FRAGMENT DE ISTORIE: 105 ani de la adoptarea Statutului Curţii Permanente Internaţionale de Justiţie (16 decembrie 1920)
La 16 decembrie 1920, a fost deschis pentru a fi semnat Protocolul Statutului Curții Permanente Internaționale de Justiție, potrivit https://www.icj-cij.org./history.
După încheierea Primului Război Mondial au fost depuse eforturi pentru coagularea unor instrumente juridice la nivel internațional pentru reglementarea disputelor între state în vederea evitării unui alt conflict de amploare.
Tratatul dintre Statele Unite ale Americii și Marea Britanie din 1749 și Conferința Păcii de la Haga din 1899 au constituit astfel de demersuri moderne între state pentru reglementarea pașnică a disputelor.
Sistemul Ligii Națiunilor, concretizat după încheierea Primului Război Mondial, a reprezentat cadrul necesar pentru instituirea unui sistem de negociere colectivă între state pentru evitarea declanșării unui război.
La nivelul Convenției Ligii Națiunilor, document semnat la 28 iunie 1919 și intrat în vigoare la 20 ianuarie 2020, Articolul 14 acorda Consiliului Ligii responsabilitatea pentru formularea planurilor de înființare a unei Curți Permanente de Justiție Internațională (CPIJ), care să aibă competența nu doar să audieze și să determine orice dispută de amploare internațională supusă atenției sale de părțile implicate într-un diferend, dar și să ofere un punct de vedere privind orice dispută sau chestiune referitoare la aceasta de Consiliul sau de Adunarea Ligii Națiunilor, potrivit https://www.icj-cij.org și https://www.ungeneva.org/.
La începutul anului 1920, Consiliul Ligii a desemnat un Comitet de Consiliere al Juriștilor, care a avut menirea ca pe durata a 35 de reuniuni, desfășurate la Haga, în perioada 16 iunie -24 iulie 1920, să pregătească un raport privind înființarea Curții Permanente de Justiție Internațională (CPIJ), potrivit https://www.icj-cij.org./history și https://legal.un.org.
La 24 iulie 1920, Comitetul de Consiliere al Juriștilor a adoptat raportul care cuprindea schița de proiect transmisă Consiliului Ligii Națiunilor.
Propunerea avansată avea forma unei schițe de proiect pe marginea articolelor care urmau să reprezinte Statutul, dar și trei rezoluții.
La 30 iulie - 5 august 1920, la San Sebastian, și la 20-28 octombrie 1920, la Bruxelles, cu prilejul sesiunilor Consiliului, a fost supus dezbaterii proiectul de Statut transmis de Comitet și pe marginea căruia Consiliul a formulat câteva amendamente sub forma unui raport. Acest raport a fost trimis spre dezbatere lucrărilor Primei Adunări a Ligii Națiunilor, care și-a deschis lucrările în noiembrie 1920, la Geneva.
Adunarea a formulat instrucțiuni către cel de-Al Treilea Comitet privind problematica Constituției Curții. A fost înființat un subcomitet specializat care să analizeze în detaliu problematica, lucrând în acest sens în cadrul unor ședințe, în perioada 11 noiembrie - 7 decembrie 1920, conform https://legal.un.org..
La 7 decembrie 1920, subcomitetul a adoptat un raport, care a fost transmis celui de-Al Treilea Comitet și care la rândul său a adoptat, la 11 decembrie 1920, propunerea, trimițând-o ulterior Adunării, potrivit https://legal.un.org.
Cu prilejul sesiunii Adunării Ligii Națiunilor, la 13 decembrie 1920, a fost supus dezbaterii proiectul și a fost avansată o rezoluție în acest sens către Consiliul, în care se cerea ca documentul să fie trimis tuturor statelor membre spre semnare, iar pentru înființarea CPIJ se cerea expres introducerea procesului de ratificare formală în fiecare stat reprezentat în Adunare, pentru intrarea în vigoare a Statutului, indică https://legal.un.org.
La 16 decembrie 1920, Statutul a fost deschis pentru a fi semnat de către statele membre, iar în septembrie 1921, în cadrul reuniunii Adunării, a fost consemnată ratificarea de către majoritatea statelor membre.
În urma procesului de ratificare, Statutul a intrat în vigoare, fiind revizuit, prin adoptarea, la 14 septembrie 1929, a unui nou Protocol la Statut, intrat în vigoare la 1 februarie 1936.
Noua versiune a reglementat, printre altele, problematica alegerii membrilor tribunalului permanent internațional, stabilind ca judecătorii să fie aleși pe baze concurențiale, dar independent, de Consiliul Adunării Ligii, și că trebuie menținut permanent faptul că toți cei aleși ''trebuie să reprezinte principalele forme de civilizație și principalele sisteme juridice din lume''.
