Președintele Nicușor Dan a susținut, la Cotroceni, la 12 noiembrie, o conferință de presă, în contextul punerii în dezbatere a Strategiei Naționale de Apărare 2025-2030. Președintele a anunțat că proiectul de Strategie Națională de Apărare va fi avizat în cadrul CSAT din 24 noiembrie și prezentat în parlament la 26 noiembrie 2025.

*** Strategia Națională de Apărare prezentată de președintele Nicușor Dan la 12 noiembrie 2025

În introducerea proiectului de Strategie se arată că documentul nu este despre statul român, ci îi are în centru pe cetățenii României ca 'actori privilegiați și beneficiari prioritari ai tuturor măsurilor propuse de Strategie', conform documentului publicat pe site-ul https://www.presidency.ro/.

'Este România de azi suficient de puternică, se întreabă cetățenii, pentru a rezista șocurilor actuale și din viitor, și pentru a menține drepturile și libertățile lor fundamentale, în primul rând cele la pace, siguranță și prosperitate?', punctează documentul, menționându-se că România a ajuns la maturizare și acest fapt reclamă adecvarea țării noastre la propria vocație istorică. 'Maturizarea României s-a produs, fapt care reclamă, în următoarea secvență istorică, adecvarea completă a țării noastre la propria vocație istorică și la exigențele severe ale timpului.', potrivit introducerii cuprinse în proiectul de Strategie.

Conceptul central al Strategiei propuse de președintele României este 'independența solidară', care este rezultatul câtorva procese obiective: creșterea puternică a economiei naționale, inclusiv a capacității ei de a se proiecta investițional în afara frontierelor; acumularea de către aparatul diplomatic precum și de către instituțiile din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională a unei experiențe semnificative, inclusiv în teatre de conflict; sporirea calitativă a așteptărilor și a exigențelor românilor, care cer din ce în ce mai sonor instituțiilor publice și macrosistemelor critice performanțe compatibile cu un stat modern și dezvoltat.

Strategia mai arată că acest concept nu s-a născut în vid, ci și din fructificarea de către România a avantajelor apartenenței la formatele NATO și UE.

Între provocările identificate pentru România pentru perioada 2025-2030, Strategia identifică patru categorii de domenii prioritare:
* instabilitatea regiunii extinse a Mării Negre și a Balcanilor Occidentali;
* 'multipolarizare', în egală măsură economică și strategică, a scenei globale;
* relevanța protecționismului comercial, a concurenței privind atât accesul la tehnologiile de vârf și resursele critice, cât și controlul asupra acestora;
* multiplicarea focarelor de conflict și potențialul de alimentare a unor fenomene negative, precum fluxurile migratorii ilegale, criminalitatea organizată și terorismul.

Un alt element cheie menționat în proiectul de Strategie Națională de Apărare a Țării este ambiția României de a se proiecta pe termen mediu drept 'principala putere din Europa de Sud-Est' și 'a doua mare putere la est de Germania, după Polonia'.

Între principiile care stau la baza Strategiei se numără: preeminența interesului național, implicarea cetățenilor, independența solidară, abordarea pro-activă, eficiența, pragmatismul, continuitatea, predictibilitatea, onestitatea etc.

La capitolul amenințări, sunt evidențiate elemente precum:
* acțiunile ostile ale Federației Ruse;
* o eventuală extindere a conflictului militar din Ucraina;
* atacurile cibernetice;
* spionajul;
* acțiunile din spectrul hibrid;
* afectarea infrastructurilor critice/vitale;
* amenințările la adresa intereselor economice strategice;
* radicalizarea;
* amenințarea teroristă.
* demersurile unor actori (non) statali care afectează și subminează statul de drept și ordinea constituțională.

La capitolul 'Riscuri și vulnerabilități', Strategia arată că tendințele de populism, curentele anti-europene, anti-UE, dar și polarizarea politică și presiunile asupra statului de drept în unele state UE pot contribui la fragmentarea proiectului european și la diminuarea capacității administrative a Uniunii de a acționa coerent ca actor strategic.

Sunt menționate, de asemenea: instabilitatea din Europa de Est, Balcanii de Vest și Caucazul de Sud; alianțele anti-occidentale; competiția neloioală și agresivă; neajunsurile în asigurarea securității energetice; infrastructura critică din Zona Contiguă și Zona Economică Exclusivă; migrația ilegală; schimbările climatice; capacitatea redusă a administrației publice; corupția, care vulnerabilizează în mod profund statul de drept și afectează bunăstarea cetățeanului; capacitatea redusă a instituțiilor din domeniul protecției civile; politicile fiscale inadecvate și capacitatea redusă de combatere a evaziunii fiscale; precaritate educației și abandonul școlar, precum și numărul scăzut de absolvenți de studii superioare; deficiențele sistemice, accentuate de ingerințe nelegale în procesul de transformare digitală a sectorului public; nivelul scăzut de performanță al sistemului național de cercetare, dezvoltare și inovare; disfuncțiile din domenii precum sănătate, educație, protecție socială și administrație și care pot crea vulnerabilități sistemice; perpetuarea deficiențelor în sectoare critice precum gestionarea resurselor, energie, industrie de apărare etc; perturbarea funcționării statului de drept ca urmare a polarizării socio-economice și a discursului populist.

