DOCUMENTAR: 145 de ani de la nașterea scriitorului Mihail Sadoveanu (5 noiembrie)
Povestitor, nuvelist și romancier, scriitorul Mihail Sadoveanu este considerat un clasic al literaturii române, poate chiar 'cel mai desăvârșit poet al prozei noastre din toate timpurile', cum îl numea Perpessicius.
'A rămas obiceiul a categorisi pe Mihail Sadoveanu cel mai mare 'povestitor' alături de, și de la Creangă, ceea ce poate fi o ușurare pentru aceia care (romancieri, poeți) voiesc să scape de o asemenea divină concurență', nota, la rândul său, criticul și istoricul literar George Călinescu, citat de mihailsadoveanu.eu.
Mihail Sadoveanu (stg.) la Editura Academiei, Bucureşti, 20 aprilie 1939.
Foto: (c) Arhiva istorică AGERPRES
Mihail Sadoveanu (nume la naștere - Mihail Ursachi) s-a născut la 5 noiembrie 1880, la Pașcani, județul Iași, fiind fiul avocatului Alexandru Sadoveanu și al Profirei Ursachi, fiică de răzeși din Verșeni.
A urmat școala primară în Vatra Pașcanilor (1887-1891), unde l-a avut învățător pe Mihai Busuioc, pe care l-a evocat mai târziu în povestirea 'Domnu Trandafir'. A căpătat numele Sadoveanu, la absolvirea acestei școli, notează volumul 'Dicționarul Scriitorilor Români' (Editura Albatros, 2002).
A absolvit gimnaziul 'Alecu Donici' din Fălticeni (1892-1897) și a urmat cursurile 'Liceului Național' din Iași (1897-1900). În 1900, s-a înscris la Facultatea de Drept din București însă, atras mai mult de boema literară a Capitalei, nu a frecventat cursurile.
Mihail Sadoveanu a debutat, în 1897, la revista 'Dracu' din București, cu schița 'Domnișoara M. din Fălticeni', semnând cu pseudonimul Mihai din Pașcani, iar în 1899 a publicat versuri și proză în revista 'Pagini literare' sub pseudonimul M.S. Cobuz. Tot în 1899, a publicat în ziarul 'Opinia' din Iași o serie de povestiri vânătorești, cronici, dar și versuri și a editat împreună cu Matei Rusu revista literară 'Lumea'.
Mihail Sadoveanu (stg.) şi Gheorghe Gheorghiu Dej (ctr.) la ceremonia plecării a unei delegaţii din Republica Populară Democrată Coreeană, condusă de Kim Ir-Sen (dr.), desfăşurată pe Aeroportul Băneasa, Bucureşti, 17 iunie 1956.
Foto: (c) MARCEL MAYER / Arhiva istorică AGERPRES
În 1900 a colaborat la 'Revista literară' a lui Th.M. Stoenescu, a întrerupt studiile și a plecat din București la Pașcani și apoi la Fălticeni. Din 1901, a colaborat la 'Revista română' cu poezii, recenzii, traduceri, semnând cu diferite pseudonime (M.S. Cobuz, C. Prisacaru, C. Săteanu, Ilie Pușcașu.) Tot în 1901 s-a căsătorit cu Ecaterina Bâlu, cu care a avut unsprezece copii.
A fost încorporat, în 1902, la regimentul 15 Suceava, din Fălticeni, fiind avansat caporal instructor la recruții teritoriali. Perioada aceasta a stagiului militar o va evoca în volumul 'Amintirile căprarului Gheorghiță'.
La sugestia lui Ștefan Octavian Iosif, în 1903, a mers la București, unde a lucrat în redacția de proză a revistei 'Sămănătorul'. A devenit funcționar la Casa Școalelor (1904), precum și la Direcția Artelor din Ministerul Instrucției și Cultelor (1905).
