31 octombrie - Ziua Arhivelor Naționale
Ziua Arhivelor Naționale este marcată, în fiecare an, la 31 octombrie. În 1862, la această dată, domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) semna decretul de înființare a Direcției Generale a Arhivelor Statului din București (din 1996, Arhivele Naționale ale României) prin unificarea Arhivelor Statului din Țara Românească și Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice.
Arhivele, până în secolul al XIX-lea, constituite pe lângă cancelariile domnești, erau păstrate de autoritățile ecleziastice, iar cele private erau constituite de către dregători de diverse ranguri în ierarhia boierească. Cele mai vechi locuri de păstrare a documentelor le-au constituit mănăstirile, care permiteau gruparea inclusiv de documente laice. Astfel, în 1775, este atestată existența unei Arhive generale a Mitropoliei Bucureștilor, unde se păstrau și diferite acte particulare, de tipul hotărniciilor, conform https://arhivelenationale.ro/.
Elaborarea primelor legi administrative moderne, respectiv a Regulamentelor Organice ale Țării Românești și Moldovei, în anii 1831-1832, a determinat înființarea oficială a arhivelor, ca instituție. Legile administrative moderne au fost elaborate de comisiile de redactare ale Divanurilor Moldovei și Țării Românești, formate din reprezentanții marii boierimi, sub președinția consulului general rus Matvei Lvovici Minciaki, fiind adevărate constituții care au înzestrat Principatele cu instituții menite să răspundă cerințelor de modernizare a structurilor societății românești, potrivit volumului 'Istoria României în date' (2003).
Arhivele Statului din Țara Românească, aflate în subordinea Departamentului Treburilor din Lăuntru (Ministerul de Interne), au fost înființate la București, la 1/13 mai 1831. Primul director a fost Iordache Rasti (1831-1837). Arhivele Statului din Moldova au fost înființate la Iași, la 1/13 ianuarie 1832, și se aflau în subordinea Logofeției Dreptății (Ministerul Justiției). Primul director a fost Gheorghe Asachi (1832-1849), notează volumul citat.
La 31 octombrie 1862, a luat ființă Direcția Generală a Arhivelor Statului din București, prin decretul semnat de domnitorul Al. I. Cuza ce stipula unificarea Arhivelor Statului din Țara Românească și Moldova, în subordinea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice. Primul director general a fost Grigore Bengescu. Noua organizare avea la bază principiul separării documentelor cu valoare istorică de cele cu valoare practică. Regulamentul pentru organizarea serviciilor arhivelor statului a intrat în vigoare la 25 iulie/6 august 1872, conform volumului 'Istoria României în date' (1971).
În anii 1869 și 1872 au fost promulgate reglementări ce priveau evoluția instituției Arhivelor, la a cărei conducere s-au aflat personalități marcante ale culturii românești, precum Bogdan Petriceicu-Hasdeu (1876-1900) sau Dimitrie Onciul (1900-1923).

Pe teritoriul Transilvaniei a existat o activitate timpurie în domeniul arhivelor, prin preocuparea autorităților maghiare, desfășurată până în prima jumătate a secolului al XVI-lea. În urma includerii principatului transilvan în cadrul monarhiei Habsburgilor, la sfârșitul secolului al XVII-lea, sistemul de conservare și păstrare a documentelor a cunoscut o serie de îmbunătățiri, cea mai importantă fiind introducerea sistemului registraturii la principalele instituții administrative. Din 1875, când au fost înființate Arhivele Statului Ungar, cea mai mare parte a arhivelor vechi ale Transilvaniei a fost concentrată la Budapesta. Astfel, la sfârșitul secolului al XIX-lea, atât în Transilvania, cât și în Banat și Bucovina a funcționat sistemul centralizării documentelor în cadrul Arhivelor de stat din Budapesta și Viena.