Capitolul 'Oportunități' include elemente precum:
* valorificarea eficientă a politicilor, resurselor, instrumentelor europene și NATO;
* potențialul instrumentelor UE și NATO, dar și al parteneriatelor bilaterale, în vederea consolidării capacității militare naționale și a industriei naționale de apărare;
* creșterea relevanței rutelor de import-export, ce poate transforma România într-un centru de conectivitate între Europa și Asia;
* accesarea mecanismelor de finanțare internaționale disponibile;
* investiții în tehnologii verzi și energie regenerabilă;
* creșterea utilizării avantajelor oferite de Fluviul Dunărea etc.

Între interesele naționale de securitate menționate în Strategie se numără:
*prezervarea independenței, suveranității și integrității teritoriale a țării;
*apărarea și consolidarea democrației constituționale și a statului de drept;
*protejarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor;
*consolidarea sentimentului de siguranță al cetățenilor;
*protejarea libertății economice și a economiei naționale de concurența agresivă și neloioală a unor state care nu împărtășesc aceleași principii cu țara noastră;
*promovarea identității naționale;
*consolidarea profilului de țară la nivel regional, pe Flancul Estic (marea Neagră, Balcanii de Vest), în cadrul NATO-UE, dar și în relație cu partenerii strategici;
*întărirea sistemului de justiție și combaterea sistematică a corupției în instituțiile publice și private, combaterea evaziunii fiscale, îmbunătățirea gradului de colectare a taxelor;
*garantarea dreptului la educație;
*garantarea dreptului la sănătate;
*creșterea coeziunii și rezilienței societale în raport cu extremismul și radicalizarea, cu atenție specială pe mediul online etc.

Obiectivele naționale de securitate în plan intern, specificate în proiectul de Strategie, includ:
*apărarea, ordinea publică și securitatea națională;
*mediul cetățenesc și coeziunea societală;
*administrația;
*lupta împotriva corupției;
*economia.

Obiectivele naționale de securitate în plan extern, specificate în proiectul de Strategie, includ:
* Regiunea Mării Negre;
* Alte regiuni, organizații internaționale și formate multilaterale: OCDE, Inițiativa celor 3 Mări, Formatul București 9.

Capitolul 'Direcții de acțiune pentru asigurarea securității naționale și apărării României și a cetățeanului român' cuprinde o serie de modalități prin care obiectivele enumerate pot fi implementate.

În acest sens, în ceea ce privește domeniul 'apărare, ordine publică și securitate națională', este prevăzută, de exemplu, creșterea graduală a cheltuielilor de apărare până la 5% din PIB (până în 2035), din care 3.5% din PIB pentru cheltuieli de bază în apărare și 1.5% din PIB pentru cheltuieli conexe și investiții.

Utilizarea instrumentelor de investiții de la nivelul UE, precum programul SAFE, este de asemenea menționată. Cu privire la domeniul 'mediul cetățenesc, coeziune socială, administrație', este precizată încurajarea coeziunii și reducerea clivajelor sociale pentru prevenirea exploatării lor de către actori externi, prin campanii de manipulare informațională.

Cu privire la 'limitarea drastică a corupției', se menționează o abordare integrată a fenomenului, prin eforturile conjugate ale instituțiilor responsabile, dar și prin implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor care documentează posibile fapte de corupție, fără ca acestea să interfereze însă în cercetarea penală și în procesul de justiție.

***
Conform Legii nr. 203/2015 privind planificarea apărării, Strategia națională de apărare a țării este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel național.

Președintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data depunerii jurământului, prezintă în Parlament Strategia națională de apărare a țării, care se dezbate și se aprobă, prin hotărâre, în ședință comună a celor două Camere.

În cazul în care, pe perioada de valabilitate a Strategiei naționale de apărare a țării, intervin modificări ale mediului de securitate, Președintele României poate iniția modificarea acesteia și să o prezinte în Parlament, în vederea adoptării în regim de urgență.

Strategia națională de apărare a țării are ca orizont de acoperire durata unui mandat prezidențial, conținând și prevederi pe termen mediu și lung.

Strategia națională de apărare a țării cuprinde: valorile, interesele și obiectivele naționale de securitate; evaluarea mediului internațional de securitate; potențialele riscuri, amenințări și vulnerabilități identificate;
obiectivele strategice și prioritățile în domeniul apărării; direcțiile de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României în domeniul apărării. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Roxana Losneanu, editor online: Irina Giurgiu)