Curtea Permanentă de Justiție Internațională și-a încetat activitatea, în octombrie 1945, iar judecătorii au demisionat la 31 ianuarie 1946, arhivele sale și toate deciziile care au produs efecte au fost transferate noii instituții, înființate în cadrul sistemului Națiunilor Unite, respectiv Curtea Internațională de Justiție, care a avut ședința inaugurală publică la 18 aprilie 1946, potrivit https://legal.un.org și https://www.icj-cij.org./history. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.icj-cij.org/pcij
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: 130 de ani de la nașterea Reginei-mamă Elena a României (3 mai)
Regina-mamă Elena a României, mama regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), născută Alteța Sa Regală principesa Elena a Greciei și a Danemarcei, la 3 mai 1896, a fost fiica regelui Constantin I al elenilor și reginei Sofia, născută principesă a Prusiei. A fost sora regilor George al II-lea, Alexandru și Pavlos ai Greciei. A fost strănepoata reginei Victoria a Marii Brit
3 mai - Ziua mamei
La 3 mai este sărbătorită, în România, Ziua mamei. Celebrarea acestei zile a fost instituită în 2009, prin Legea nr. 319/2009, care stabilește marcarea acesteia în fiecare an, în prima duminică a lunii mai. Potrivit acestei legi, în România este marcată și Ziua tatălui în cea de-a doua duminică a l
3 mai - Ziua mondială a libertății presei (ONU)
Ziua mondială a libertății presei 2026 oferă un moment critic pentru a reafirma libertatea de exprimare, atât ca pârghie normativă, cât și empirică pentru modelarea viitorului societăților informaționale. Libertatea presei și jurnalismul independent nu sunt probleme sectoriale, ci forțe pentru viitor și factori transversali care facilitează pacea, rezilienț
3 mai - Ziua mondială a râsului
Ziua mondială a râsului este sărbătorită anual în prima duminică din luna mai și reprezintă un prilej de a celebra bucuria, sănătatea și puterea pozitivă a râsului. În anul 2026, această zi este marcată la 3 mai. Ziua mondială a râsului a fost inițiată în 1998 de fondatorul mișcării Laughter Yoga, medicul indian Madan Katari
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 3 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Irodion de la Lainici; Sf. Mc. Timotei și soția sa, Mavra Duminica a 4-a după Paști Greco-catolice Duminica a 4-a a Paștilor. Sf. m. Timotei și Maura Romano-catolice Duminica a 5-a a Paștelui Ss. Filip și Iacob, ap.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 3 mai
Este a 123-a zi a anului 2026. Au mai rămas 242 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 22 m. Luna răsare la 22 h 40 m și apune la 06 h 24 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
2 mai - Ziua mondială a tonului (ONU)
Adunarea Generală a ONU prin Rezoluția adoptată la 7 decembrie 2016 decide să desemneze 2 mai drept Ziua mondială a tonului. (sursa: https://www.un.org) De asemenea, invită toate statele membre, organizațiile sistemului Națiunilor Unite, alte organizații internaționale și regionale și societatea civilă, inclusi
2 mai - Ziua națională a tineretului
La 2 mai este marcată Ziua națională a tineretului. Aniversarea acestei zile se realizează prin textul Legii nr. 425/2004. Proiectul legislativ privind decretarea marcării acestei zile a fost inițiat în 2004, de 15 deputați din formațiunile politice parlamentare. Respinsă de Senat, la 1 aprilie 2004, propunerea legislativă a fost adoptată de plenul Camer
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 mai
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie al III-lea (Patelarie), patriarhul Constantinopolului; Aducerea moaștelor Sf. Ier. Atanasie cel Mare; Sf. Matrona de la Moscova Greco-catolice Aducerea moaștelor Sf. Atanasie cel Mare al Alexandriei Romano-catolice Ss. Atanasiu, ep. în
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 mai
Este a 122-a zi a anului 2026. Au mai rămas 243 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 05 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 21 h 36 m și apune la 05 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima Mare Expoziție Universală, organizată la Londra (1 mai 1851)
La 1 mai 1851 a fost deschisă într-o uriașă clădire de sticlă, ridicată în Hyde Park, Londra, prima expoziție universală, intitulată Marea Expoziție a Lucrărilor Industriei Tuturor Națiunilor (Great Exhibition of the Works of Industry of All Nations), una dintre cele mai populare atracții publice din Londra secolului al XIX-lea, care a prezentat industrie și mate
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur, pot fi văzute până pe 3 mai Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) rămâne deschis în perioada 29 aprilie - 3 mai, iar vizitatorii pot admira Coiful de la Coțofenești și cele două brățări de aur până duminică, 3 mai, în intervalul 10:00-18:00, conform MNIR
PERSONALITATEA ZILEI: Regizorul John Woo
Cariera ilustră de regizor a lui John Woo a început în Hong Kong, unde a petrecut peste două decenii în centrul unei industrii cinematografice înfloritoare, regizând peste 26 de filme artistice. John Woo a fost cunoscut în principal ca specialist în comedie până la mijlocul anilor 1980, înainte de a crea o
DOCUMENTAR: Luna Mai
Luna Mai sau Florar, potrivit calendarului popular, indică timpul florilor, sau Frunzar - exuberanța vegetației, este a cincea lună a anului în Calendarul gregorian și ultima lună de primăvară, notează volumul 'Zile și mituri. Calendarul țăranului român' (Ion Ghinoiu, 2000). Se pare că numele latin al lunii, 'Maius', ar proveni de l
1 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)
Ziua Vesak (Ziua Lunii pline) este sărbătorită în 2026 la data de 1 mai, fiind considerată zi sacră pentru budiștii din întreaga lume. Ziua lunii pline reprezintă ziua în care s-a născut Buddha, în anul 623 î.Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din luna mai, conform site-ului