Președintele României, Nicușor Dan, a convocat, la 17 noiembrie, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării la Palatul Cotroceni, pentru 24 noiembrie 2025, ora 12:00, conform www.presidency.ro.

Pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la:
*Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030;
*Analiza Strategică a Apărării;
*Raportul privind activitățile desfășurate și rezultatele obținute la nivel național, în primele șapte luni ale anului 2025, pentru prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri, risc la adresa siguranței naționale în România;
*Evaluare privind riscuri, amenințări și vulnerabilități la adresa României, prognozate pentru anul 2026;
*Raportul consolidat privind participarea României la Exercițiul NATO de management al crizelor 'CMX-25'.

*** Proiectul de Strategie Națională de Apărare 2025-2030
Președintele Nicușor Dan a susținut, la Cotroceni, la 12 noiembrie, o conferință de presă, în contextul punerii în dezbatere a Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030. Președintele a anunțat atunci că proiectul de Strategie Națională de Apărare va fi avizat în cadrul CSAT din 24 noiembrie și prezentat în parlament la 26 noiembrie 2025.

Conceptul central al Strategiei propuse de președintele României este 'independența solidară', care este rezultatul câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat.

Între provocările identificate pentru România pentru perioada 2025-2030, Strategia identifică patru categorii de domenii prioritare:
* instabilitatea regiunii extinse a Mării Negre și a Balcanilor Occidentali;
* 'multipolarizare', în egală măsură economică și strategică, a scenei globale;
* relevanța protecționismului comercial, a concurenței privind atât accesul la tehnologiile de vârf și resursele critice, cât și controlul asupra acestora;
* multiplicarea focarelor de conflict și potențialul de alimentare a unor fenomene negative, precum fluxurile migratorii ilegale, criminalitatea organizată și terorismul.

La capitolul 'Riscuri și vulnerabilități', se menționează și corupția, care 'vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează bunăstarea cetățeanului'. De asemenea, lupta împotriva corupției este menționată la capitolul 'Obiectivele naționale de securitate în plan intern'.

În ceea ce privește domeniul 'apărare, ordine publică și securitate națională', este prevăzută creșterea graduală a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB (până în 2035), din care 3.5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1.5% din PIB pentru cheltuieli conexe și investiții.

***Anterioarele ședințe ale CSAT convocate de actualul președinte
De când a devenit președinte, Nicușor Dan a mai convocat CSAT de două ori: la 30 iunie și 25 septembrie 2025.

La ședința din 30 iunie 2025, una din temele dezbătute a fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României. Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili. Membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român, conform https://csat.presidency.ro/.

Un alt subiect discutat în ședința din 30 iunie a fost războiul din Ucraina, membrii CSAT apreciind că este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Membrii CSAT au menționat în context că negocierile de pace nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență.

Cea de-a doua ședință a CSAT convocată de Nicușor Dan a avut loc la 22 septembrie și a avut ca temă doborârea dronelor care intră în spațiul aerian românesc. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a afirmat, după ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) că folosirea armamentului pentru doborârea unor aeronave care intră fără permisiune în spațiul aerian național este o decizie care trebuie luată 'în ultimă instanță'.

Totodată, CSAT a hotărât că decizia de interceptare sau doborâre a unei aeronave militare cu sau fără pilot sau a unei rachete care intră fără permisiune în spațiul național aparține comandantului militar al operațiunii. În cazul în care este vorba de o aeronavă civilă, decizia aparține ministrului Apărării. De asemenea, doborârea aeronavelor care încalcă spațiul aerian național este o decizie luată 'în ultimă instanță', a mai afirmat Moșteanu. 'Este și spiritul legii, suntem o țară pe timp de pace, spiritul legii este să folosești armamentul în ultimă instanță, când orice altceva nu funcționează', a mai subliniat acesta.

***

Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major al Apărării și consilierul prezidențial pentru securitate națională.

CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

Ședințele CSAT au un caracter secret, se desfășoară în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și sunt conduse de președintele acestuia, iar în absența sa, de vicepreședinte. Ordinea de zi este stabilită de președinte, prin consultarea vicepreședintelui. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiță, editor online: Andreea Lãzãroiu)