logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

4 iunie - Ziua Tratatului de la Trianon

Image

În fiecare an, la 4 iunie, începând din 2021, este marcată Ziua Tratatului de la Trianon, instituită prin Legea nr. 256/2020, conform https://www.cdep.ro/. În urmă cu 105 ani, la 4 iunie 1920, era semnat la Palatul Trianon de la Versailles, Tratatul între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar, învins în Primul Război Mondial. Tratatul a stabilit frontierele noului stat Ungaria cu vecinii săi: Austria, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, România și Cehoslovacia. Semnatarii Tratatului au fost, pe de o parte, Franța, Marea Britanie, Italia, Statele Unite, Japonia, România, Regatul Sârbilor, Croaților și Slovenilor, Cehoslovacia și alte nouă state, și Ungaria, de cealaltă parte.

Inițiatorii proiectului de lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon au fost senatorii PSD, Titus Corlățean și Nicolae Șerban, care în expunerea de motive au amintit că Tratatul de la Trianon 'este parte integrantă a sistemului de tratate de pace de la Versailles, care au pus capăt primei conflagrații mondiale și au confirmat de drept mutațiile intervenite în relațiile internaționale, după lungi ani de conflict. Tratatul de la Trianon a însemnat nu doar consfințirea juridică a revenirii Transilvaniei la Patria Mamă, România, ci și conformarea drepturilor politice și civile ale românilor care constituiau populația majoritară în acest teritoriu. De asemenea, Tratatul de la Trianon a consacrat realizarea dreptului la autodeterminare al popoarelor din Imperiul Austro-Ungar, care a permis națiunilor care trăiau în acest imperiu să-și formeze, după Primul Război Mondial, propriile state naționale.', se arată pe https://www.cdep.ro/

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat la 21 octombrie 2019. A fost prezentat, la 28 octombrie, în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. La 13 mai 2020, a fost adoptat de Camera Deputaților, cu 235 voturi pentru, 21 contra și 25 de abțineri. Președintele României a formulat o sesizare de neconstituționalitate la 11 iunie, respinsă la 8 septembrie 2020, de Curtea Constituțională prin DECIZIA nr. 592 din 15 iulie 2020. La 17 septembrie, cererea de reexaminare solicitată de Președintele României a fost înaintată la Senat. În ședința din 30 septembrie 2020, Senatul a adoptat, în calitate de primă Cameră sesizată, Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon (L459/2019-procedură de urgență - reexaminare la solicitarea Președintelui României), cu respectarea prevederilor art.76 alin.(2) din Constituția României. La 3 noiembrie 2020 a intrat în dezbatere în plenul Camerei Deputaților și, în aceeași zi, a fost adoptată cu 175 de voturi pentru, 23 contra, 85 de abțineri și o persoană nu a votat.



Legea pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon a fost promulgată prin Decretul nr.881 din 18 noiembrie 2020 semnat de președintele României, care a devenit Legea nr. 256 din 18 noiembrie 2020 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. A fost publicată în Monitorul Oficial nr. 1101/18 noiembrie 2020.

Potrivit Legii 256/2020, în scopul marcării Zilei Tratatului de la Trianon se organizează, la nivel național și local, manifestări cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon. Autoritățile administrației publice centrale și locale pot sprijini material și logistic, din bugetele proprii, organizarea și desfășurarea manifestărilor prevăzute. De asemenea, instituțiile publice, din fonduri proprii, precum și organizațiile neguvernamentale și reprezentanții societății civile pot sprijini manifestările organizate de către autoritățile administrației publice centrale și locale.



Totodată, Guvernul și autoritățile administrației publice centrale și locale vor lua măsurile necesare pentru ca în această zi să fie arborat drapelul României, în conformitate cu prevederile Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, cu completările ulterioare. (2) Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, vor include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei zile, conform https://legislatie.just.ro/.

***

În data de 4 iunie 2025, Institutul Cultural Român 'Mihai Eminescu' de la Chișinău marchează Ziua Tratatului de la Trianon, prin seria de conferințe publice cu titlul 'Importanța istorică a Tratatului de la Trianon', care are ca principal scop aducerea în atenția publicului tânăr a importanței pe care tratatul a avut-o în mod deosebit în ceea ce privește implicațiile pentru România. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român 'Mihai Eminescu' la Chișinău împreună cu Asociația Istoricilor 'Alexandru Moșanu' din Republica Moldova și Liceul Teoretic 'Vasile Alecsandri' din Chișinău. Evenimentul va avea loc la sediul Liceului Teoretic 'Vasile Alecsandri' din Chișinău, la ora 12.00, conform https://www.icr.ro/.