Anul 1904 a fost numit 'Anul Sadoveanu' de Nicolae Iorga, pentru că în acel an scriitorul a debutat editorial cu patru volume: 'Povestiri', 'Șoimii', 'Dureri înăbușite' și 'Crâșma lui Moș Precu' (nuvele). Anul următor a apărut volumul 'Povestiri de război'. În 1906 au fost publicate volumele 'Floare ofilită', 'Mormântul unui copil' și a primit Premiul Academiei Române pentru volumul 'Povestiri' (1904), în urma unui referat semnat de Titu Maiorescu.
Casa scriitorului Mihail Sadoveanu din strada Pitar Moş, Bucureşti, 12 noiembrie 1996.
Foto: (c) EUGEN ENĂCHESCU / Arhiva istorică AGERPRES
În primul număr al revistei 'Viața românească', din 1 martie 1906, Mihail Sadoveanu a publicat nuvela 'Puștiul'. A urmat publicarea volumelor 'La noi, în Viișoara', 'Vremuri de bejenie', 'Însemnările lui Neculai Manea', 'Povestiri alese' (1907, cu traduceri din Guy de Maupassant), 'Oameni și locuri', 'O istorie de demult', 'Duduia Margareta' (1908), 'Cântecul amintirii' (1909), 'Povestiri de seară', 'Genoveva de Brabant', 'În amintirea lui Creangă' (1910).
La îndemnul lui George Coșbuc, a început colaborarea la revista populară 'Albina', în care a publicat ciclul de nuvele 'Scrisori trimise de un prieten pribeag'. Tot atunci, în revista 'Luceafărul' au apărut nuvela 'Moșneagul nostru', povestirile 'Semnul de primejdie' și 'Crăișorul'. A mai colaborat la 'Viața nouă', 'Opinia', 'Revista modernă', 'Făt-Frumos', 'Pagini literare', 'Convorbiri literare', 'Minerva', 'Universul'.
În august 1906, Sadoveanu a fost concentrat, timp de o lună, cu Regimentul 16 Suceava în tabăra de la Șipote, lângă Iași. După răscoala din 1907, Spiru Haret, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, l-a numit inspector al cercurilor culturale sătești și al bibliotecilor populare.
Împreună cu Artur Gorovei, a tipărit 'Răvașul poporului' - gazetă populară 'de educație cetățenească și îndrumare economică' (1907), iar în colaborare cu Șt.O. Iosif, Il. Chendi și D. Anghel a editat revista 'Cumpăna' (nov. 1909 - apr. 1910). Anul 1911 a adus apariția volumului 'Apa morților' și a piesei de teatru 'De ziua mamei' (în revista 'Viața românească'), iar în 1912 au apărut volumele 'Un investigator' și 'Bordeenii'. Cărțile 'Priveliști dobrogene' (1914), '44 de zile în Bulgaria' și 'Războiul Balcanic' (1916) au fost scrise în urma călătoriilor scriitorului în Bulgaria și a războiului româno-bulgar.
A fost președinte al Societății Scriitorilor Români (1909-1911) și director al Teatrului Național din Iași (1912-1919).
La izbucnirea Primului Război Mondial, Sadoveanu a fost concentrat cu regimentul la Războieni, Piatra Neamț (1914). În perioada 1915-1916 a dus o viață de cazarmă, cu marșuri și instrucție militară. Mobilizat fiind, în 1916 a editat, din însărcinarea Marelui Cartier General al Armatei, ziarul de front 'România' (1916-1917), alături de I. Minulescu și P. Locusteanu. În 1918 s-a stabilit la Iași, unde, împreună cu bunul său prieten George Topîrceanu, a scos revista 'Însemnări literare' (2 febr. - 21 dec. 1919).
Primul roman istoric publicat a fost 'Neamul Șoimăreștilor' (1915). Au urmat volumele de povestiri 'Foi de toamnă' (1916), 'Priveghiuri' și 'Umbre' (1920), romanele 'Cocostârcul albastru' și 'Strada Lăpușneanu' (1921), volumele 'Neagra Sarului', 'Lacrimile ieromonahului Veniamin', 'Pildele lui cuconu Vichentie', 'Drumuri basarabene' (1922), 'Venea o moară pe Siret' (1925), 'Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi-Vodă' (1929), povestirile 'Dumbrava minunată' (1926), 'Demonul tinereții', 'Olanda', 'Hanul Ancuței' (1928), lucrările de literatură cinegetică și de pescuit 'Țara de dincolo de negură' (1926), 'Împărăția apelor' (1928).
