2026 - ''Anul Constantin Brâncuși''
Anul 2026 a fost instituit ca ''Anul Constantin Brâncuși'', conform unei legi care a fost promulgată de președintele României, Nicușor Dan, la 24 iulie 2025. 'Se instituie anul 2026 ca Anul Constantin Brâncuși, pentru aniversarea a 150 de ani de la nașterea artistului Constantin Brâncuși', potrivit actului normativ.
O propunere legislativă privind instituirea în 2026 a Anului Constantin Brâncuși, la 150 de ani de la nașterea marelui sculptor, a fost înregistrată la Senat, ca primă Cameră parlamentară sesizată, în martie 2025. La 14 mai 2025, plenul Senatului a adoptat această propunere legislativă, cu 120 de voturi 'pentru' și o abținere.
Inițiatorii demersului legislativ, un grup de parlamentari de la PSD, PNL și AUR, subliniază că acesta reprezintă 'un act de omagiere a unei personalități emblematice a culturii românești universale'.
Potrivit proiectului, Parlamentul, Administrația Prezidențială, Guvernul, autoritățile administrației publice locale și instituțiile aflate în subordinea sau coordonarea acestora pot organiza sau sprijini logistic și material manifestări culturale, artistice sau educaționale dedicate celebrării vieții și operei lui Constantin Brâncuși. Aceste instituții pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării și derulării în bune condiții a manifestărilor, în limita alocărilor bugetare aprobate.
''Având în vedere că în anul 2026 se împlinesc 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, considerăm oportună declararea acestui an drept 'Anul Constantin Brâncuși'. Această inițiativă va oferi prilejul de a celebra și promova moștenirea culturală lăsată de marele sculptor, prin organizarea de manifestări culturale, expoziții, conferințe și alte evenimente dedicate vieții și operei sale. Instituirea anului 2026 ca 'Anul Constantin Brâncuși' nu este doar un act de recunoaștere a marelui sculptor, ci și o oportunitate de a valorifica moștenirea sa artistică și de a o transforma într-un instrument de dezvoltare culturală, educațională și economică. Este un moment pentru a ne reaminti că, prin artă și cultură, România poate continua să inspire și să influențeze lumea', se arată în expunerea de motive a propunerii legislative, conform https://www.cdep.ro/.
La 25 iunie 2025, Camera Deputaților, for decizional, a adoptat proiectul de lege, fiind înregistrate 275 voturi 'pentru' și un vot 'împotrivă'.
Cu acel prilej, deputata PSD Natalia Intotero, inițiatoare a proiectului, a declarat că anul 2026 va fi un 'moment cheie pentru a ajuta continuarea demersurilor de a susține patrimoniul cultural românesc lăsat ca moștenire de cel care a scris și continuă să scrie istorie pentru România - Constantin Brâncuși'. 'Îmi doresc foarte mult ca demersurile inițiate de Institutul Național al Patrimoniului cu privire la restaurarea operelor Brâncuși la Târgu Jiu să continue', a spus Natalia Intotero.
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat la 24 iulie 2025 Decretul privind promulgarea Legii pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuși, potrivit comunicatului de presă al Administrației Prezidențiale.
***
''Constantin Brâncuși, născut la 19 februarie 1876, în Hobița, județul Gorj, este recunoscut drept unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea și un pionier al artei moderne. Opera sa a avut un impact profund asupra evoluției sculpturii contemporane, influențând artiști și mișcări artistice din întreaga lume. Unul dintre cei mai mari artiști la nivel internațional, Constantin Brâncuși reprezintă un simbol al creativității, inovației și spiritului românesc'', se amintește, de asemenea, în expunerea de motive a proiectului de lege pentru instituirea anului 2026 ca ''Anul Constantin Brâncuși'', potrivit https://www.cdep.ro/.
