2026 - ''Anul Constantin Brâncuși''
Anul 2026 a fost instituit ca ''Anul Constantin Brâncuși'', conform unei legi care a fost promulgată de președintele României, Nicușor Dan, la 24 iulie 2025. 'Se instituie anul 2026 ca Anul Constantin Brâncuși, pentru aniversarea a 150 de ani de la nașterea artistului Constantin Brâncuși', potrivit actului normativ.
O propunere legislativă privind instituirea în 2026 a Anului Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea marelui sculptor, a fost înregistrată la Senat, ca primă Cameră parlamentară sesizată, în martie 2025. La 14 mai 2025, plenul Senatului a adoptat această propunere legislativă, cu 120 de voturi 'pentru' și o abținere.
Inițiatorii demersului legislativ, un grup de parlamentari de la PSD, PNL și AUR, subliniază că acesta reprezintă 'un act de omagiere a unei personalități emblematice a culturii românești universale'.
Potrivit proiectului, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări culturale, artistice sau educaționale dedicate celebrării vieții și operei lui Constantin Brâncuși. Aceste instituții pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor, în limita alocărilor bugetare aprobate.
''Având în vedere că în anul 2026 se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, considerăm oportună declararea acestui an drept 'Anul Constantin Brâncuși'. Această inițiativă va oferi prilejul de a celebra și promova moștenirea culturală lăsată de marele sculptor, prin organizarea de manifestări culturale, expoziții, conferințe și alte evenimente dedicate vieții și operei sale. Instituirea anului 2026 ca 'Anul Constantin Brâncuși' nu este doar un act de recunoaștere a marelui sculptor, ci și o oportunitate de a valorifica moștenirea sa artistică și de a o transforma într-un instrument de dezvoltare culturală, educațională și economică. Este un moment pentru a ne reaminti că, prin artă și cultură, România poate continua să inspire și să influențeze lumea', se arată în expunerea de motive a propunerii legislative, conform https://www.cdep.ro/.
La 25 iunie 2025, Camera Deputaților, for decizional, a adoptat proiectul de lege, fiind înregistrate 275 voturi 'pentru' și un vot 'împotrivă'.
Cu acel prilej, deputata PSD Natalia Intotero, inițiatoare a proiectului, a declarat că anul 2026 va fi un 'moment cheie pentru a ajuta continuarea demersurilor de a susține patrimoniul cultural românesc lăsat ca moștenire de cel care a scris și continuă să scrie istorie pentru România - Constantin Brâncuși'. 'Îmi doresc foarte mult ca demersurile inițiate de Institutul Național al Patrimoniului cu privire la restaurarea operelor Brâncuși la Târgu Jiu să continue', a spus Natalia Intotero.
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat la 24 iulie 2025 Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși, potrivit comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale.
***
''Constantin Brâncuși, născut la 19 februarie 1876, în Hobița, județul Gorj, este recunoscut drept unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea și un pionier al artei moderne. Opera sa a avut un impact profund asupra evoluției sculpturii contemporane, influențând artiști și mișcări artistice din întreaga lume. Unul dintre cei mai mari artiști la nivel internațional, Constantin Brâncuși reprezintă un simbol al creativității, inovației și spiritului românesc'', se amintește, de asemenea, în expunerea de motive a proiectului de lege pentru instituirea anului 2026 ca ''Anul Constantin Brâncuși'', potrivit https://www.cdep.ro/.
Brâncuși a studiat la Școala de Arte și Meserii din Craiova între 1894 și 1898, continuându-și formarea la Universitatea Națională de Arte din București până în 1901. În 1904, a plecat la Paris, unde și-a stabilit atelierul și a creat majoritatea operelor sale reprezentative. Printre acestea se numără 'Sărutul' (1907), 'Muza adormită' (1909-1910), 'Pasărea măiastră' (1910) și 'Coloana fără sfârșit' (1938). Aceste lucrări reflectă o sinteză între tradiția artei populare românești și avangarda pariziană, evidențiind o abordare inovatoare a formelor și materialelor.
Coloana Infinitului, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, amplasată în Parcul Coloanei fără de Sfârşit, Târgu Jiu, 31 octombrie 2024.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
''Brâncuși și-a consacrat viața căutării esenței formei pure, redefinind conceptele de sculptură și artă în secolul XX. Prin operele sale revoluționare, el a pus bazele unei noi înțelegeri a esteticii și a deschis căi noi pentru generațiile viitoare de artiști. Influența sa asupra artei moderne este incontestabilă, contribuind la redefinirea limbajului plastic și deschizând noi direcții în sculptură. In semn de recunoaștere a contribuției sale, Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române'', mai amintește sursa citată anterior.
Poarta Sărutului, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, amplasată pe aleea de la intrarea în Parcul Central Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu, 31 octombrie 2024
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Constantin Brâncuși a murit la 16 martie 1957, la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din capitala Franței.
Masa Tăcerii, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, amplasată în Grădina Publică a Parcului Central Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu, 31 octombrie 2024
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
'Opera lui Brâncuși rămâne actuală prin aceea că este esențială. Și esențele sunt mereu actuale. Fără îndoială că izvoarele folclorice, izvoarele istorice și protoistorice au jucat un rol foarte mare în opera lui, nu numai cele din spațiul nostru, ci și cele din spațiul artei universale, dar, înainte de toate, contează felul în care Brâncuși a știut să transforme niște lucruri arhaice în niște lucruri absolut contemporane epocii în care el a făcut-o și contemporane cu noi astăzi. El rămâne al lumii. Nu îl putem cantona. Este românul Brâncuși care aparține lumii', declara în februarie 2021, pentru AGERPRES, academicianul Răzvan Theodorescu (decedat la 6 febr. 2023), în contextul împlinirii a 145 de ani de la nașterea marelui sculptor. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: O pictură murală de mari dimensiuni, care prezintă, în detaliu, chipul sculptorului român Constantin Brâncuşi şi un fragment din Coloana Infinitului, a fost realizată pe un perete din vecinătatea unui bulevard din municipiul Vulcan de către artistul plastic Paul Şerban, 18 februarie 2025.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 august
Ortodoxe Sf. Mc. Adrian și Natalia, soția sa Greco-catolice Sf. m. Adrian și Natalia Romano-catolice Fer. Veronica Antal, fc. m.; Ss. Ioana, fc.; Melchisedec, rege Sfinții Mucenici Adrian și Natalia sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox &ic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 august
Este a 238-a zi a anului 2026. Au mai rămas 127 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 31 m și apune la 20 h 03 m. Luna răsare la 19 h 23 și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit Greco-catolice Aducerea în Veneția a moaștelor Sf. ap.Bartolomeu; Sf. ap. Tit Romano-catolice Ss. Ludovic, rege; Iosif de Calasanz, pr. Sfântul Apostol Bartolomeu a fost răstignit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 august
Este a 237-a zi a anului 2026. Au mai rămas 128 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 18 h 58 și apune la 03 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august
Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt