FRAGMENT DE ISTORIE: Conferința interaliată la nivel înalt de la Potsdam (17 iulie - 2 august 1945)
Conferința de la Potsdam, Germania, desfășurată în perioada 17 iulie-2 august 1945, a fost a treia și ultima conferință a șefilor de guverne a celor trei mari puteri, SUA, URSS și Marea Britanie, în cadrul ei fiind dezbătute măsurile care trebuiau luate în problemele organizării postbelice a Europei, și în primul rând a Germaniei.
La conferință au participat, astfel, Harry Truman (SUA), I.V. Stalin (URSS) și Winston Churchill (Marea Britanie), acesta din urmă fiind înlocuit, la 27 iulie, de noul premier al Angliei, Clement Atlee. Au mai participat, de asemenea, miniștrii de externe, experți militari și civili, funcționari.
Printre hotărârile de principiu s-au numărat împărțirea Germaniei în zone de ocupație (URSS, SUA, Marea Britanie și Franța), demilitarizarea și denazificarea ei, distrugerea potențialului militar german, pedepsirea criminalilor de război etc. Totodată, Conferința de la Potsdam a creat ''Consiliul miniștrilor de externe'' (URSS, SUA, Marea Britanie, China și Franța), ca organ permanent pentru pregătirea tratatelor de pace, după cum indică lucrarea ''Relații internaționale în acte și documente'' (Ed. Didactică și Pedagogică, București, 1976).
(de la stânga spre dreapta) Winston Churchill, Harry Trunman şi Iosif Stalin
''Întâlnirile celor trei lideri ai Națiunilor Unite de la Teheran (1943) și Ialta (februarie 1945) au constituit succese de mare prestigiu ale diplomației Aliaților pe drumul înfrângerii principalelor puteri ale Axei, Germania și Japonia. Ele au fost continuate de conferința de la San Francisco (aprilie-iunie 1945) și apoi de capitularea necondiționată a Germaniei. Dar aceste mari și decisive acțiuni politico-militare se cereau continuate, iar hotărârile lor definitivate pentru a asigura popoarelor lumii pacea și securitatea generală pe o perioadă cât mai lungă. În acest sens delegațiile celor trei mari puteri conduse de Harry Truman, I.V. Stalin și Winston Churchill se vor întâlni la Potsdam, pentru ca pe ruinele celui de-al doilea război mondial să încerce reconstruirea lumii noi pe baza principiilor libertății, suveranității și independenței națiunilor, făcând, totodată, imposibilă renașterea militarismului german și a imperialismului japonez', se arată în lucrarea 'Mari conferințe internaționale (1939-1945)', autor Leonida Loghin (Editura Politică, București, 1989).
Conferința de la Potsdam a avut în vedere stabilirea unui punct de vedere comun referitor la țările europene, anume privitor la organizarea postbelică a acestora, precum și viitoarele tratate de pace cu țările foste aliate ale Germaniei hitleriste (Italia, România, Ungaria, Bulgaria, Finlanda). În această perioadă a sfârșitului de război apăruseră însă numeroase divergențe între reprezentanții celor trei mari puteri în probleme care priveau Polonia, Austria, Italia, Spania, Iugoslavia ș.a.
În dimineața zilei de 16 iulie 1945 participanții la conferință se adunaseră la Babelsberg-Potsdam. Conferința și-a deschis lucrările a doua zi, la 17 iulie, în palatul Cecilienhof din Potsdam.
Formarea unui 'Consiliu al miniștrilor de externe' a constituit obiectul primei întâlniri din 17 iulie. Președintele american Harry Truman a prezentat memorandumul guvernului său privind înființarea acestui organism în care să intre reprezentanții URSS, SUA, Marii Britanii, Chinei și Franței. 'Acest organism, care trebuia să își înceapă lucrările la puțin timp după conferința de la Potsdam, urma să pregătească tratatele de pace cu Italia, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda, să rezolve problemele teritoriale neclarificate și altele, după care să organizeze conferința generală pentru pace' ('Mari conferințe internaționale 1939-1945', autor Leonida Loghin). La întâlnirea miniștrilor de externe din 23 iulie 1945 a fost definitivat textul cu privire la constituirea Consiliului miniștrilor de externe.
