Cea de-a XXVII-a ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' (24 august - 21 septembrie)
În perioada 24 august - 21 septembrie 2025, este programată ediția a XXVII-a a Festivalului Internațional 'George Enescu', unul dintre cele mai importante evenimente internaționale de muzică clasică la nivel mondial, informează https://festivalenescu.ro/. Sub tema 'Aniversări / Celebrations', directorul artistic Cristian Măcelaru propune o ediție ce reunește lucrări emblematice ale repertoriului clasic, creații contemporane inovatoare, premiere absolute și versiuni concertante ale unor opere rare, marcând totodată 70 de ani de la moartea marelui compozitor George Enescu.
În cele patru săptămâni în care Bucureștiul devine capitala mondială a muzicii clasice sunt programate peste 100 de concerte, susținute de mai mult de 4.000 de artiști invitați.
Atât în București, cât și în țară, vor fi prezentate peste 45 de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu: de la capodoperele simfonice ('Simfoniile', 'Vox Maris', 'Pastorala-fantezie', 'Rapsodiile') la cele camerale ('Impresii din copilărie', 'Dixtuorul', 'Cvartetele', 'Sonatele pentru violoncel și pian') și de la lucrările de tinerețe ('Poema română') la creațiile finalizate postum ('Isis', 'Capriciul român'). În centrul simbolic al acestei aniversări se află opera monumentală 'Oedip', montată la Opera Națională București, într-o producție semnată de regizorul Stefano Poda, cu Ionuț Pascu în rolul titular, Ruxandra Donose în rolul Iocasta și Ramona Zaharia în rolul Sfinxului.
Printre capodoperele muzicale universale ce vor încânta publicul, se numără: 'Missa solemnis', Simfoniile și concertele pentru pian și vioară ale lui Beethoven; Simfoniile nr. 2 'Învierea' și nr. 5 compuse de Gustav Mahler, în interpretări semnate de Paavo Jarvi cu Orchestra Tonhalle din Zurich și Ivan Fischer cu Budapest Festival Orchestra; Simfonia nr. 9 de Bruckner, 'Simfonia fantastică' de Berlioz, 'Șeherazada' de Rimski-Korsakov, precum și simfonii de Brahms, Ceaikovski, Rahmaninov, Șostakovici și Prokofiev.
Vor fi interpretate și lucrări emblematice ale secolului XX, precum 'Memorial' de Anatol Vieru sau Concertul în fa major pentru pian și orchestră de George Gershwin, lucrare care aduce în festival culoarea vibrantă a muzicii americane de secol XX, aflată la granița dintre clasic și jazz.
Un segment distinct al ediției este dedicat operei și baletului, cu titluri rare în versiuni concertante sau în viziuni scenice spectaculoase. Printre acestea se numără impresionanta operă în concert 'Fin de partie' de Gyorgy Kurtag, inspirată de piesa lui Samuel Beckett, 'L'Heure espagnole' de Maurice Ravel, prezentată de Orquestra de la Comunitat Valenciana în regia lui Tompa Gabor, la Opera Națională București.
'Salomeea' de Richard Strauss deschide seria lirică în data de 1 septembrie, la Sala Palatului, într-o versiune concertantă cu elemente multimedia imaginate de regizorii Nona Ciobanu și Peter Kosir. La 14 septembrie, 'Lady Macbeth din Mțensk' de Dmitri Șostakovici va fi prezentată, în premieră, în România, într-o producție dirijată de Giancarlo Guerrero, cu proiecții multimedia regizate de Carmen Lidia Vidu.
În cadrul Seriei de concerte de la miezul nopții, Accademia Bizantina va prezenta, în primă audiție românească, 'Il trionfo della fama'', de Francesco Bartolomeo Conti.
În anul centenarului Pierre Boulez, vor fi interpretate emblematicele 'Anthemes 2', 'Dialogue de l'ombre double', 'Incises', '12 Notations'. Vor putea fi ascultate și creații ale unor compozitori importanți ai prezentului: Arvo Part, Eriks Esenvalds, James MacMillan, Mark-Anthony Turnage, Albert Schnelzer, Vlad Maistorovici, Constantin Basica.
Ediția 2025 propune o serie impresionantă de lucrări în primă audiție absolută sau în premieră națională: Concertul pentru orchestră de Dan Dediu, 'Niște variațiuni' de Aurelian Băcan, 'Winter Sonata' de Donghoon Shin, dar și piese redescoperite din barocul italian și napolitan.
