Economia României a urcat în 2023 cu 2,3% (date definitive), conform INS. Potrivit datelor Eurostat, 17,4% dintre gospodăriile din UE au dificultăți în a-și asigura cheltuielile. În 2024, rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nivel record de 75,8%, dar toate regiunile României, mai puțin București-Ilfov (81,1%), au avut o rată de ocupare a forței de muncă sub 73,5%, potrivit Oficiului de Statistică al UE.


Produsul intern brut estimat pentru anul 2023 - date definitive a fost de 1.590,749 miliarde de lei prețuri curente, în creștere, în termeni reali, cu 2,3% față de anul 2022, arată datele definitive ale Institutului Național de Statistică (INS), publicate la 10 octombrie. Din punctul de vedere al formării Produsului intern brut, modificările care au intervenit în varianta definitivă, comparativ cu cea semidefinitivă, atât în ceea ce privește dinamica, cât și deflatorii pe ramuri de activitate.

Pentru anul 2023, pe categorii de resurse, modificări ale contribuției la creșterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: Agricultura, de la +0,4% la +0,3%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -0,7 puncte procentuale (pp), de la 109,6% la 108,9%; Industria, de la -0,5% la -0,9%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -2,1 pp (de la 97,8% la 95,7%); Construcțiile, de la +0,8% la +0,9%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,5 pp (de la 112,0% la 112,5%); Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hotelurile și restaurantele, de la +0,2% la +0,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -0,3 pp (de la 100,8% la 100,5%); Informațiile și comunicațiile, cu aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,4%), iar volumul de activitate nu s-a schimbat (105,2%); Intermedierile financiare și asigurările, de la 0,0% la +0,5%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +17,2 pp (de la 98,9% la 116,1%); Tranzacțiile imobiliare, cu aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,1%), iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,5 pp (de la 101,6% la 101,1%); Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport, de la +0,3% la 0,0%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu -3,4 pp (de la 103,6% la 100,2%); Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială, de la +0,2% la 0,0%, iar volumul de activitate s-a modificat cu -1,8 pp (de la 101,6% la 99,8%); Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii, de la +0,1% la +0,5%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +13,1 pp (de la 105,4% la 118,5%).

Pentru aceeași perioadă, la categorii de utilizatori, modificări mai importante ale contribuției la creșterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, de la +1,7% la +1,5%, ca urmare a modificării volumului său cu -0,4 pp (de la 102,8% la 102,4%); Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice, de la 0,0% la +0,3%, ca urmare a majorării volumului său cu +3,9 pp (de la 99,5% la 103,4%); Consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, de la 1,1% la +0,4%, ca urmare a modificării volumului său cu -7,7 pp (de la 112,1% la 104,4%); Formarea brută de capital fix de la +3,6% la +3,1%, ca urmare a modificării volumului său cu -2,2 pp (de la 114,5 la 112,3%); Variația stocurilor, de la -4,4% la -3,3%; Exportul net de bunuri și servicii nu s-a modificat (+0,2%), potrivit INS.

***

Pentru anul 2024, Produsul intern brut estimat - date semidefinitive a fost de 1.759,183 miliarde de lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 0,9% față de anul 2023, arată un alt comunicat al INS publicat la aceeași dată. Comparativ cu varianta provizorie, în varianta semidefinitivă, Produsul intern brut - în termeni nominali - estimat pentru anul 2024 este mai mic cu 0,1%.

