel mondial.

Din 2002 până astăzi, în judecarea spețelor care țin de competența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a făcut trimitere la opiniile și recomandările juridice ale Comisiei de la Veneția, în probleme de constituționalitate și de drepturile omului, în peste 45 de spețe, potrivit www.coe.int. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)