Seria concertelor de la miezul nopții rămâne spațiul dedicat sonorităților neconvenționale: reinterpretări baroce, lucrări de Philip Glass și Nirvana reorchestrate, fuziuni cu jazz și muzică tradițională etc.
Un alt element de noutate îl reprezintă seria de concerte 'Enescu în Control', ce se vor desfășura în fiecare seară de miercuri, în cunoscutul Control Club din București: Janoska Ensemble (27 august), Francesco Tristano (3 septembrie), Big Band-ul Radio (10 septembrie), Bucharest Percussion Ensemble (17 septembrie).
Biletele pentru concertele din cadrul Festivalului Internațional George Enescu se pot achiziționa atât online, prin intermediul platformei Eventim.ro, https://www.cts.eventim.ro/artist/festivalul-george-enescu, dar și în format fizic, din rețeaua de hipermarketuri Carrefour și din lanțurile de librării Cărturești și Humanitas.
***
Precedenta ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' s-a desfășurat în intervalul 27 august - 24 septembrie 2023, având prezență în mai multe orașe din țară, între care Timișoara, Cluj-Napoca, Sibiu, Lugoj, Iași, Bacău.
Deschiderea oficială a renumitului festival internațional a avut loc la Sala Palatului, cu un concert susținut de Orchestra Filarmonicii 'George Enescu', cu Gautier Capucon la violoncel și avându-l în calitate de dirijor pe Cristian Măcelaru. Din repertoriul deschiderii au făcut parte Concertul în si minor pentru violoncel și orchestră op. 104 (Dvorak), 'Rapsodia română în re major op.11 nr. 2' (Enescu), 'Suita Cavalerul Rozelor op. 59' (Strauss), conform www.festivalenescu.ro.
Cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Internațional 'George Enescu' a avut tema 'Generozitate prin muzică'/'Generosity through Music'. Programul a inclus peste 3.500 dintre cei mai renumiți artiști ai lumii, peste 40 de orchestre din 16 țări, lucrări de operă în primă audiție și concerte educative pentru copii.
Printre marile orchestre ale lumii prezente la festival, s-au aflat: Orchestra și Corul Maggio Musicale Fiorentino, Orchestra Simfonică din Londra, Orchestra Teatrului Capitole din Toulouse, Orchestra Filarmonică din Israel.
Orchestrele românești care au performat la festival: Orchestra Filarmonicii George Enescu, Orchestra Filarmonicii Transilvania din Cluj-Napoca, Orchestra Națională Radio, Orchestra Filarmonicii Banatul din Timișoara, Orchestra Simfonică București, Opera Maghiară Cluj, Orchestra Filarmonicii de Stat din Sibiu, Orchestra Filarmonicii Moldova din Iași, Orchestra Filarmonicii Mihail Jora din Bacău.
În anul 2021, Festivalul Internațional 'George Enescu', ajuns la ediția aniversară cu numărul XXV, a fost programat între 28 august și 26 septembrie. A inclus un program artistic excepțional, susținut de 3500 de artiști străini și români, pe o durată record de 4 săptămâni. Evenimentele s-au desfășurat în București și în mai multe orașe din țară: Sibiu, Timișoara, Cluj, Iași, Pitești, Ploiești, Bacău, Râmnicu Vâlcea, Constanța, Satu Mare, Păulești.
Au fost prezentate publicului 37 de lucrări enesciene, număr record care a marcat sărbătorirea celor 140 de ani de la nașterea compozitorului.
Festivalul a adus noi opere de referință ale secolului XX în premieră pe scenele din România, precum 'Der Zwerg' de Zemlinsky, 'Die tote Stadt' de Korngold, 'Lulu' de Berg.
În seria 'Muzica Secolului XXI', au fost prezente un număr record de lucrări în premieră mondială: 'Exile, Concert pentru violoncel, bariton și orchestră' de Jonathan Dove, 'O Simfonie' de Tim Benjamin, 'Der Nachbar des Chaos' de Mihnea Brumariu, 'Concertul pentru vioară, live electronics și orchestră' de Fred Popovici și 'Obelisk' de Adrian Iorgulescu.
Trei actori mari au urcat în premieră pe scena Festivalului Internațional 'George Enescu': Robert Powell, Maia Morgenstern și Vlad Ivanov, cu roluri în creații de Igor Stravinski, Arnold Schoenberg și Edvard Grieg.
Prima ediție a Festivalului Internațional ''George Enescu'' s-a derulat între zilele de 4 și 22 septembrie 1958, găzduită de Ateneul Român și Teatrul de Operă și Balet din București.