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
După unificarea politică a statului român din 1918, au fost înființate: Arhiva Statului din Cluj (14 martie 1920) sub numele de 'Direcțiunea Arhivelor Statului pentru Transilvania', care și-a început activitatea în 1922; Arhiva Statului în Bucovina (Cernăuți, 1924) și Arhiva Statului în Basarabia (Chișinău, 1925). O nouă lege de funcționare a Arhivelor Statului a intrat în vigoare începând din 1925, prevăzând, printre altele, constituirea direcțiilor regionale. Instituția se menține în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, printre directorii generali aflându-se Constantin Moisil (1923-1938) și Aurelian Sacerdoțeanu (1938-1953), potrivit https://arhivelenationale.ro/. Astfel, au fost create Arhivele Statului din Craiova (1931), Timișoara (1936), Năsăud (1937), Brașov (1938). Începând din 1924, a fost publicat periodicul de specialitate al Arhivelor Naționale, respectiv 'Revista Arhivelor'.

La 1 februarie 1951, printr-un decret, Arhivele Statului au fost trecute în subordinea Ministerului Afacerilor Interne, rețeaua Arhivelor fiind organizată după principiul teritorial-administrativ, numărând 41 de Direcții Județene ale Arhivelor Naționale și Direcția Municipiului București. În 1996, o nouă lege a venit să reglementeze activitatea instituției Arhivelor, ocazie cu care denumirea de Arhivele Statului a fost înlocuită cu cea de Arhivele Naționale ale României.

Arhivele Naționale ale României (ANR) sunt o instituție publică aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor. În prezent, ANR funcționează în baza Legii Arhivelor Naționale nr. 16/1996, modificată și completată prin Legea nr. 358/2002, respectiv prin Ordonanța de Urgență nr. 39/2006. Legislația în vigoare definește Fondul Arhivistic Național al României, aflat în administrarea ANR, astfel: 'Prin documente care fac parte din Fondul Arhivistic Național al României, în sensul prezentei legi, se înțelege: acte oficiale și particulare, diplomatice și consulare, memorii, manuscrise, proclamații, chemări, afișe, planuri, schițe, hărți, pelicule cinematografice și alte asemenea mărturii, matrice sigilare, precum și înregistrări foto, video, audio și informatice, cu valoare istorică, realizate în țară sau de către creatori români din străinatate', potrivit https://arhivelenationale.ro/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, Ruxandra Bratu; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
* Explicaţie foto din deschidere: "Săptămâna Arhivelor", desfăşuratp la Arhivele Naţionale; vernisajul expoziţiei "Edificii publice din Bucureşti reflectate în documente arhivă".
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Festivalul Naadam din Mongolia
Înscris în 2010 pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, Festivalul național Naadam este celebrat în fiecare an între 11 și 13 iulie în Mongolia, potrivit https://ich.unesco.org/. Festivalul se concentrează pe trei jocuri tradiționale: cu
6 august - Ziua minerului
La 6 august este marcată anual Ziua minerului, în această zi fiind comemorați minerii uciși în timpul grevei de la Lupeni din august 1929. Totodată, cu acest prilej, sunt comemorate victimele numeroaselor accidente de muncă din minerit. Greva muncitorilor mineri de la Lupeni a izbucnit la 5 august 1929 din cauza nerezolvării conflict
6 august - Ziua Hiroshima
La 6 august, în fiecare an, este marcată Ziua Hiroshima, prin organizarea Ceremoniei Memoriale a Păcii, în fața monumentului funerar din Parcul Memorial al Păcii. Evenimentul anual, care are loc între orele 8.00 - 8.50 (ora Japoniei), este dedicat sutelor de mii de oameni care au murit în bombardamentele atomice din 1945, ce au distrus orașele Hiroshi
Cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland (6-9 august)
Între 6 și 9 august 2026, este programată cea de-a XIV-a ediție a Festivalului Săptămâna Haferland, ce se desfășoară în inima Transilvaniei, pe teritoriul istoric cunoscut drept Țara Ovăzului (Haferland), arată haferland.ro. Evenimentul, dedicat culturii, tradițiilor și patrimoniului sașilor