Tot la 4 iunie 2025, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, Departamentul de Studii Lingvistice și Literare al Universității din Padova și Societatea de Studii Românești 'Miron Costin' organizează conferința prof. univ. dr. George Enache, 'Consecințele religioase ale Tratatului de la Trianon în Transilvania', de la ora 16:30, în Aula 15 a Complexului Universitar 'Beato Pellegrino' al Universității din Padova, conform paginii de facebook a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistică de la Veneția, https://www.facebook.com/istituto.romenodivenezia/.

***

România a semnat alături de principalele Puteri Aliate și Asociate, la 4 iunie 1920, la Trianon, Tratatul de pace cu Ungaria, prin care se recunoaștea, pe plan internațional, hotărârea din 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, de Unire a Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu țara-mamă. Drumul făcut de România până în acest punct a fost plătit cu sânge și lacrimi, cu uriașe eforturi materiale, deoarece a trebuit să continue Marele Război, prin campania anti-bolșevică din Ungaria din 1919, ca o etapă suplimentară a negocierii și semnării tratatului de pace de la Trianon, la 4 iunie 1920.



În preambulul Tratatului se consemna că documentul a fost semnat de Statele Unite ale Americii, Imperiul Britanic, Franța, Italia și Japonia 'puteri desemnate în Tratatul de față ca principalele puteri aliate și asociate', și de alte douăsprezece state, printre care România, Cehoslovacia și Statul Sârbo-croato-sloven, acestea din urmă 'constituind împreună cu Principalele puteri [...] puterile aliate și asociate de o parte și Ungaria de altă parte'. Tratatul conținea 364 de articole grupate în 14 părți, ce cuprindeau la rândul lor alte capitole și anexe și se încheia cu un protocol și o 'declamațiune'. Din partea României documentul a fost semnat de doctorul Ion Cantacuzino, ministru de stat, și Nicolae Titulescu, fost ministru, secretar de stat, iar din partea Ungariei, de Gaston de Bernard, ministrul muncii și ocrotirii sociale, și Alfred Drasche Lazar de Thorda, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar.

Primele 26 de articole cuprindeau statutul Societății Națiunilor, document care se regăsește în textul tuturor tratatelor de pace încheiate după Primul Război Mondial. Articolele de la 27 la 35 inclusiv fixau frontierele Ungariei, fiind stabilite granițele noului stat ungar cu Austria, cu Statul Sârbo-croato-sloven, cu România și cu Cehoslovacia. Secțiunea a III-a din Partea a II-a, intitulată 'fruntariile Ungariei', cuprindea trei articole privitoare la România, de la 45 la 47. Art. 45 stipula că Ungaria renunța în favoarea României la toate drepturile și titlurile asupra teritoriilor fostei monarhii austro-ungare situate dincolo de fruntariile Ungariei astfel cum sunt fixate la art. 27, Partea a II-a și 'recunoscute prin prezentul tratat sau prin orice alte tratate încheiate în scop de a regula afacerile actuale, ca făcând parte din România'. Art. 46 instituia o comisie formată din șapte membri '[...] din care cinci vor fi numiți de Principalele puteri aliate și asociate, unul din România și unul din Ungaria', care, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a tratatului, urma să înceapă activitatea de fixare la fața locului a traseului liniei de frontieră descrisă în art.27-35, potrivit lucrării 'Tratatele de pace ale României (1918-1920)' (Horia Vladimir Ursu, Editura C. H. Beck, 2014).

România confirma Ungariei, la art. 47, angajamentul ei de a consimți 'inserțiunea' într-un tratat încheiat cu puterile aliate și asociate, ocrotirea 'intereselor' minorităților '[...] și pentru a ocroti libertatea tranzitului și a aplica un regim echitabil comerțului celorlalte națiuni'. Secțiunea a VI-a 'protecția minorităților' deci și a românilor care prin forța lucrurilor rămâneau în Ungaria, instituia obligația Budapestei ca prin nicio lege interioară să nu modifice stipulațiile din art. 54-60 inclusiv, acestea reprezentând '[...] obligațiuni de interes internațional [...] puse sub garanția Societății Națiunilor', modificarea fiind posibilă a fi făcută numai '[...] de o majoritate a Consiliului Societății Națiunilor'.