Brâncuși a studiat la Școala de Arte și Meserii din Craiova între 1894 și 1898, continuându-și formarea la Universitatea Națională de Arte din București până în 1901. În 1904, a plecat la Paris, unde și-a stabilit atelierul și a creat majoritatea operelor sale reprezentative. Printre acestea se numără 'Sărutul' (1907), 'Muza adormită' (1909-1910), 'Pasărea măiastră' (1910) și 'Coloana fără sfârșit' (1938). Aceste lucrări reflectă o sinteză între tradiția artei populare românești și avangarda pariziană, evidențiind o abordare inovatoare a formelor și materialelor.
Coloana Infinitului, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, amplasată în Parcul Coloanei fără de Sfârşit, Târgu Jiu, 31 octombrie 2024.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
''Brâncuși și-a consacrat viața căutării esenței formei pure, redefinind conceptele de sculptură și artă în secolul XX. Prin operele sale revoluționare, el a pus bazele unei noi înțelegeri a esteticii și a deschis căi noi pentru generațiile viitoare de artiști. Influența sa asupra artei moderne este incontestabilă, contribuind la redefinirea limbajului plastic și deschizând noi direcții în sculptură. In semn de recunoaștere a contribuției sale, Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române'', mai amintește sursa citată anterior.
Poarta Sărutului, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, amplasată pe aleea de la intrarea în Parcul Central Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu, 31 octombrie 2024
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Constantin Brâncuși a murit la 16 martie 1957, la Paris, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din capitala Franței.
Masa Tăcerii, creaţie a sculptorului Constantin Brâncuşi, amplasată în Grădina Publică a Parcului Central Constantin Brâncuşi, Târgu Jiu, 31 octombrie 2024
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
'Opera lui Brâncuși rămâne actuală prin aceea că este esențială. Și esențele sunt mereu actuale. Fără îndoială că izvoarele folclorice, izvoarele istorice și protoistorice au jucat un rol foarte mare în opera lui, nu numai cele din spațiul nostru, ci și cele din spațiul artei universale, dar, înainte de toate, contează felul în care Brâncuși a știut să transforme niște lucruri arhaice în niște lucruri absolut contemporane epocii în care el a făcut-o și contemporane cu noi astăzi. El rămâne al lumii. Nu îl putem cantona. Este românul Brâncuși care aparține lumii', declara în februarie 2021, pentru AGERPRES, academicianul Răzvan Theodorescu (decedat la 6 febr. 2023), în contextul împlinirii a 145 de ani de la nașterea marelui sculptor. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: O pictură murală de mari dimensiuni, care prezintă, în detaliu, chipul sculptorului român Constantin Brâncuşi şi un fragment din Coloana Infinitului, a fost realizată pe un perete din vecinătatea unui bulevard din municipiul Vulcan de către artistul plastic Paul Şerban, 18 februarie 2025.
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Vineri, 13 martie, Liceul 'Nicolae Steinhardt' din București va găzdui lansarea spectacolului radiofonic 'Jurnalul fericirii' - adaptare după opera literară cu același titlu a monahului de la Mănăstirea Rohia. 'Jurnalul fericirii', una dintre cele mai traduse cărți românești, a fost publicat în italiană, spaniolă, engleză, france
13 martie - Ziua mondială a somnului
La 13 martie 2026, este marcată Ziua mondială a somnului, potrivit www.worldsleepday.org. Aceasta este programată, în fiecare an, în ziua de vineri a celei de-a doua săptămâni întregi a lunii martie. Este promovată de Societatea Mondială a Somnului, organizație apărută în 2016 ca urmare
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 martie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ier. Nichifor, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. aep. Nichifor al Constantinopolului Romano-catolice Sf. Sabin, m. Aducerea moaștelor Sfântului Nichifor, patriarh al Constantinopol
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 martie
Este a 72-a zi a anului 2026. Au mai rămas 293 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 32 m și apune la 18 h 19 m. Luna răsare la 03 h 44 m și apune la 11 h 59 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actrița și cântăreața Liza Minnelli împlinește 80 de ani (12 martie)
Liza Minnelli, născută la 12 martie 1946, Hollywood, California, SUA, este o actriță și cântăreață americană, probabil cel mai cunoscută pentru rolul său Sally Bowles din filmul muzical clasic 'Cabaret' (1972) al lui Bob Fosse.