6 august - Ziua internațională a țărilor în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (ONU)
Țările în curs de dezvoltare fără ieșire la mare (LLDC) sunt dependente de vecinii de tranzit pentru o rută către piețele mondiale. Acest dezavantaj geografic crește costurile de transport, introduce întârzieri evitabile și expune aceste țări la instabilități politice sau economice de-a lungul acestor coridoare. Rezultatele sunt evidente: costurile medii de
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Schimbarea la Față a Domnului (6 august)
Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos este prăznuită de creștinii ortodocși în fiecare an, pe 6 august. Sărbătoarea este cunoscută în popor și sub denumirea de Preobrajenia sau Probojenia, care provine din slavonă și înseamnă 'transformare' sau 'schimbare'. Minunea Schimbării la Față a Domnului s-a săvâr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 6 august
Ortodoxe Schimbarea la Față a Domnului Greco-catolice Schimbarea la Față a Domnului nostru Iisus Hristos Romano-catolice Schimbarea la Față a Domnului Fer. Octavian, ep. Schimbarea la Față a Domnului încheie șirul praznicelor &icir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 august
Este a 218-a zi a anului 2026. Au mai rămas 147 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 08 m și apune la 20 h 34 m. Luna răsare la 23 h 55 m și apune la 14 h 52 m. Luna la Ultimul Pătrar la 05 h 21 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (5-9 august)
În perioada 5-9 august 2026, Iașul devine din nou capitala filmului românesc prin cea de-a 17-a ediție a Festivalului Serile Filmului Românesc (SFR). Manifestarea, organizată de Asociația ARTIS în parteneriat cu Ateneul Național din Iași, își propune să transforme cinci zile de august într-un spațiu de reflecție, dialog și reconectare prin
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 august
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Schimbării la Față a Domnului; Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamț; Sf. Mc. Evsignie; Sf. Nona, mama Sf. Ier. Grigorie Teologul; Sf. Ier. Fabian, episcopul Romei Greco-catolice Sf. m. Eusignie; Sf. papă Fabian Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 august
Este a 217-a zi a anului 2026. Au mai rămas 148 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 07 m și apune la 20 h 36 m. Luna răsare la 23 h 22 m și apune la 13 h 34 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 110 ani de la semnarea Convenției de alianță politică și militară dintre România și Antanta (4 august)
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, spectrul european fusese împărțit în două blocuri politico-militare care exercitau o influență majoră asupra continentului în plan politic și economic: Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria, la care ulterior vor adera Turcia și Bulgaria) și Antanta (Imperiul Britanic, Franța și
Fosta actriță Meghan Markle, ducesă de Sussex, împlinește 45 de ani (4 august)
Fosta actriță americană, Meghan Markle, ducesă de Sussex, soția prințului Harry, fiul regelui Charles al III-lea al Marii Britanii, s-a născut pe 4 august 1981, în Los Angeles, California. Mama sa, Doria, de origine afro-americană, este terapeut clinic și instructor de yoga, iar tatăl său, olandezul Thomas, a fost asistent de regie pe platourile de filmare. Părinții să
Barack Obama, cel de-al 44-lea președinte al SUA, împlinește 65 de ani (4 august)
Barack Hussein Obama II s-a născut la 4 august 1961 în Honolulu, Hawaii, conform obamalibrary.gov. Este al 44-lea președinte al Statelor Unite ale Americii (20 ianuarie 2009 - 20 ianuarie 2017) și primul afro-american care a ocupat această funcție. Tatăl său, Barack Obama Sr., a fost un student
Reuniune a miniștrilor de interne ai UE pe tema crizei migranților din Ceuta (4 august)
Miniștrii de interne ai Uniunii Europene se reunesc la 4 august 2026, prin videoconferință, pentru a lua în discuție criza migranților din exclava spaniolă Ceuta, considerată cea mai gravă criză a migrației dintre Spania și Maroc după cea din 2021, informează site-ul consilium.europa.eu/. Un număr











