Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' (24 august - 21 septembrie)
În perioada 24 august - 21 septembrie 2025, este programată ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional 'George Enescu', unul dintre cele mai importante evenimente internaționale de muzică clasică la nivel mondial, informează https://festivalenescu.ro/. Sub tema 'Aniversări / Celebrations', directorul artistic Cristian Măcelaru propune o ediție ce reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și versiuni concertante ale unor opere rare, marcând totodată 70 de ani de la moartea marelui compozitor George Enescu.
În cele patru săptămâni în care Bucureștiul devine capitala mondială a muzicii clasice sunt programate peste 100 de concerte, susținute de mai mult de 4.000 de artiști invitați.
Atât în București, cât și în țară, vor fi prezentate peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu: de la capodoperele simfonice ('Simfoniile', 'Vox Maris', 'Pastorala-fantezie', 'Rapsodiile') la cele camerale ('Impresii din copilărie', 'Dixtuorul', 'Cvartetele', 'Sonatele pentru violoncel și pian') și de la lucrările de tinerețe ('Poema română') la creațiile finalizate postum ('Isis', 'Capriciul român'). În centrul simbolic al acestei aniversări se află opera monumentală 'Oedip', montată la Opera Națională București, într-o producție semnată de regizorul Stefano Poda, cu Ionuț Pascu în rolul titular, Ruxandra Donose în rolul Iocasta și Ramona Zaharia în rolul Sfinxului.
Printre capodoperele muzicale universale ce vor încânta publicul, se numără: 'Missa solemnis', Simfoniile și concertele pentru pian și vioară ale lui Beethoven; Simfoniile nr. 2 'Învierea' și nr. 5 compuse de Gustav Mahler, în interpretări semnate de Paavo Jarvi cu Orchestra Tonhalle din Zurich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra; Simfonia nr. 9 de Bruckner, 'Simfonia fantastică' de Berlioz, 'Șeherazada' de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev.
Vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX, precum 'Memorial' de Anatol Vieru sau Concertul în fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare care aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, aflată la granița dintre clasic și jazz.
Un segment distinct al ediției este dedicat operei și baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert 'Fin de partie' de Gyorgy Kurtag, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, 'L'Heure espagnole' de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gabor, la Opera Națională București.
'Salomeea' de Richard Strauss deschide seria lirică în data de 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu și Peter Kosir. La 14 septembrie, 'Lady Macbeth din Mțensk' de Dmitri Șostakovici va fi prezentată, în premieră, în România, într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu.
În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, 'Il trionfo della fama'', de Francesco Bartolomeo Conti.
În anul centenarului Pierre Boulez, vor fi interpretate emblematicele 'Anthemes 2', 'Dialogue de l'ombre double', 'Incises', '12 Notations'. Vor putea fi ascultate și creații ale unor compozitori importanți ai prezentului: Arvo Part, Eriks Esenvalds, James MacMillan, Mark-Anthony Turnage, Albert Schnelzer, Vlad Maistorovici, Constantin Basica.
Ediția 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiție absolută sau în premieră națională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, 'Niște variațiuni' de Aurelian Băcan, 'Winter Sonata' de Donghoon Shin, dar și piese redescoperite din barocul italian și napolitan.
Seria concertelor de la miezul nopții rămâne spațiul dedicat sonorităților neconvenționale: reinterpretări baroce, lucrări de Philip Glass și Nirvana reorchestrate, fuziuni cu jazz și muzică tradițională etc.
Un alt element de noutate îl reprezintă seria de concerte 'Enescu în Control', ce se vor desfășura în fiecare seară de miercuri, în cunoscutul Control Club din București: Janoska Ensemble (27 august), Francesco Tristano (3 septembrie), Big Band-ul Radio (10 septembrie), Bucharest Percussion Ensemble (17 septembrie).
Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, prin intermediul platformei Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, dar și în format fizic, din rețeaua de hipermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.
***
Precedenta ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' s-a desfășurat în intervalul 27 august - 24 septembrie 2023, având prezență în mai multe orașe din țară, între care Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Lugoj, Iași, Bacău.
Deschiderea oficială a renumitului festival internațional a avut loc la Sala Palatului, cu un concert susținut de Orchestra Filarmonicii 'George Enescu', cu Gautier Capucon la violoncel și avându-l în calitate de dirijor pe Cristian Măcelaru. Din repertoriul deschiderii au făcut parte Concertul în si minor pentru violoncel și orchestră op. 104 (Dvorak), 'Rapsodia română în re major op.11 nr. 2' (Enescu), 'Suita Cavalerul Rozelor op. 59' (Strauss), conform www.festivalenescu.ro.
Cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' a avut tema 'Generozitate prin muzică'/'Generosity through Music'. Programul a inclus peste 3.500 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii, peste 40 de orchestre din 16 țări, lucrări de operă în primă audiție și concerte educative pentru copii.
Printre marile orchestre ale lumii prezente la festival, s-au aflat: Orchestra și Corul Maggio Musicale Fiorentino, Orchestra Simfonică din Londra, Orchestra Teatrului Capitole din Toulouse, Orchestra Filarmonică din Israel.
