2026 - ''Anul Constantin Brâncuși''
Anul 2026 a fost instituit ca ''Anul Constantin Brâncuși'', conform unei legi care a fost promulgată de președintele României, Nicușor Dan, la 24 iulie 2025. 'Se instituie anul 2026 ca Anul Constantin Brâncuși, pentru aniversarea a 150 de ani de la nașterea artistului Constantin Brâncuși', potrivit actului normativ.
O propunere legislativă privind instituirea în 2026 a Anului Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea marelui sculptor, a fost înregistrată la Senat, ca primă Cameră parlamentară sesizată, în martie 2025. La 14 mai 2025, plenul Senatului a adoptat această propunere legislativă, cu 120 de voturi 'pentru' și o abținere.
Inițiatorii demersului legislativ, un grup de parlamentari de la PSD, PNL și AUR, subliniază că acesta reprezintă 'un act de omagiere a unei personalități emblematice a culturii românești universale'.
Potrivit proiectului, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări culturale, artistice sau educaționale dedicate celebrării vieții și operei lui Constantin Brâncuși. Aceste instituții pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor, în limita alocărilor bugetare aprobate.
''Având în vedere că în anul 2026 se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, considerăm oportună declararea acestui an drept 'Anul Constantin Brâncuși'. Această inițiativă va oferi prilejul de a celebra și promova moștenirea culturală lăsată de marele sculptor, prin organizarea de manifestări culturale, expoziții, conferințe și alte evenimente dedicate vieții și operei sale. Instituirea anului 2026 ca 'Anul Constantin Brâncuși' nu este doar un act de recunoaștere a marelui sculptor, ci și o oportunitate de a valorifica moștenirea sa artistică și de a o transforma într-un instrument de dezvoltare culturală, educațională și economică. Este un moment pentru a ne reaminti că, prin artă și cultură, România poate continua să inspire și să influențeze lumea', se arată în expunerea de motive a propunerii legislative, conform https://www.cdep.ro/.
La 25 iunie 2025, Camera Deputaților, for decizional, a adoptat proiectul de lege, fiind înregistrate 275 voturi 'pentru' și un vot 'împotrivă'.
Cu acel prilej, deputata PSD Natalia Intotero, inițiatoare a proiectului, a declarat că anul 2026 va fi un 'moment cheie pentru a ajuta continuarea demersurilor de a susține patrimoniul cultural românesc lăsat ca moștenire de cel care a scris și continuă să scrie istorie pentru România - Constantin Brâncuși'. 'Îmi doresc foarte mult ca demersurile inițiate de Institutul Național al Patrimoniului cu privire la restaurarea operelor Brâncuși la Târgu Jiu să continue', a spus Natalia Intotero.
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat la 24 iulie 2025 Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși, potrivit comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale.
***
''Constantin Brâncuși, născut la 19 februarie 1876, în Hobița, județul Gorj, este recunoscut drept unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea și un pionier al artei moderne. Opera sa a avut un impact profund asupra evoluției sculpturii contemporane, influențând artiști și mișcări artistice din întreaga lume. Unul dintre cei mai mari artiști la nivel internațional, Constantin Brâncuși reprezintă un simbol al creativității, inovației și spiritului românesc'', se amintește, de asemenea, în expunerea de motive a proiectului de lege pentru instituirea anului 2026 ca ''Anul Constantin Brâncuși'', potrivit https://www.cdep.ro/.
Brâncuși a studiat la Școala de Arte și Meserii din Craiova între 1894 și 1898, continuându-și formarea la Universitatea Națională de Arte din București până în 1901. În 1904, a plecat la Paris, unde și-a stabilit atelierul și a creat majoritatea operelor sale reprezentative. Printre acestea se numără 'Sărutul' (1907), 'Muza adormită' (1909-1910), 'Pasărea măiastră' (1910) și 'Coloana fără sfârșit' (1938). Aceste lucrări reflectă o sinteză între tradiția artei populare românești și avangarda pariziană, evidențiind o abordare inovatoare a formelor și materialelor.

Coloana Infinitului, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, amplasată în Parcul Coloanei fără de Sfârşit, Târgu Jiu, 31 octombrie 2024.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
''Brâncuși și-a consacrat viața căutării esenței formei pure, redefinind conceptele de sculptură și artă în secolul XX. Prin operele sale revoluționare, el a pus bazele unei noi înțelegeri a esteticii și a deschis căi noi pentru generațiile viitoare de artiști. Influența sa asupra artei moderne este incontestabilă, contribuind la redefinirea limbajului plastic și deschizând noi direcții în sculptură. In semn de recunoaștere a contribuției sale, Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române'', mai amintește sursa citată anterior.

Poarta Sărutului, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, amplasată pe aleea de la intrarea în Parcul Central Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu, 31 octombrie 2024
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Constantin Brâncuși a murit la 16 martie 1957, la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din capitala Franței.

Masa Tăcerii, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, amplasată în Grădina Publică a Parcului Central Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu, 31 octombrie 2024
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
'Opera lui Brâncuși rămâne actuală prin aceea că este esențială. Și esențele sunt mereu actuale. Fără îndoială că izvoarele folclorice, izvoarele istorice și protoistorice au jucat un rol foarte mare în opera lui, nu numai cele din spațiul nostru, ci și cele din spațiul artei universale, dar, înainte de toate, contează felul în care Brâncuși a știut să transforme niște lucruri arhaice în niște lucruri absolut contemporane epocii în care el a făcut-o și contemporane cu noi astăzi. El rămâne al lumii. Nu îl putem cantona. Este românul Brâncuși care aparține lumii', declara în februarie 2021, pentru AGERPRES, academicianul Răzvan Theodorescu (decedat la 6 febr. 2023), în contextul împlinirii a 145 de ani de la nașterea marelui sculptor. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: O pictură murală de mari dimensiuni, care prezintă, în detaliu, chipul sculptorului român Constantin Brâncuşi şi un fragment din Coloana Infinitului, a fost realizată pe un perete din vecinătatea unui bulevard din municipiul Vulcan de către artistul plastic Paul Şerban, 18 februarie 2025.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Consiliul Afaceri Externe al UE privind Ucraina, Orientul Mijlociu, Marea Neagră (13 iulie)
Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene se reunește la 13 iulie, la Bruxelles, având pe ordinea de zi subiecte precum: Ucraina, Orientul Mijlociu, abordarea strategică pentru Marea Neagră, informează site-ul consilium.europa.eu/. Miniștrii afacerilor externe din UE vor purta discuții despre
Discuții ale președintelui cu liderii partidelor din fosta coaliție de guvernare
Liderii fostei coaliții de guvernare se întâlnesc cu președintele Nicușor Dan, la 13 iulie, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni, conform https://www.presidency.ro/. Potrivit agendei șefului statului, acesta
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 iulie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou la București; Soborul Sf. Arhanghel Gavriil; Sf. Cuv. Ștefan Savaitul; Sf. Mc. Maria din Persia; Sf. Cuv. Sara Greco-catolice Sf. arh. Gavril; Sf. cuv. Ștefan Savaitul Romano-catolice Ss. Henric, împ.;
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 iulie
Este a 194-a zi a anului 2026. Au mai rămas 171 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 44 m și apune la 20 h 59 m. Luna răsare la 03 h 55 m și apune la 20 h 39 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
12 iulie - Ziua internațională a speranței (ONU)
Ziua internațională a speranței este sărbătorită anual la 12 iulie, cu scopul de a recunoaște speranța ca o forță pentru transformarea vieților, comunităților și a lumii noastre, potrivit https://internationaldayofhope.org. Această zi a fost stabilită prin rezoluția A/79/.54, adoptată de Organiz
12 iulie - Ziua internațională pentru combaterea furtunilor de nisip și de praf (ONU)
Furtunile de nisip și praf reprezintă o provocare formidabilă și extinsă pentru atingerea dezvoltării durabile în dimensiunile sale economice, sociale și de mediu, evidențiază https://www.un.org/. Acestea au devenit o preocupare globală serioasă în ultimele decenii datorită impactului lor semnificativ asupra medi
Preasfințitul Antonie va fi întronizat Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor (fișă biografică)
Preasfințitul Antonie va fi întronizat Arhiepiscop al Chișinăului, Mitropolit al Basarabiei și Exarh al Plaiurilor, în 12 iulie 2026, la Chișinău. Momentul va fi marcat de săvârșirea Sfintei Liturghii, de la ora 8:30, la Biserica 'Sfinții Trei Ierarhi' din Capitala Republicii Moldova, precizează
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 iulie
Ortodoxe Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului 'Prodromița' de la Muntele Athos; Sf. Mc. Proclu și Ilarie; Sf. Cuv. Mihail Maleinul; Sf. Veronica; Sf. Cuv. Paisie Aghioritul Duminica a 6-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 6-a după Rusalii. Sf. m. Proclu și Ilarie
11 iulie - Ziua mondială a populației (ONU)
Ziua mondială a populației este marcată în fiecare an la 11 iulie, propunându-și să atragă atenția asupra urgenței și importanței problemelor demografice de pe glob. Ziua are, în 2026, tema 'Realizing the hopes and aspirations of young people - today and for the future.', conform un.org/. Tema din 202
11 iulie - Ziua mondială a cailor (ONU)
La 11 iulie, începând din 2025, este marcată Ziua mondială a cailor, o sărbătoare considerată, mai degrabă, un apel la protejare, notează https://www.un.org/. Puține animale au contribuit la progresul uman la fel de profund - și discret - precum calul. De la nomazii antici din stepele eurasiatice p&
11 iulie - Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii
Ziua Prieteniei dintre România și SUA este sărbătorită, anual, la 11 iulie. Inițiativa instituirii acestei zile a aparținut unor parlamentari PNL, PSD, UDMR și grupului minorităților naționale. În octombrie 2022, aceștia au depus la Parlament un proiect ce prevedea sărbătorirea anuală la data de 11 iulie a Zilei Prieteniei dintre România și S
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 iulie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Olga, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Rusiei Greco-catolice Sf. m. Eufemia Romano-catolice SS. Benedict, abate, patron al Europei; Olga, regină Sfânta Mare Muceniță Eufimia este pomenită
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 iulie
Este a 192-a zi a anului 2026. Au mai rămas 173 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 42 m și apune la 21 h 00 m. Luna răsare la 01 h 59 m și apune la 18 h 27 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 6-10 iulie 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 6-10 iulie 2026: Parlamentul European (PE) a votat în favoarea unei anchete împotriva grupului politic Europa Națiunilor Suverane (ESN); PE a ratificat acordul comercial între UE și Mexic; PE a adoptat un raport privind progresele înregistrate de Republica Moldova &icir
Retrospectiva evenimentelor interne 6-10 iulie 2026
Participarea unei delegații a României conduse de președintele Nicușor Dan la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), participarea României, în cadrul Summitului, ca stat fondator, la inițiativa NATO privind Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență, continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern după demiterea Guvernului Bolojan