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Vechea Rauma (Finlanda)
Vechea Rauma (Vanha Rauma, în finlandeză) este centrul istoric al orașului Rauma și, totodată, cel mai mare oraș medieval din lemn din țările nordice. Se află pe coasta vestică a Finlandei, regiunea Satakunta, în apropierea Golfului Botnic. Datorită arhitecturii sale unice și planului urbanistic medieval, vechiul nucleu al orașului Rauma a fost inclus în Pa
A murit Mugurel Vrabete, basistul trupei Holograf (fișă biografică)
Basistul trupei Holograf, Mugurel Vrabete, a murit la 12 martie 2026, la vârsta de 70 de ani. Anunțul a fost făcut pe Facebook de mai mulți apropiați ai muzicianului.
12 martie - Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice
La 12 martie este marcată Ziua mondială împotriva cenzurii cibernetice. Organizația Reporteri fără Frontiere a inițiat, la 12 martie 2008, marcarea acestei zile pentru a atrage atenția la nivel internațional asupra accesului liber neîngrădit la nivel global la rețeaua de internet, conform www.rsf.org
12 martie - Ziua mondială a rinichiului
Ziua mondială a rinichiului este marcată, anual, în cea de-a doua zi de joi a lunii martie. În 2026, această zi este sărbătorită la 12 martie. Prin intermediul acestei zile, Societatea Internațională de Nefrologie urmărește să atragă atenția asupra bolilor specifice rinichilor, celor mai recente metode de tratament, măsurilor preventive și evoluție
Relații bilaterale România - Ucraina
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, efectuează, pe 12 martie, o vizită oficială în România, în cadrul căreia va avea, printre altele, o întrevedere cu președintele Nicușor Dan. *** La 1 februarie 1992, România și Ucraina au stabilit relații diplomatice la nivel de ambasadă, România fiin
#Constituție 35/ Dezbateri pe marginea Constituției din 1991: despre participarea președintelui la ședințele guvernului
În perioada 13 februarie 1991 - 20 iunie 1991 au avut loc numeroase dezbateri parlamentare pe titluri, capitole, teze și articole asupra proiectului de constituție votat în Parlament și aprobat prin referendum în noiembrie-decembrie 1991. Redăm, în cele ce urmează, un fragment din dezbaterile specialiștilor din epocă pe marginea Constituției din 1991,
12 martie - Ziua Gărzii Naționale de Mediu
Ziua Gărzii Naționale de Mediu este sărbătorită anual la 12 martie, dată care se marchează înființarea acesteia, de către Guvernul României, în anul 2003. Prin Ordinul de ministru nr. 224 din 27 februarie 2007, ținându-se cont de momentul înființării instituției, data de 12 martie a fost declarată Ziua Gărzii Naționale de Mediu.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 martie
Ortodoxe Sf. Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Ier. Grigorie Dialogul, episcopul Romei; Sf. Cuv. Simeon Noul Teolog Greco-catolice Sf. cuv. Teofan; Sf. papă Grigore Dialogul Romano-catolice Ss. Inocențiu I, pp.; Alois Orione, pr.; Maximilian, m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 martie
Este a 71-a zi a anului 2026. Au mai rămas 294 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 34 m și apune la 18 h 18 m. Luna răsare la 02 h 58 m și apune la 10 h 59 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Atleta Iolanda Balaș-Sőtér
Prima campioană olimpică a atletismului românesc, Iolanda Balaș-Sőtér a reușit performanțe fără egal în sportul mondial: 14 recorduri mondiale la săritura în înălțime, dintre care 12 consecutive, două titluri de campioană olimpică, trei europene (și o medalie de argint), trei titluri mondiale universitare, nouă titluri balcanice, 19 titluri naț