În anul 2024, pe categorii de resurse, se remarcă următoarele evoluții între cele două estimări: Agricultura, silvicultura și pescuitul nu au înregistrat modificări în ceea ce privește contribuția la creșterea PIB între cele două estimări (-0,2%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,2 pp (de la 94,1% la 94,3%); Industria, de la 0,0% la -0,1%, ca urmare a modificării volumului de activitate, care a scăzut cu -0,3 pp (de la 99,8% la 99,5%); Construcțiile nu au înregistrat modificări în ceea ce privește contribuția la creșterea PIB între cele două estimări (-0,2%), iar volumul de activitate a scăzut cu -0,2 pp (de la 97,4% la 97,2%); Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transportul și depozitarea; hoteluri și restaurante, de la +0,3% la +0,4%, ca urmare a modificării volumului de activitate cu +0,2 pp (de la 101,7% la 101,9%); Informațiile și comunicațiile nu au contribuit la creșterea PIB în ambele variante (0%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 pp (de la 100,3% la 100,4%); Intermedierile financiare și asigurările nu au contribuit la creșterea PIB în cele două estimări (0%), iar volumul de activitate a crescut cu +0,2 pp (de la 99,7% la 99,9%); Tranzacțiile imobiliare nu au înregistrat modificări în ceea ce privește contribuția la creșterea PIB între cele două estimări (-0,1%), iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,4 pp (de la 98,7% la 99,1%); Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport nu au contribuit la creșterea PIB în ambele variante (0%), iar volumul de activitate a scăzut cu -0,5 pp (de la 100,1% la 99,6%); Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială nu au înregistrat modificări în ceea ce privește contribuția la creșterea PIB între cele două estimări (+0,1%), iar volumul de activitate s-a modificat cu +0,5 pp (de la 100,5% la 101,0%); Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii nu au înregistrat modificări în ceea ce privește contribuția la creșterea PIB între cele două estimări (+0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat între cele două estimări (106,8%).

În anul 2024, pe categorii de utilizări, modificări mai importante ale contribuției la creșterea PIB, între cele două estimări, au înregistrat: Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației, de la +3,7% la +3,5%, ca urmare a modificării volumului său cu -0,3 pp (de la 106,0% la 105,7%); Cheltuiala pentru consumul final individual al administrațiilor publice, de la +0,1% la -0,3%, ca urmare a modificării volumului său cu -5,5 pp (de la 102,0% la 96,5%); Consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice, de la 0,0% la +0,5%, ca urmare a modificării volumului său cu +5,5 pp (de la 99,7% la 105,2%); Formarea brută de capital fix, de la -0,9% la -0,7%, iar volumul indicatorului s-a modificat cu +0,8 pp (de la 96,7% la 97,5%); Variația stocurilor, de la +0,8% la +0,6%; Exportul net de bunuri și servicii de la -2,9% la -2,7%.

***

În ceea ce privește evoluția PIB în 2025, Produsul intern brut a înregistrat în trimestrul II 2025 față de același trimestru din anul 2024 o creștere cu 0,3 % pe seria brută și cu 2,3% și pe seria ajustată sezonier, arată INS într-un comunicat publicat la aceeași dată, 10 octombrie.

În semestrul I 2025, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2024, cu 0,3% pe seria brută și cu 1,5% pe seria ajustată sezonier.

Produsul Intern Brut - date ajustate sezonier - estimat pentru trimestrul II 2025 a fost de 467,684 miliarde de lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1,2% față de trimestrul I 2025 și cu 2,3% față de trimestrul II 2024. Produsul intern brut estimat pentru semestrul I 2025 a fost de 926,920 miliarde de lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 1,5% față de semestrul I 2024.

Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul II 2025 pe seria brută a fost de 446486,9 milioane lei prețuri curente, în creștere - în termeni reali - cu 0,3% față de trimestrul II 2024, potrivit https://insse.ro/.

***

Potrivit statisticilor Eurostat, 17,4% dintre gospodăriile din UE au dificultăți în a-și asigura cheltuielile.

Lucrarea 'Key Figures on European living conditions 2025 edition' ('Cifre cheie privind condițiile de viață în Europa, ediția 2025'), publicată în septembrie, oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra modului în care trăiesc europenii în prezent. Această publicație acoperă subiecte de la distribuția veniturilor și inegalitate la gospodării, intensitatea muncii și îngrijirea copiilor, precum și sănătate, dizabilități și discriminare.