'Problema germană' a constituit unul dintre punctele esențiale ale dezbaterilor. Secretarul de stat american James F. Byrnes a prezentat principiile politice și economice care urmau să fie aplicate Germaniei în prima perioadă a jurisdicției Comisiei interaliate de control. Astfel, principalele principii politice vizau dezarmarea și denazificarea Germaniei, lichidarea Partidului național-socialist și a tuturor organizațiilor naziste, lichidarea totală a industriei de război germane, pregătirea Germaniei pentru reorganizarea unei vieți politice democratice, asigurându-se activitatea partidelor și organizațiilor democratice etc. Ca principii economice, memorandumul american prevedea descentralizarea economiei germane și punerea ei sub supravegherea Comisiei interaliate de control, precum și dirijarea economiei pentru producerea materialelor necesare asigurării reparațiilor etc. 'Memorandumul american, căruia i s-a adăugat la 18 iulie și cel britanic, a constituit o bună bază de dezbateri, ceea ce a permis ca principiile politice și economice să fie aprobate de șefii de delegații cu unele amendamente' ('Mari conferințe internaționale 1939-1945', autor Leonida Loghin, Editura Politică, București, 1989).
Conferința de la Potsdam a fost preocupată, de asemenea, de încheierea tratatelor de pace cu unele țări foste aliate Germaniei naziste - Italia, România, Bulgaria, Ungaria și Finlanda - și admiterea lor, după aceea, în Organizația Națiunilor Unite.
Un element semnificativ al conferinței de la Potsdam l-a constituit 'problema Japoniei', a încheierii războiului purtat cu această țară. La 26 iulie 1945, la Potsdam, SUA, Marea Britanie și China au adoptat o Declarație prin care cereau Japoniei să capituleze fără condiții. Ulterior, guvernul sovietic s-a alăturat și el Declarației puterilor aliate din 26 iulie, iar la 9 august 1945 URSS a intrat în război împotriva Japoniei.
Conferința a mai dezbătut, între altele, 'regimul apelor internaționale' precum și 'problema Spaniei franchiste'. Deși în delegațiile de la Potsdam se aflau un număr mai mare sau mai mic de mareșali, generali și alte categorii de specialiști militari, problematica militară a fost puțin abordată. S-a ținut o singură întrunire a șefilor de state majore, la 26 iulie, în palatul Cecilienhof, prilej cu care au fost analizate măsurile care se impuneau pentru înfrângerea cât mai repede a Japoniei și intrarea URSS în război.