Art. 74 stipula recunoașterea de către Ungaria a frontierelor Austriei, Bulgariei, Greciei, Poloniei, României, Statului Sârbo-croato-sloven și ale statului Cehoslovac, așa precum fuseseră ele stabilite la Conferința de la Paris, Budapesta fiind obligată, prin art. 77 să remită semnatarilor tratatului de pace 'fără întârziere [...] arhivele, registrele, planurile, titlurile și documentele de orice natură ce aparțin administrațiilor civile, militare, financiare, judecătorești sau altele, ale teritoriilor cedate'.

Tratatul de pace cu Ungaria cuprindea și câteva prevederi care au constituit baza rescrierii statului internațional al Dunării. Acesta fusese afectat atât de acțiunile Germaniei, cât și de cele ale Austro-Ungariei în timpul Primului Război Mondial, atunci când Dunărea devenise practic un curs de apă interior aparținând celor două imperii. Astfel, în Partea a XI-a, în articolul 275 'se declara Dunărea curs de apă internațional de la Ulm și până la Marea Neagră.' Art. 286 prevedea înființarea unei 'Comisii internaționale', formată din '2 reprezentanți ai statelor riverane și din câte un reprezentant din fiecare stat riveran ce urma a face parte din Comisia Europeană a Dunării.'

Tratatul de la Trianon a fost votat în cele două camere ale Parlamentului de la București, în 17 și 26 august 1920, iar legea pentru ratificare a fost promulgată prin decret regal la 30 august 1920, documentul intrând în vigoare la 26 iulie 1921. Parlamentul Ungariei a dezbătut și a votat legea pentru ratificarea Tratatului de la Trianon, la 11-13 noiembrie 1920.

După încheierea Marelui Război, mai multe tratate, care au consfințit frontierele României Întregite, au fost încheiate între anii 1919-1920, în cadrul Conferinței de pace ale cărei lucrări au fost deschise la Versailles, la 18 ianuarie 1919, în Sala Oglinzilor, de Raymond Poincare, președintele Franței. Din partea României au fost implicate în acțiunile Conferinței de pace de la Paris, prin demersurile diplomatice de rigoare, guvernele conduse de Ion I.C. Brătianu (1919), Arthur Văitoianu (1919), Alexandru Vaida Voevod (1919-1920) și Alexandru Averescu (1920-1921).

Tratatul cu Austria, semnat la St. Germain (10 septembrie 1919) și acceptat de România la 10 decembrie 1919, însemna recunoașterea și în acest cadru a legitimității unirii Bucovinei cu România, realizate de facto și de jure prin hotărârea românilor bucovineni din noiembrie 1918. Prin Tratatul de la Neuilly-sur-Seine, încheiat la 29 noiembrie 1919, între Puterile Aliate și Asociate cu Bulgaria, semnat de România tot la 10 decembrie 1919, se reconfirma frontiera româno-bulgară, așa cum fusese ea stabilită prin Tratatul de pace de la București din 1913. Ca o completare a tratatelor de la Saint Germain și Trianon, la 10 august 1920 a fost semnat un alt tratat între Puterile Aliate și Asociate și Polonia, România, Statul Sârbo-croato-sloven și statul Cehoslovac privitor la unele hotare ale acestora, menit să asigure suveranitatea statelor arătate asupra teritoriilor naționale recunoscute. Tot la 10 august 1920, la Sevres, a fost semnat Tratatul de pace cu Turcia prin care aceasta recunoștea noilor state create, în urma destrămării Austro-Ungariei, frontierele naționale. La 28 octombrie 1920, a fost semnat Tratatul prin care se recunoștea suveranitatea României asupra teritoriului dintre Prut, Nistru și Marea Neagră. Totodată, s-au purtat negocieri privind clauzele financiare, libertatea navigației și regimul internațional al Dunării, notează lucrarea 'Din istoria României 1918-1921. Probleme ale vieții politice, economice și sociale' (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1987). AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Ruxandra Bratu, editor online: Andreea Preda)

 

Sursa fotografiilor: mae.ro

Afisari: 2873

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 16-11-2026 09:30

16 noiembrie - Ziua internațională a toleranței (ONU)

Ziua internațională a toleranței este marcată la 16 noiembrie, în fiecare an, pentru a îndemna omenirea la înțelegere și respect reciproc, dialog și cooperare între culturi, civilizații și popoare, dar și pentru a descuraja atitudinile extremiste dominate de violență și ură. Această zi a fost proclamată în cadrul Conferinței gener