Inaugurat la trei ani de la moartea lui George Enescu, ca semn al recunoașterii geniului marelui compozitor român, Festivalul și concursul internațional ''George Enescu'' din 1958 au adus la București unele dintre cele mai mari nume ale muzicii contemporane: dirijorii Sir John Barbirolli, Carlo Felice Cillario și Carlo Zecchi, violoniștii Yehudi Menuhin și David Oistrah, pianiștii Claudio Arrau, Monique Haas sau Halina Czerny-Stefanska. Acestora li s-au alăturat nume importante ale artei interpretative românești, precum Maria Fotino, Valentin Gheorghiu, Ștefan Gheorghiu, Ion Voicu, Radu Aldulescu, Vladimir Orlov sau dirijorii Alfred Alessandrescu, Constantin Bugeanu, Mircea Cristescu, George Georgescu și Constantin Silvestri.
Festivalul a fost inaugurat la 4 septembrie 1958, la sala Ateneului, prin concertul orchestrei simfonice a Filarmonicii ''George Enescu'', dirijată de George Georgescu. În program s-au aflat lucrări importante semnate de George Enescu - 'Simfonia I' în mi bemol major și 'Rapsodia I' în la major.
Prima ediție a Festivalului s-a bucurat de participarea marelui muzician Yehudi Menuhin. Sosit în România la 15 septembrie 1958, violonistul american a susținut un recital care a cuprins partiturile nr. 6 în mi major și nr. 4 în re minor de Bach și sonata pentru vioară solo de Bela Bartok. Un alt moment cheie al festivalului a fost reprezentat de reunirea în interpretarea Concertului pentru două viori și orchestră de Bach pe violoniștii Yehudi Menuhin și Davis Oistrah și pe dirijorul român George Georgescu.
Concomitent cu festivalul, s-a desfășurat, la Sala Dalles și sala Teatrului satiric muzical ''Constantin Tănase'', Concursul ''George Enescu'', care a cuprins trei secțiuni: vioară, pian și interpretarea Sonatei a III-a de George Enescu. Concursul a fost instituit printr-un decret emis la 5 mai 1955, la o zi după trecerea în neființă a muzicianului. Prin același act, Filarmonica de Stat din București precum și comuna Liveni, cea în care s-a născut compozitorul, au primit numele marelui muzician.
Sub egida primei ediții a Festivalului, la 22 septembrie 1958, a avut loc și prima audiție românească a operei ''Oedip'' de George Enescu, sub bagheta lui Constantin Silvestri, la Teatrul de Operă și Balet din București. Regia a fost semnată de Jean Rânzescu, iar rolul titular i-a fost încredințat lui David Ohanesian.
Cu prilejul Concursului și Festivalului, a fost emis un plic comemorativ francat cu emisiunea de mărci poștale 'George Enescu' apărută în 1956 și obliterat cu o ștampilă specială.
Festivalul Internațional 'George Enescu' se desfășoară o dată la doi ani. Organizat de ARTEXIM, sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvernul României prin Ministerul Culturii, este un adevărat brand de țară și un veritabil proiect de diplomație culturală. Motor cultural și economic care atrage la București mii de turiști străini, festivalul susține industriile creative și consolidează imaginea României în lume, menționează www.festivalenescu.ro. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Moțiunea de cenzură, adoptată; Guvernul interimar (procedură)
Moțiunea de cenzură inițiată de parlamentarii PSD, AUR și PACE - Întâi România împotriva Guvernului condus de liberalul Ilie Bolojan a fost adoptată de Parlament, la 5 mai 2026. S-au înregistrat 281 de voturi 'pentru', 4 voturi împotrivă, iar 3 voturi au fost anulate. Moțiunea de cenzură, intitulată 'STOP 'Pl
FRAGMENT DE ISTORIE: 135 de ani de la inaugurarea Carnegie Hall din New York (5 mai)
Carnegie Hall din Midtown Manhattan, New York, este o sală de concerte dedicată muzicii clasice și altor genuri muzicale, cunoscută pentru acustica sa excepțională și pentru istoria sa impresionantă. De-a lungul anilor, aici au concertat unii dintre cei mai mari artiști ai lumii. Construcția se află la adresa 881 Seventh Avenue, în apropiere de latura su
DOCUMENTAR: 205 ani de la moartea lui Napoleon I, împărat al Franței (1804-1814) (5 mai)
Napoleon Bonaparte, personalitate centrală a istoriei Franței și a Europei, a marcat istoria umanității prin succesele campaniilor militare și prin jocul politic într-un secol XIX măcinat de interesele puterilor europene. La 5 mai 2026, se împlinesc 205 ani de la moartea sa, survenită în cel de-al doilea exil, pe coasta Africii, în part
5 mai - Ziua mondială a limbii portugheze (ONU)
Comunitatea Țărilor de Limbă Portugheză (CPLP - Comunidade dos Paises de Lingua Portuguesa) - o organizație interguvernamentală aflată în parteneriat oficial cu UNESCO din anul 2000 și care reunește popoarele a căror limbă portugheză este unul dintre fundamentele identității lor specifice - a stabilit oficial în 2009 data de 5 mai pentru a celebra limba portughez
5 mai - Ziua internațională a moașelor
Ziua internațională a moașelor este marcată la 5 mai, pentru a evidenția importanța acestora, atât în sistemul sanitar, cât și în cadrul comunităților. Lansată de Confederația Internațională a Moașelor (CIM), la sfârșitul anilor 1980, această zi a fost marcată pentru prima dată în 1991. În fiecare an, Ziua internaționa
Calendarul post-moțiune de cenzură
Dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură, intitulate ''STOP 'Planului Bolojan' de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului'', sunt programate pentru marți, 5 mai 2025, în plenul reunit al Parlamentului. Moțiunea, semnată de 253 de parlamentari, este inițiată de p
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 mai
Ortodoxe Sf. Cuv. Matrona de la Hurezi; Sf. Mare Mc. Irina; Sf. Cuv. Mc. Efrem cel Nou Greco-catolice Sf. m. Irina Romano-catolice Ss. Angelo, călug. m.; Gottard, ep. Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi s-a născut în Săliștea Sibiu
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 mai
Este a 125-a zi a anului 2026. Au mai rămas 240 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 01 m și apune la 20 h 24 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 07 h 45 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Cântărețul și compozitorul Jackie Jackson
Jackie Jackson s-a născut pe 4 mai 1951, în Gary, Indiana, fiind cel mai mare dintre frații Jackson. A început să ia lecții de dans și step la vârsta de 4 ani, iar vocea sa acută și caracteristică l-a determinat să devină co-vocalist al trupelor The Jackson Five și The Jacksons. În 1973, la vârsta de 22 de ani, Jackie și-a lansat
4 mai - Ziua națională a inimii
La 4 mai 2025 este celebrată Ziua națională a inimii. Ziua națională a inimii a fost instituită în țara noastră, în conformitate cu directivele Organizației Mondiale a Sănătății. A fost introdusă în România pe data de 4 august 1996, în urma Sesiunii Speciale privind Riscul Cardiovascular a Academiei de Științe Medicale, desfășurat
Cea de-a XX-a ediție a Galei Premiilor Gopo (4 mai)
În ziua de 4 mai 2026, are loc Gala Premiilor Gopo, ajunsă la ediția aniversară cu numărul 20. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc, cel mai important eveniment dedicat cinematografiei din România este găzduit de Teatrul Național 'I.L. Caragiale', reunește personalități importante din lumea cinematografiei și onorează realizări
4 mai - Ziua internațională a pompierilor
Comunitatea internațională celebrează anual, la 4 mai, Ziua internațională a pompierilor, cu scopul de a recunoaște și aprecia curajul și sacrificiile pe care pompierii le fac zi de zi pentru comunitățile lor. În 2025, se marchează cea de-a 26-a aniversare a Zilei internaționale a pompierilor, conform paginii de Facebook, h
Primul summit UE-Armenia (Erevan, 4-5 mai 2026)
Primul summit UE-Armenia va avea în zilele de 4-5 mai, la Erevan, în Armenia, pentru a consolida relațiile bilaterale între cele două părți, în special în ceea ce privește conectivitatea, energia, transporturile și cooperarea digitală. Discuțiile se vor axa pe Caucazul de Sud, sprijinul UE pentru Armenia, investiții, securitate și apărar
Cea de-a opta reuniune a Comunității politice europene (Erevan, 4 mai)
Cea de-a opta reuniune a comunității politice europene se va reuni la Erevan, în Armenia, la 4 mai 2026, sub deviza 'Clădim viitorul: unitate și stabilitate în Europa'. Lideri de pe întregul continent vor discuta despre cooperarea privind reziliența democratică, promovarea conectivității și consolidarea securității economice și energetice, c
4 mai - Ziua națională a sportului cu balonul oval
La 4 mai este marcată Ziua națională a sportului cu balonul oval. Această dată a fost aleasă pentru a face trimitere la desfășurarea, la data de 4 mai 1924, a primului meci de către naționala de rugby a României, la Jocurile Olimpice de la Paris, în compania echipei similare a Franței. La finalul partidei, selecționata României a primit prima












