Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' (24 august - 21 septembrie)
În perioada 24 august - 21 septembrie 2025, este programată ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional 'George Enescu', unul dintre cele mai importante evenimente internaționale de muzică clasică la nivel mondial, informează https://festivalenescu.ro/. Sub tema 'Aniversări / Celebrations', directorul artistic Cristian Măcelaru propune o ediție ce reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și versiuni concertante ale unor opere rare, marcând totodată 70 de ani de la moartea marelui compozitor George Enescu.
În cele patru săptămâni în care Bucureștiul devine capitala mondială a muzicii clasice sunt programate peste 100 de concerte, susținute de mai mult de 4.000 de artiști invitați.
Atât în București, cât și în țară, vor fi prezentate peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu: de la capodoperele simfonice ('Simfoniile', 'Vox Maris', 'Pastorala-fantezie', 'Rapsodiile') la cele camerale ('Impresii din copilărie', 'Dixtuorul', 'Cvartetele', 'Sonatele pentru violoncel și pian') și de la lucrările de tinerețe ('Poema română') la creațiile finalizate postum ('Isis', 'Capriciul român'). În centrul simbolic al acestei aniversări se află opera monumentală 'Oedip', montată la Opera Națională București, într-o producție semnată de regizorul Stefano Poda, cu Ionuț Pascu în rolul titular, Ruxandra Donose în rolul Iocasta și Ramona Zaharia în rolul Sfinxului.
Printre capodoperele muzicale universale ce vor încânta publicul, se numără: 'Missa solemnis', Simfoniile și concertele pentru pian și vioară ale lui Beethoven; Simfoniile nr. 2 'Învierea' și nr. 5 compuse de Gustav Mahler, în interpretări semnate de Paavo Jarvi cu Orchestra Tonhalle din Zurich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra; Simfonia nr. 9 de Bruckner, 'Simfonia fantastică' de Berlioz, 'Șeherazada' de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev.
Vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX, precum 'Memorial' de Anatol Vieru sau Concertul în fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare care aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, aflată la granița dintre clasic și jazz.
Un segment distinct al ediției este dedicat operei și baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert 'Fin de partie' de Gyorgy Kurtag, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, 'L'Heure espagnole' de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gabor, la Opera Națională București.
'Salomeea' de Richard Strauss deschide seria lirică în data de 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu și Peter Kosir. La 14 septembrie, 'Lady Macbeth din Mțensk' de Dmitri Șostakovici va fi prezentată, în premieră, în România, într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu.
În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, 'Il trionfo della fama'', de Francesco Bartolomeo Conti.
În anul centenarului Pierre Boulez, vor fi interpretate emblematicele 'Anthemes 2', 'Dialogue de l'ombre double', 'Incises', '12 Notations'. Vor putea fi ascultate și creații ale unor compozitori importanți ai prezentului: Arvo Part, Eriks Esenvalds, James MacMillan, Mark-Anthony Turnage, Albert Schnelzer, Vlad Maistorovici, Constantin Basica.
Ediția 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiție absolută sau în premieră națională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, 'Niște variațiuni' de Aurelian Băcan, 'Winter Sonata' de Donghoon Shin, dar și piese redescoperite din barocul italian și napolitan.
Seria concertelor de la miezul nopții rămâne spațiul dedicat sonorităților neconvenționale: reinterpretări baroce, lucrări de Philip Glass și Nirvana reorchestrate, fuziuni cu jazz și muzică tradițională etc.
Un alt element de noutate îl reprezintă seria de concerte 'Enescu în Control', ce se vor desfășura în fiecare seară de miercuri, în cunoscutul Control Club din București: Janoska Ensemble (27 august), Francesco Tristano (3 septembrie), Big Band-ul Radio (10 septembrie), Bucharest Percussion Ensemble (17 septembrie).
Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, prin intermediul platformei Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, dar și în format fizic, din rețeaua de hipermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.
***
Precedenta ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' s-a desfășurat în intervalul 27 august - 24 septembrie 2023, având prezență în mai multe orașe din țară, între care Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Lugoj, Iași, Bacău.
Deschiderea oficială a renumitului festival internațional a avut loc la Sala Palatului, cu un concert susținut de Orchestra Filarmonicii 'George Enescu', cu Gautier Capucon la violoncel și avându-l în calitate de dirijor pe Cristian Măcelaru. Din repertoriul deschiderii au făcut parte Concertul în si minor pentru violoncel și orchestră op. 104 (Dvorak), 'Rapsodia română în re major op.11 nr. 2' (Enescu), 'Suita Cavalerul Rozelor op. 59' (Strauss), conform www.festivalenescu.ro.
Cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' a avut tema 'Generozitate prin muzică'/'Generosity through Music'. Programul a inclus peste 3.500 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii, peste 40 de orchestre din 16 țări, lucrări de operă în primă audiție și concerte educative pentru copii.
Printre marile orchestre ale lumii prezente la festival, s-au aflat: Orchestra și Corul Maggio Musicale Fiorentino, Orchestra Simfonică din Londra, Orchestra Teatrului Capitole din Toulouse, Orchestra Filarmonică din Israel.
Orchestrele românești care au performat la festival: Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, Orchestra Națională Radio, Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara, Orchestra Simfonică București, Opera Maghiară Cluj, Orchestra Filarmonicii de Stat din Sibiu, Orchestra Filarmonicii Moldova din Iași, Orchestra Filarmonicii Mihail Jora din Bacău.
În anul 2021, Festivalul Internațional 'George Enescu', ajuns la ediția aniversară cu numărul XXV, a fost programat între 28 august și 26 septembrie. A inclus un program artistic excepțional, susținut de 3500 de artiști străini și români, pe o durată record de 4 săptămâni. Evenimentele s-au desfășurat în București și în mai multe orașe din țară: Sibiu, Timișoara, Cluj, Iași, Pitești, Ploiești, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Satu Mare, Păulești.
Au fost prezentate publicului 37 de lucrări enesciene, număr record care a marcat sărbătorirea celor 140 de ani de la nașterea compozitorului.
Festivalul a adus noi opere de referință ale secolului XX în premieră pe scenele din România, precum 'Der Zwerg' de Zemlinsky, 'Die tote Stadt' de Korngold, 'Lulu' de Berg.
În seria 'Muzica Secolului XXI', au fost prezente un număr record de lucrări în premieră mondială: 'Exile, Concert pentru violoncel, bariton și orchestră' de Jonathan Dove, 'O Simfonie' de Tim Benjamin, 'Der Nachbar des Chaos' de Mihnea Brumariu, 'Concertul pentru vioară, live electronics și orchestră' de Fred Popovici și 'Obelisk' de Adrian Iorgulescu.
Trei actori mari au urcat în premieră pe scena Festivalului Internațional 'George Enescu': Robert Powell, Maia Morgenstern și Vlad Ivanov, cu roluri în creații de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg și Edvard Grieg.
Prima ediție a Festivalului Internațional ''George Enescu'' s-a derulat între zilele de 4 și 22 septembrie 1958, găzduită de Ateneul Român și Teatrul de Operă și Balet din București.
Inaugurat la trei ani de la moartea lui George Enescu, ca semn al recunoașterii geniului marelui compozitor român, Festivalul și concursul internațional ''George Enescu'' din 1958 au adus la București unele dintre cele mai mari nume ale muzicii contemporane: dirijorii Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario și Carlo Zecchi, violoniștii Yehudi Menuhin și David Oistrah, pianiștii Claudio Arrau, Monique Haas sau Halina Czerny-Stefanska. Acestora li s-au alăturat nume importante ale artei interpretative românești, precum Maria Fotino, Valentin Gheorghiu, Ștefan Gheorghiu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov sau dirijorii Alfred Alessandrescu, Constantin Bugeanu, Mircea Cristescu, George Georgescu și Constantin Silvestri.
Festivalul a fost inaugurat la 4 septembrie 1958, la sala Ateneului, prin concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii ''George Enescu'', dirijată de George Georgescu. În program s-au aflat lucrări importante semnate de George Enescu - 'Simfonia I' în mi bemol major și 'Rapsodia I' în la major.
Prima ediție a Festivalului s-a bucurat de participarea marelui muzician Yehudi Menuhin. Sosit în România la 15 septembrie 1958, violonistul american a susținut un recital care a cuprins partiturile nr. 6 în mi major și nr. 4 în re minor de Bach și sonata pentru vioară solo de Bela Bartok. Un alt moment cheie al festivalului a fost reprezentat de reunirea în interpretarea Concertului pentru două viori și orchestră de Bach pe violoniștii Yehudi Menuhin și Davis Oistrah și pe dirijorul român George Georgescu.
Concomitent cu festivalul, s-a desfășurat, la Sala Dalles și sala Teatrului satiric muzical ''Constantin Tănase'', Concursul ''George Enescu'', care a cuprins trei secțiuni: vioară, pian și interpretarea Sonatei a III-a de George Enescu. Concursul a fost instituit printr-un decret emis la 5 mai 1955, la o zi după trecerea în neființă a muzicianului. Prin același act, Filarmonica de Stat din București precum și comuna Liveni, cea în care s-a născut compozitorul, au primit numele marelui muzician.
Sub egida primei ediții a Festivalului, la 22 septembrie 1958, a avut loc și prima audiție românească a operei ''Oedip'' de George Enescu, sub bagheta lui Constantin Silvestri, la Teatrul de Operă și Balet din București. Regia a fost semnată de Jean Rânzescu, iar rolul titular i-a fost încredințat lui David Ohanesian.
Cu prilejul Concursului și Festivalului, a fost emis un plic comemorativ francat cu emisiunea de mărci poștale 'George Enescu' apărută în 1956 și obliterat cu o ștampilă specială.
Festivalul Internațional 'George Enescu' se desfășoară o dată la doi ani. Organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic care atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume, menționează www.festivalenescu.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cea de-a 34-a ediție a Galei Premiilor UNITER (25 mai)
Pe 25 mai 2026 are loc Gala Premiilor UNITER, ajunsă la ediția cu numărul 34 și găzduită de Teatrul Odeon din București, cu începere de la ora 20:00, potrivit uniter.ro. Actorul Victor Rebengiuc va primi Omagiu UNITER pentru cariera sa strălucită și longevivă. Actriței Catrinel D
25 mai - Ziua mondială a fotbalului (ONU)
La 25 mai este celebrată Ziua mondială a fotbalului, sub auspiciile ONU (Organizația Națiunilor Unite) și ale FIFA (Federația Internațională de Fotbal Asociație), potrivit https://www.un.org/. Ziua a fost instituită prin adoptarea textului Rezoluției A/RES/78/281 a Adunării Generale a ONU, la 7 mai 2024, cu pri
Săptămâna internațională de solidaritate cu popoarele din teritoriile neautonome (ONU) (25-31 mai)
În perioada 25-31 mai, este marcată, sub auspiciile ONU (Organizația Națiunilor Unite), Săptămâna internațională a solidarității cu popoarele din teritoriile neautonome, conform www.un.org. Aniversarea anuală a Săptămânii internaționale de solidaritate cu popoarele din teritoriile neautonome a
25 mai - Ziua internațională a copiilor dispăruți
Ziua internațională a copiilor dispăruți, marcată anual la 25 mai, reprezintă una dintre cele mai importante campanii globale dedicate siguranței minorilor, prevenirii disparițiilor și sprijinirii familiilor afectate. Instituită oficial în 1983 în Statele Unite și extinsă ulterior la nivel internațional, ziua are un rol esențial în coordonare
25 mai - Ziua limbii slovace
La 25 mai este sărbătorită, în România, Ziua limbii slovace, conform Legii nr. 142/2014. Ziua este marcată prin organizarea de manifestări dedicate acestei sărbători în localitățile în care trăiesc membri ai comunității slovace. Proiectul de lege a fost inițiat de Merka Adrian Miroslav, deputat al Uniunii Democratice a Sl
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 25 mai
Ortodoxe A treia aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul Greco-catolice A treia aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Maica Bisericii; Ss. Beda Venerabilul, pr. înv.; Grigore al VII-lea, pp.; Maria Magdalena de'Pazzi,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 mai
Este a 145-a zi a anului 2026. Au mai rămas 220 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 39 m și apune la 20 h 47 m. Luna răsare la 15 h 01 m și apune la 02 h 40 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 70 de ani de la prima ediție a concursului muzical Eurovision (24 mai 1956)
Prima ediția e concursului Eurovision a avut loc pe 24 mai 1956, la Lugano, Elveția, cu șapte țări participante (Olanda, Elveția, Belgia, Germania de Vest, Franța, Luxemburg și Italia). Concursul muzical a fost transmis, în fiecare an, fără întrerupere, continuitate ce i-a conferit statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume. &Icir
24 mai - Ziua europeană a parcurilor naturale
Ziua europeană a parcurilor naturale, marcată la 24 mai, a fost lansată în 1999 de Federația EUROPARC și își propune să sublinieze importanța acestor arii protejate pentru politicile privind natura, conservarea și gestionarea durabilă.
24 mai - Ziua Internațională a Markhorului / Capra falconeri (ONU)
Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 24 mai drept Ziua Internațională a Markhorului (Capra falconeri), fiind sărbătorită pentru prima dată în 2024, menționează https://www.un.org/. Markhorul (Capra falconeri) este o specie emblematică și semnificativă din punct de vedere ecologic, întâl
CM2026: Cupa Mondială din 1962, pe scurt
* Ediţia cu numărul şapte a Cupei Mondiale de fotbal a fost găzduită de statul sud-american Chile şi s-a desfăşurat între 30 mai şi 17 iunie 1962, arată fifa.com. În premieră, echipele care terminau grupa cu acelaşi număr de puncte urmau să fie departajate de golaveraj. * Numărul de ţări înscrise în preliminarii, disputate între
24 mai - Ziua limbii bulgare
La 24 mai este marcată Ziua limbii bulgare, instituită prin Legea nr. 100/2015. În această zi sunt sărbătoriți Sfinții Chiril și Metodie, creatorii alfabetului chirilic, folosit pentru scrierea în limba bulgară, potrivit http://www.cdep.ro/. Senatul a
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 24 mai
Ortodoxe Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași; Duminica a 7-a după Paști Greco-catolice Duminica a 7-a a Paștilor. Sf. Cuv. Simeon din Muntele Minunat Romano-catolice Coborârea Sf. Duh (Rusaliile) Sf. Fecioară Maria, Ajutorul Creștinilor
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 mai
Este a 144-a zi a anului 2026. Au mai rămas 221 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 46 m. Luna răsare la 13 h 53 m și apune la 02 h 22 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la deschiderea grădinii zoologice 'Bergzoo' (23 mai)
Bergzoo Halle, cunoscută oficial ca 'Zoologischer Garten Halle', este o instituție zoologică din Germania, faimoasă, în special, datorită amplasării sale neobișnuite pe Reilsberg, un deal de aproximativ 130 de metri altitudine situat în nordul orașului Halle din landul Saxonia-Anhalt. Grădina zoologică a fost inaugurată la 23 mai 1901, potr