A scos revista 'Lumea - bazar săptămânal' (1924-1926), împreună cu Tudor Arghezi și George Topîrceanu. Împreună cu Liviu Rebreanu, în 1926, a reprezentat Societatea Scriitorilor Români la Congresul PEN - Clubul de la Berlin. În 1927, a efectuat o călătorie în Olanda, iar în 1929, a vizitat Constantinopolul. A revenit la București, în 1936, și a preluat direcția ziarelor 'Adevărul' și 'Dimineața' până în 1937, când ambele publicații au fost suspendate.
În octombrie 1938, Senatul Universității din Iași i-a acordat titlul de 'Doctor Honoris Causa'. Doi ani mai târziu, în 1940, Editura Fundațiilor Regale a publicat primele două volume din ediția 'Opere'.
Cel mai cunoscut roman al lui Sadoveanu, 'Baltagul', a apărut în 1930, ca și romanele 'Depărtări', 'Măria Sa, puiul pădurii' și nuvela 'Trenul fantomă'. Tot în anii '30 au apărut romanele istorice 'Nunta domniței Ruxandra' (1932), 'Viața lui Ștefan cel Mare' (1934), primele două volume ale trilogiei 'Frații Jderi' - 'Ucenicia lui Ionuț' (1935) și 'Izvorul alb' (1936), romanele 'Nopțile de Sânziene' (1934), 'Cazul Eugeniței Costea' (1936), volumele 'Ochi de urs' și 'Valea Frumoasei' (1938), 'Uvar' (1932), 'Locul unde nu s-a întâmplat nimic'(1933), 'Soarele în baltă sau Aventurile șahului' și 'Inima noastră' (1934), 'Istorisiri de vânătoare' (1937), nuvelele 'Cuibul invalizilor', 'Paștele blajinilor' (1935), 'Morminte' (1939). Al treilea volum al trilogiei 'Frații Jderi', intitulat 'Oamenii Măriei Sale', a fost publicat în 1941, ca și romanul 'Ostrovul lupilor'.
Alte titluri apărute în anii '40 sunt 'Vechime', 'Divanul persian' (1940), 'Poveștile de la Bradu-Strâmb' (1943), 'Anii de ucenicie' (1944), 'Fantezii răsăritene', 'Caleidoscop' (1946), 'Legende sfinte' (1947), 'Mitrea Cocor', 'Poezia cimiliturilor' (1949).
Împlinirea a patru decenii de la debut a fost marcată în 1944, în presă și la Academie. Tudor Vianu, membru corespondent al Academiei Române, a prezentat comunicarea 'Patru decenii de la publicarea primei opere a domnului Mihail Sadoveanu'.
În perioada 1945-1949 a desfășurat o bogată activitate publicistică la 'Jurnalul de dimineață', 'Veac nou', 'România liberă', 'Scânteia'.
În 1921, Sadoveanu a început să colaboreze la 'Adevărul literar și artistic'.
La 26 mai 1916, a devenit membru corespondent al Academiei Române. În ziua de 1 iunie 1921, a devenit membru titular al prestigiosului for, pentru ca, începând cu 12 august 1948, să fie membru titular activ al Academiei Române. Discursul său de recepție, ținut la 9 iunie 1923, a fost 'Poezia populară'.
Între 1935 și 1938, a deținut funcția de președinte al Secțiunii Literare a Academiei Române. Între 1948 și 1961, a fost președintele Secției de Limbă, Literatură și Arte a Academiei Române, punctează lucrarea 'Membrii Academiei Române' (Ed. Enciclopedică / Ed. Academiei Române, 2003).