Orchestrele românești care au performat la festival: Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, Orchestra Națională Radio, Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara, Orchestra Simfonică București, Opera Maghiară Cluj, Orchestra Filarmonicii de Stat din Sibiu, Orchestra Filarmonicii Moldova din Iași, Orchestra Filarmonicii Mihail Jora din Bacău.
În anul 2021, Festivalul Internațional 'George Enescu', ajuns la ediția aniversară cu numărul XXV, a fost programat între 28 august și 26 septembrie. A inclus un program artistic excepțional, susținut de 3500 de artiști străini și români, pe o durată record de 4 săptămâni. Evenimentele s-au desfășurat în București și în mai multe orașe din țară: Sibiu, Timișoara, Cluj, Iași, Pitești, Ploiești, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Satu Mare, Păulești.
Au fost prezentate publicului 37 de lucrări enesciene, număr record care a marcat sărbătorirea celor 140 de ani de la nașterea compozitorului.
Festivalul a adus noi opere de referință ale secolului XX în premieră pe scenele din România, precum 'Der Zwerg' de Zemlinsky, 'Die tote Stadt' de Korngold, 'Lulu' de Berg.
În seria 'Muzica Secolului XXI', au fost prezente un număr record de lucrări în premieră mondială: 'Exile, Concert pentru violoncel, bariton și orchestră' de Jonathan Dove, 'O Simfonie' de Tim Benjamin, 'Der Nachbar des Chaos' de Mihnea Brumariu, 'Concertul pentru vioară, live electronics și orchestră' de Fred Popovici și 'Obelisk' de Adrian Iorgulescu.
Trei actori mari au urcat în premieră pe scena Festivalului Internațional 'George Enescu': Robert Powell, Maia Morgenstern și Vlad Ivanov, cu roluri în creații de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg și Edvard Grieg.
Prima ediție a Festivalului Internațional ''George Enescu'' s-a derulat între zilele de 4 și 22 septembrie 1958, găzduită de Ateneul Român și Teatrul de Operă și Balet din București.
Inaugurat la trei ani de la moartea lui George Enescu, ca semn al recunoașterii geniului marelui compozitor român, Festivalul și concursul internațional ''George Enescu'' din 1958 au adus la București unele dintre cele mai mari nume ale muzicii contemporane: dirijorii Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario și Carlo Zecchi, violoniștii Yehudi Menuhin și David Oistrah, pianiștii Claudio Arrau, Monique Haas sau Halina Czerny-Stefanska. Acestora li s-au alăturat nume importante ale artei interpretative românești, precum Maria Fotino, Valentin Gheorghiu, Ștefan Gheorghiu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov sau dirijorii Alfred Alessandrescu, Constantin Bugeanu, Mircea Cristescu, George Georgescu și Constantin Silvestri.
Festivalul a fost inaugurat la 4 septembrie 1958, la sala Ateneului, prin concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii ''George Enescu'', dirijată de George Georgescu. În program s-au aflat lucrări importante semnate de George Enescu - 'Simfonia I' în mi bemol major și 'Rapsodia I' în la major.
Prima ediție a Festivalului s-a bucurat de participarea marelui muzician Yehudi Menuhin. Sosit în România la 15 septembrie 1958, violonistul american a susținut un recital care a cuprins partiturile nr. 6 în mi major și nr. 4 în re minor de Bach și sonata pentru vioară solo de Bela Bartok. Un alt moment cheie al festivalului a fost reprezentat de reunirea în interpretarea Concertului pentru două viori și orchestră de Bach pe violoniștii Yehudi Menuhin și Davis Oistrah și pe dirijorul român George Georgescu.
Concomitent cu festivalul, s-a desfășurat, la Sala Dalles și sala Teatrului satiric muzical ''Constantin Tănase'', Concursul ''George Enescu'', care a cuprins trei secțiuni: vioară, pian și interpretarea Sonatei a III-a de George Enescu. Concursul a fost instituit printr-un decret emis la 5 mai 1955, la o zi după trecerea în neființă a muzicianului. Prin același act, Filarmonica de Stat din București precum și comuna Liveni, cea în care s-a născut compozitorul, au primit numele marelui muzician.
Sub egida primei ediții a Festivalului, la 22 septembrie 1958, a avut loc și prima audiție românească a operei ''Oedip'' de George Enescu, sub bagheta lui Constantin Silvestri, la Teatrul de Operă și Balet din București. Regia a fost semnată de Jean Rânzescu, iar rolul titular i-a fost încredințat lui David Ohanesian.
Cu prilejul Concursului și Festivalului, a fost emis un plic comemorativ francat cu emisiunea de mărci poștale 'George Enescu' apărută în 1956 și obliterat cu o ștampilă specială.