În rezultatele publicate la 28 octombrie 2025, Eurostat a vizat dificultățile economice, subliniind capacitatea gospodăriilor de a face față cheltuielilor. Astfel, datele au arătat că, în 2024, 17,4% din totalul gospodăriilor din UE au întâmpinat dificultăți sau mari dificultăți în a face față cheltuielilor. La celălalt capăt al intervalului, 26% din totalul gospodăriilor au reușit să facă față cheltuielilor foarte ușor sau ușor. Ponderea gospodăriilor care au reușit să facă față cheltuielilor destul de ușor sau cu oarecare dificultate a fost, în total, de 56,6%.

Agregând cele șase categorii de capacitate de a face față cheltuielilor în două grupuri - cu și fără dificultăți - 41,6% din gospodăriile din UE au avut cel puțin câteva dificultăți în a face față cheltuielilor în 2024, potrivit https://ec.europa.eu/.

***

În 2024, rata de ocupare a forței de muncă în UE a atins un nivel record de 75,8%, cu 2,2 puncte sub obiectivul de 78% stabilit de Planul de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale pentru 2030, arată datele publicate de Eurostat la 13 octombrie 2025.

Aproape jumătate (46,5%) din toate regiunile UE de la nivelul nomenclatorului unităților teritoriale de statistică NUTS 2 - 113 din cele 243 de regiuni cu date disponibile - au atins sau au depășit obiectivul UE de 78%. Aceste 113 regiuni se regăsesc în grupuri, cu concentrații mari în Cehia (toate cele 8 regiuni), Danemarca (toate cele 5 regiuni), Germania (35 din 38 de regiuni), Irlanda (toate cele 3 regiuni), Țările de Jos (toate cele 12 regiuni), Slovacia (3 din 4 regiuni) și Suedia (toate cele 8 regiuni). Acest grup a inclus și Estonia, Cipru și Malta.

La capătul superior al distribuției, regiunile cu cele mai mari rate de ocupare a forței de muncă în 2024 și singurele regiuni care au înregistrat rate de peste 85% au fost: arhipelagul Aland din Finlanda (86,4%); Warszawski stoleczny, regiunea capitalei Poloniei (86,2%); Bratislavsky kraj, regiunea capitalei Slovaciei (85,4%); Budapesta, regiunea capitalei Ungariei (85,3%); Utrecht în Țările de Jos (85,3%); Praha, regiunea capitalei Cehiei (85,1%).

Multe dintre regiunile cu rate de ocupare a forței de muncă relativ scăzute sunt rurale, slab populate sau regiuni de la periferia UE. Acest model a fost evident în special în regiunile sudice ale Spaniei și Italiei, în o mare parte a Greciei, în unele regiuni din România și în regiunile ultraperiferice ale Franței, evidențiază Eurostat pe https://ec.europa.eu/.

Un alt grup de regiuni caracterizate de rate de ocupare a forței de muncă relativ scăzute sunt fostele centre industriale care nu s-au adaptat economic. Unele dintre acestea au fost martore la impactul negativ al globalizării asupra sectoarelor tradiționale ale economiilor lor (cum ar fi mineritul cărbunelui, industria siderurgică sau industria textilă). Exemplele includ o serie de regiuni care se întind din nord-estul Franței până în Region Wallonne (Belgia).

Aproximativ 1 din 4 (65 din cele 243 de regiuni cu date disponibile) regiuni ale UE au avut o rată de ocupare a forței de muncă sub 73,5% în 2024. Acest grup a inclus: două regiuni din sudul Italiei - Calabria (48,5%) și Campania (49,4%); regiunea insulară Sicilia, tot din sudul Italiei (50,7%); regiunea capitalei Region de Bruxelles Capitale / Brussels Hoofdstedelijk Gewest din Belgia (64,1%), Lazio din Italia (69,0%), Viena din Austria (70,6%), Attica din Grecia (71%) și toate regiunile României, excluzând București-Ilfov - Sud-Est (62,6%), Sud-Vest Oltenia (63,5%), Vest (66,9%), Centru (68,4%), Sud-Muntenia (69%), Nord-Est (69,6%), Nord-Vest (71,8%), potrivit hărții publicate de Eurostat. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)