În 1949, a fost ales președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor. În 1950, la împlinirea a 70 de ani, Mihail Sadoveanu a fost sărbătorit public, iar articolele publicate cu această ocazie au fost adunate în volumul 'Studii și articole închinate lui Mihail Sadoveanu' (1952).
Anii '50 au adus publicarea lucrărilor 'Nada florilor' (1950), 'Clonț de fier' (1951), 'Nicoară Potcoavă' (1952), 'Aventură în Lunca Dunării', 'Evocări', 'Muncitori și păstori' (1954). În 1954, Editura de stat pentru literatură și artă a început tipărirea seriei de 'Opere', sub îndrumarea autorului. Primul volum cuprinde: 'Povestiri', 'Șoimii', 'Dureri înăbușite', Crâșma lui Moș Precu'. În 1960 a apărut volumul 'Mărturisiri'. Romanele 'Lisaveta' și 'Cântecul Mioarei' au rămas neterminate.
La 5 noiembrie 1980, a fost inaugurat, la Iași, Muzeul 'Mihail Sadoveanu', cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea scriitorului al cărui nume îl poartă. Acesta funcționează în casa în care a locuit scriitorul între 1919-1936, este Secție a Muzeului Literaturii Române din Iași și este amplasat pe Aleea Mihail Sadoveanu nr. 12.
Muzeul Memorial 'Mihail Sadoveanu',Iaşi, 28 august 2014.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Mihail Sadoveanu s-a implicat și în politică, având o activitate controversată, care a umbrit receptarea sa în ultimele decenii. 'A fost adept al naționalismului și umanismului, schimbându-și însă convingerile periodic, oscilând între forțele politice de dreapta și de stânga. A făcut parte mai întâi din Partidul Poporului, apoi din Partidul Național Liberal, Partidul Agrar al lui Argetoianu, ocupând funcția de președinte al Senatului. Susținător al monarhiei în timpul regimului autoritar al lui Carol al II-lea, după cel de-Al Doilea Război Mondial va trece la Partidul Comunist Român', arată muzeulliteraturiiiasi.ro, site-ul oficial al instituției.
Scriitorul Mihail Sadoveanu a murit la 19 octombrie 1961, în locuința sa din strada Zambaccian nr. 15. Trei zile mai târziu, a fost înmormântat cu funeralii naționale la Cimitirul Bellu, lângă poetul național Mihai Eminescu. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)
***Explicaţie foto din deschidere: Mihail Sadoveanu, la sosirea pe Aeroportul Băneasa de la Congresul Mondial al Partizanilor Păcii de la Paris (Bucureşti, 28 aprilie 1949).
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
16 august - Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor
La 16 august este marcată Ziua națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conștientizare a violențelor împotriva creștinilor. Plenul Camerei Deputaților a adoptat la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi, proiectul de lege prin care a fost declarată ziua de 16 august ca Zi națională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni și de conșt
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu (16 august)
Proclamarea locală a canonizării Sfintei Maria Brâncoveanu va avea loc la Biserica 'Sfântul Gheorghe - Nou' din Capitală, unde se păstrează moaștele Sfinților Martiri Brâncoveni și ale Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu. Duminică, 16 august, de la ora 9:00, are loc Sfânta Liturghie la Biserica 'Sfântul Gheorghe - N
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 august
Ortodoxe Aducerea Sf. Mahramă a Domnului din Edesa la Constantinopol; Sf. Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă cu cei patru fii ai săi, Constantin, Ștefan, Radu, Matei, și sfetnicul Ianache; Sf. Doamnă Maria Brâncoveanu; Sf. Cuv. Iosif de la Văratic; Sf. Mc. Diomid; Duminica a 11-a după Rusalii Greco-cat
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 august
Este a 228-a zi a anului 2026. Au mai rămas 137 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 20 m și apune la 20 h 20 m. Luna răsare la 10 h 35 și apune la 21 h 48 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
15 august - Ziua Marinei Române