La 1 august 1945, comisiile numite la 25 iulie pentru definitivarea protocolului și comunicatului conferinței de la Potsdam și-au încheiat misiunea. În aceeași zi, cele trei delegații s-au întrunit în ultima lor ședință, iar participanții au semnat comunicatul și protocolul final al conferinței. 'Odată cu semnăturile puse pe documentele Conferinței de la Potsdam, marile conferințe internaționale desfășurate de-a lungul celor 2.194 de zile cât a durat cea de-a doua mare conflagrație a secolului al XX-lea au luat sfârșit'. ('Mari conferințe internaționale 1939-1945', autor Leonida Loghin) AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Alexandru Cojocaru)
Sursa foto: www.dw.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
A murit antrenorul Mircea Lucescu (fișă biografică)
La 7 aprilie 2026, s-a stins din viață Mircea Lucescu, la vârsta de 80 de ani. Anunțul a fost făcut de Spitalul Universitar de Urgență București, unde fostul antrenor era internat. Spitalul Universitar de Urgență București informează că decesul a fost declarat î
Academicianul Marius Andruh a fost ales președinte al Academiei Române (fișă biografică)
Academicianul Marius Andruh a fost ales, la 7 aprilie 2026, noul președinte al Academiei Române. El a întrunit, în cel de-al doilea tur de scrutin, 84 de voturi 'pentru' din cele 157 de voturi expri
DOCUMENTAR: 95 de ani de la nașterea actorului Amza Pellea (7 aprilie)
În urmă cu 95 de ani se năștea în Oltenia, la Băilești, județul Dolj, Amza Pellea, care avea să devină unul dintre cei mai mari actori de teatru și film ai României. Memorabilul Nea Mărin sau celebrele figuri din istoria României, precum Decebal sau Mihai Viteazul, sunt doar câteva dintre personajele cărora, cu mult har, le-a dat viață și care a
7 aprilie - Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (ONU)
Ziua internațională de reflecție asupra genocidului din Rwanda (1994) este marcată la 7 aprilie. La data de 23 decembrie 2003, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția (A/RES /58/234) prin care decreta data de 7 aprilie, la care a început, în 1994, genocidul din Rwanda, drept zi internațională de reflecție asupra genocidului din Rwand
7 aprilie - Ziua mondială a sănătății (OMS)
Ziua mondială a sănătății este marcată, anual, pe 7 aprilie, iar în 2026, face apel la oamenii de pretutindeni să susțină știința. Sub tema 'Împreună pentru sănătate. Alături de știință', Ziua mondială a sănătății lansează o campanie, de un an, care va celebra puterea colaborării științifice pentru a proteja sănătatea oamenilor, animalelor, plantelor și a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Marți (Denie); Sf. Mc. Caliopie; Sf. Ier. Gheorghe Mărturisitorul, episcopul Mitilenei Greco-catolice Marțea Mare. Sf. cuv. ep. Gheorghe Mărturisitorul; Sf. m. Caliopie. Denia Mirelui Romano-catolice Sf. Ioan Baptist de La Salle, pr.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 aprilie
Este a 97-a zi a anului 2026. Au mai rămas 268 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 46 m și apune la 19 h 50 m. Luna răsare la 00 h 51 m și apune la 09 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Naistul Gheorghe Zamfir
'Naist de renume internațional, compozitor, dirijor, muzician de marcă, poet, pictor și creator de naiuri, Gheorghe Zamfir este un simbol al României, un brand de țară, cu care ne mândrim. Socotit de presa străină cel mai strălucit reprezentant al muzicii naționale în peisajul artistic mondial, interpretul s-a bucurat de calificative surprinzătoare, chi
DOCUMENTAR: 200 de ani de la nașterea pictorului Gustave Moreau (6 aprilie)
Gustave Moreau s-a născut la Paris într-o familie bogată din clasa de mijloc, la 6 aprilie 1826. Tatăl său, arhitect, s-a asigurat că Moreau a primit o educație în domeniul clasicilor, în timp ce mama sa, o muziciană talentată, l-a adorat din cauza sănătății sale precare din copilărie. Ea și-a amintit mai târziu că a desenat neîncetat de la v&ac
6 aprilie - Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (ONU)
Ziua internațională a sportului pentru dezvoltare și pace (IDSDP), ce are ca obiectiv recunoașterea puterii sportului în stimularea schimbărilor pozitive și în depășirea barierelor și a granițelor, este marcată în fiecare an pe data de 6 aprilie, potrivit https://www.un.org/. În 2026, Zi
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 6 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Luni (Denie); Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcop de Sirmium; Sf. Ier. Eutihie, patriarhul Constantinopolului; Sf. Cuv. Grigorie Sinaitul; Sf. Cuv. Platonida Duminica a 5-a din Post Greco-catolice Lunea Mare. Sf. m. Eutihie al Constantinopolului; Sf. ep. m. Irineu de Sirmium. Den
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 6 aprilie
Este a 96-a zi a anului 2026. Au mai rămas 269 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 48 m și apune la 19 h 49 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 08 h 23 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea