Alexandru Macedonski, reprezentant al simbolismului în literatura română, s-a născut la 14 martie 1854, în București, fiind fiul lui Alexandru D. Macedonski, general și ministru de război în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, după cum se menționează în 'Dicționarul general al literaturii române' apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, București, 2005).

'Alexandru Macedonski, care moștenește sensibilitatea, firea visătoare a mamei, dar și temperamentul impulsiv, dominator al tatălui, își petrece copilăria la moșia Pometești, evocată într-o poezie de tinerețe ('Mângâierea dezmoștenirii') și într-unul din rondelurile ultimei etape de creație ('Rondelul trecutului')', se arată în 'Dicționarul scriitorilor români' (coordonatori Mircea Zaciu, Marian Papahagi, Aurel Sasu; Editura Albatros, București, 2001).

A absolvit gimnaziul la Craiova. Ulterior, având o sănătate șubredă, este trimis pentru tratament și studiu în străinătate, și astfel, la vârsta de 16 ani, străbate Austria, Elveția și Italia. În 1871 se înscrie la Institutul Schewitz din București, precum și la Facultatea de Litere a Universității din București, pe care însă nu o frecventează.

Alexandru Macedonski debutează în literatură cu poezia 'Dorința poetului', apărută la 26 noiembrie 1870 în gazeta 'Telegraful român' din Sibiu, iar primul volum de versuri care îl consacră este 'Prima verba', apărut în 1872, la București.

Colaborează la publicații precum 'Transacțiuni litterarie și scientifice', 'Revista contimporană' sau 'Telegraful'. Se înscrie în Partidul Liberal, iar în 1873 scoate ziarul antidinastic 'Oltul' în care publică articole antimonarhice, fapt ce atrage arestarea și detenția sa, în 1875, la Văcărești. Deferit Curții cu jurați a Tribunalului Ilfov, este achitat în 1876. În 1876 este numit director al Prefecturii județului Bolgrad, apoi, în 1878, director al Prefecturii județului Silistra Nouă, iar în 1879 - administrator al plasei Sulina. În timpul Războiului de Independență (1877-1878), editează câteva ziare efemere: 'Vestea', 'Dunărea', 'Plevna', 'Trăsnetul'.

În 1878 Alexandru Macedonski ține la Ateneul român o răsunătoare conferință cu tema 'Mișcarea literară din cei din urmă zece ani', schițând un prim 'program' literar. În 1880 întemeiază 'Literatorul', cea mai durabilă publicație a sa, intenția inițială fiind de a contracara prestigiul și influența 'Convorbirilor literare' și orientarea spre spațiul cultural germanic a 'Junimii' ('Dicționarul scriitorilor români', Editura Albatros, București, 2001).

La sfârșitul anului 1881, Macedonski publică a doua sa culegere de 'Poezii' (pe copertă apare anul 1882), iar în 1882 publică 'Noaptea de ianuarie', 'Noaptea de februarie', 'Noaptea de martie' și 'Noaptea de noiembrie', toate în 'Literatorul'.

Vicepreședinte al 'Societății revistei Literatorul', al cărei președinte era V.A. Urechia, și este numit, pentru scurtă vreme, inspector al monumentelor istorice. Nu după mult timp însă, publicând o epigramă la adresa lui Mihai Eminescu, când marele poet se îmbolnăvise, Macedonski își atrage ostilitatea unei mari părți a lumii literare și este silit să se autoexileze la Paris. Aflat în Franța, din vara anului 1884 până în ianuarie 1885, frecventează cercurile literare și începe să scrie în limba franceză, asociindu-se totodată curentului simbolist.

În 1895 îi apare volumul de versuri 'Excelsior', iar în 1897, volumul de versuri în limba franceză 'Bronzes'. A mai publicat: 'Cartea de aur' (1902), 'Le Calvaire de feu' (1906), 'Flori sacre' (1912), primul ciclu din 'Poema rondelurilor' (1916) (ultima serie de 'Rondeluri' apărând în 1920).

Alexandru Macedonski a murit la 24 noiembrie 1920, la București. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu. În 2006 a fost ales membru post-mortem al Academiei Române.

În perioada 23-25 mai 2024, a fost organizată la Craiova cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional 'Alexandru Macedonski', care a inclus lansări de carte privind opera poetului, recitaluri de poezie, expoziția documentară 'Alexandru Macedonski', simpozionul 'Alexandru Macedonski, precursor al curentelor de avangardă și al prozei moderne românești' ș.a. La 28 noiembrie 2024, Biblioteca Județeană 'Alexandru și Aristia Aman' a găzduit lansarea volumului VI al Caietelor macedonskiene, publicat la Editura Eikon, București. Volumul reunește studii, eseuri și articole ale unor importanți critici și istorici literari, academicieni, cadre universitare, scriitori și jurnaliști din țară și străinătate, prezenți la cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional 'Alexandru Macedonski', după cum se menționa într-un comunicat de presă al Bibliotecii Județene 'Alexandru și Aristia Aman' Dolj.

Cea de-a VII-a ediție a Festivalului Internațional ''Alexandru Macedonski'' a avut loc la Craiova, în perioada 22 - 24 mai 2025. AGERPRES/(Documentare: Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: mnlr.ro