La 15 august este sărbătorită anual Ziua Marinei Române, concomitent cu sărbătoarea creștină a Adormirii Maicii Domnului, ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni. Tradiția sărbătoririi Marinei Române la 15 august, odată cu sărbătoarea Sfintei Maria - Praznicul Adormirii Maicii Domnului, a fost reluată după 1990. Ziua Marinei Rom&aci
15 august - Ziua Maramureșului
La 15 august este sărbătorită Ziua Maramureșului, instituită prin Legea nr. 133/2025, promulgată prin Decretul nr.780/2025 din 14 iulie 2025, conform www.cdep.ro. Propunerea legislativă pentru instituirea zilei de 15 august ca Ziua Maramureșului, pentru recunoașterea identității
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Adormirea Maicii Domnului (15 august)
Adormirea Maicii Domnului este prăznuită de Biserica Ortodoxă în 15 august. Numită în popor (mai ales în părțile Moldovei) și Uspenia (de la termenul slav corespunzător) sau Sfântă-Maria Mare, aceasta este sărbătoarea în amintirea zilei în care Sfânta Fecioară și-a dat obștescul sfârșit. După Înălțarea Domn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 15 august
Ortodoxe Adormirea Maicii Domnului Greco-catolice Adormirea Maicii Domnului Romano-catolice Adormirea Maicii Domnului Ss. Tarciziu, m.; Iacint, pr.; Stanislau Kostka, călug. Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită de Biserica Ortodoxă
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 august
Este a 227-a zi a anului 2026. Au mai rămas 138 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 18 m și apune la 20 h 21 m. Luna răsare la 09 h 23 și apune la 21 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 10-14 august 2026
Oprirea controlată a Reactorului 2 al Centralei Nucleare de la Cernavodă, prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației de către Guvernatorul BNR, producerea a două accidente rutiere grave și cucerirea medaliei de aur la 100 m liber, la Campionatele Europene de natație de la Paris, de către înotătorul David Popovici sunt câteva dintre cele mai importante ev
Săptămâna europeană 10-14 august 2026
Reuniunea ad-hoc a Grupului de Coordonare pentru Electricitate, Estonia primește prima sa plată în cadrul instrumentului de apărare SAFE, noi reguli în UE, din 12 august, privind ambalajele și deșeurile de ambalaje, consultare publică deschisă cu privire la noua sa strategie a UE privind drepturile victimelor, adoptare de norme armonizate pentru cân
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Sâmbătă, 15 august, este sărbătorită Ziua Marinei Române. Sunt programate evenimente în șase orașe: Constanța, Mangalia, Brăila, Tulcea, Galați și București, se arată într-un comunicat al Forțelor Navale Române. 'Centrul de greutate al activităților va fi la Constanța, pe faleză și în raionul maritim d
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul David Hallyday
David Hallyday părea predestinat unei cariere în muzică; părinții săi au fost legenda rock franceză Johnny Hallyday și cântăreața pop Sylvie Vartan, cuplul 'la modă' al Franței în anii '60. Hallyday s-a născut David Smet (numele real al tatălui său) pe 14 august 1966, în Boulogne-Billancourt. De la vârsta de patru ani,
DOCUMENTAR: 110 ani de la începerea Războiului de Eliberare și Întregire Națională (1916-1919) (14 august)
În 1916, ofensiva armatei ruse în Galiția (22 mai/4 iunie-31 iulie/13 august), încheiată cu străpungerea frontului austro-german la Luțk, a generat intensificarea presiunilor diplomatice ale Antantei asupra României. În aceste împrejurări, la 4/17 august 1916, la București, România a semnat Tratatul de alianță și Conve
DOCUMENTAR: 30 de ani de la moartea dirijorului și compozitorului Sergiu Celibidache (14 august)
Sergiu Celibidache este una dintre cele mai fascinante și influente personalități din istoria muzicală a secolului XX. Dirijorul român a cucerit scena internațională prin rigoarea tehnică, profunzimea filosofică și abordarea neconvențională a actului artistic. Cariera sa a marcat etape de o importanță majoră, de la preluarea conducerii Filarmonicii din B