Festivalul Internațional 'George Enescu' se desfășoară o dată la doi ani. Organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic care atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume, menționează www.festivalenescu.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Violonistul Isaac Stern
Unul dintre cei mai importanți violoniști ai secolului XX, Isaac Stern s-a născut la 21 iulie 1920, în Kremeneț, Ucraina, în familia lui Solomon și Clara Stern. Familia Stern s-a mutat în Statele Unite ale Americii, la San Francisco, când Isaac avea doar un an, conform https://theviolinchannel.co
22 septembrie - Ziua internațională a informării cu privire la Leucemia Mieloidă Cronică (LMC)
Ziua internațională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică (Ziua mondială LMC/ World CML Day), o inițiativă a organizațiilor de pacienți din întreaga lume, este marcată anual la 22 septembrie pentru a crește gradul de informare cu privire la această formă rară de cancer, dar și pentru a sărbători progresele realizate în tratarea bolii.
22 septembrie - Ziua mondială fără mașini
Ziua mondială fără mașini este marcată anual la 22 septembrie și reprezintă o inițiativă dedicată reducerii, cel puțin temporare, a utilizării autoturismelor în orașe și promovării mersului pe jos, a bicicletei și a transportului public. În 2026, ziua încheie Săptămâna europeană a mobilității, desfășurată între 16 și 22 septembrie.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 septembrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Teodosie de la Mănăstirea Brazi, mitropolitul Moldovei; Sf. Sfințit Mc. Foca, episcop de Sinope Greco-catolice Sf. ep. m. Foca Romano-catolice Ss. Maurițiu, ofițer, și îns. m.; Silvan, pustnic Sfântul Sfinți
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 septembrie
Este a 265-a zi a anului 2026. Au mai rămas 100 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 03 m și apune la 19 h 13 m. Luna răsare la 17 h 25 m și apune la 02 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
21 septembrie - Ziua internațională a păcii
La 21 septembrie, este marcată Ziua internațională a păcii, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite. Sărbătorită anual pe plan mondial, ziua a fost instituită în 1981, prin adoptarea, în unanimitate, a Rezoluției 36/67 a Adunării Generale a Națiunilor Unite. Douăzeci de ani mai târziu, textul Rezoluției 55/282 a ONU din 7 septembrie 2001
21 septembrie - Ziua mondială Alzheimer
Ziua internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer este marcată în fiecare an pe 21 septembrie, în cadrul Lunii Mondiale a Alzheimerului. Potrivit Federației internaționale a asociațiilor dedicate bolii Alzheimer - Alzheimer's Disease International (ADI), atât în perioada premergătoare, cât și în ziua propriu-z
21 septembrie - Ziua Munților Apuseni
La 21 septembrie este celebrată, începând din acest an, Ziua Munților Apuseni. Evocând memoria lui Avram Iancu, inițiatorii legii, un grup de deputați și senatori PSD și PNL, consideră că o zi pentru Munții Apuseni, în data de 21 septembrie, contribuie la promovarea unui sentiment local și național de mândrie, stimulând dezv
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 21 septembrie
Ortodoxe Sf. Ap. Codrat; Sf. Proroc Iona Greco-catolice Sf. ap. Quadrat din Magnesia; Sf. pf. Iona. Romano-catolice SS. Matei, ap. și ev.; Iona, profet Sfântul Apostol Codrat este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 21 se
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 septembrie
Este a 264-a zi a anului 2026. Au mai rămas 101 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 01 m și apune la 19 h 15 m. Luna răsare la 16 h 58 m și apune la 00 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Solista de muzică populară Laura Lavric
Una dintre cele mai îndrăgite și respectate cântărețe de muzică populară de pe meleagurile noastre, Laura Lavric este una dintre vocile de referință ale folclorului bucovinean, care, de-a lungul impresionantei sale cariere de peste șase decenii, a adus în fața publicului cântecul popular autentic al zonei folclorice pe care o reprezintă.
FRAGMENT DE ISTORIE: Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes (20 septembrie - 5 octombrie 1946)
Prima ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes a avut loc în perioada 20 septembrie - 5 octombrie 1946, potrivit site-ului festival-cannes.com. Afișul oficial al acestei prime ediții a fost realizat de artistul Leblanc. Ceremonia de deschidere a avut loc în grădinile Hotelului
DOCUMENTAR: 160 de ani de la nașterea poetului George Coșbuc (20 septembrie)
George Coșbuc, poet și traducător, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 20 septembrie 1866, la Hordou în județul Bistrița-Năsăud, într-o familie numeroasă, fiind al optulea copil al preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și al Mariei, fiică de preot. A crescut cu poveștile spuse de mama sa și de alți oameni de la țară și a învățat să ci
20 septembrie - Ziua internațională a sportului universitar
La 20 septembrie este marcată, sub auspiciile agenției UNESCO, Ziua internațională a sportului universitar (IDUS). Ziua a fost instituită în 2016 de Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), conform www.unesco.org și www.fisu
20 septembrie - Ziua mondială a curățeniei
Ziua mondială a curățeniei este marcată, în fiecare an, la 20 septembrie. Evenimentul oferă o platformă pentru dialog internațional, schimb de cunoștințe și construire de parteneriate pentru a sprijini implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă și a Noii Agende Urbane - promovarea unor orașe mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor, reziliente