Documentare 16-11-2026 09:00

16 noiembrie - Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România

La 16 noiembrie este sărbătorită Ziua Patrimoniului Mondial UNESCO din România. Stabilirea acestei date face trimitere la sesiunea Conferinței generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (17 oct. - 21 nov. 1972), desfășurată la Paris, prilej cu care statele membre ale UNESCO au adoptat, în data de 16 noiembrie 1972,

Documentare 16-11-2026 08:30

16 noiembrie - Ziua transporturilor militare

La 16 noiembrie, Armata României sărbătorește Ziua transporturilor militare. În data de 16 noiembrie 1880, odată cu înființarea celui de-al doilea batalion de geniu, prin Înaltul Decret nr. 2550, s-a constituit și câte o companie de căi ferate, primele asftel de subunități din Armata României, potrivit volumului 'Calenda

Documentare 16-11-2026 08:00

Consiliul Afaceri Externe al UE pe teme precum Ucraina și Orientul Mijlociu (16 noiembrie)

O nouă reuniune a Consiliului Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) are loc la 16 noiembrie 2026, la Bruxelles, având ca teme, între altele, Ucraina și Orientul Mijlociu (Siria), conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea va fi prezidată de Înalta Reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politi

Documentare 16-11-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 16 noiembrie

Ortodoxe Sf. Ap. și Evanghelist Matei Greco-catolice Sf. ap. și ev. Matei Romano-catolice Ss. Margareta a Scoției, regină; Gertruda, fc. Sfântul Apostol și Evanghelist Matei este pomenit în calendarul creștin ortodox la 16 noiembrie.

Documentare 16-11-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 16 noiembrie

Este a 320-a zi a anului 2026. Au mai rămas 45 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 13 m și apune la 16 h 48 m. Luna răsare la 12 h 50 m și apune la 22 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 15-11-2026 09:30

15 noiembrie - Ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională (ONU)

La 15 noiembrie, este celebrată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, ziua internațională pentru prevenirea și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată transnațională. Fenomenul crimei organizate este prezent la nivel internațional, afectând procesele politice și de guvernare și slăbind totodată procesul de justiție și conducerea

Documentare 15-11-2026 09:00

15 noiembrie - Ziua mondială de comemorare a victimelor accidentelor de circulație (ONU)

De la instituirea Zilei mondiale de comemorare a victimelor accidentelor rutiere, în baza Rezoluției 60/5 a Adunării Generale (2005), marcarea acestei zile s-a extins într-un număr tot mai mare de țări de pe toate continentele. Această zi a devenit un instrument important în eforturile globale de reducere a numărului de victime ale accidentelor rutiere. Tot

Documentare 15-11-2026 08:30

15 noiembrie - Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român

La 15 noiembrie se marchează Ziua scafandrilor militari și Ziua scafandrului român. În 1976, a avut loc transformarea Grupului 279 Scafandri, înființat la 15 noiembrie 1967, în Grup Scafandri de Luptă, devenind parte a Centrului de Scafandri, potrivit portalului www.centruldesca

Documentare 15-11-2026 08:00

SĂRBĂTOARE ORTODOXÃ: Începutul Postului Nașterii Domnului (15 noiembrie)

Postul Nașterii Domnului 2026 (Postul Crăciunului) va începe duminică, 15 noiembrie. 'Nu știți voi postul care Îmi place? - zice Domnul. Rupeți lanțurile nedreptății, dezlegați legăturile jugului, dați drumul celor asupriți și sfărâmați jugul lor. Împarte pâinea ta cu cel flămând, adăpostește în casă pe cel

Documentare 15-11-2026 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 15 noiembrie

Ortodoxe Sf. Cuv. Paisie de la Neamț; Sf. Mc. și Mărturisitori: Gurie, Samona și Aviv diaconul (Începutul Postului Nașterii Domnului) Duminica a 25-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 25-a după Rusalii. Sf. m. Gurie, Samona și Aviv. Începe Postul Nașterii Domnului Romano-catolice Duminica a 33-

Documentare 15-11-2026 03:00

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 15 noiembrie

Este a 319-a zi a anului 2026. Au mai rămas 46 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 11 m și apune la 16 h 49 m. Luna răsare la 12 h 25 m și apune la 21 h 40 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 14-11-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Sculptorița Gabriela Manole-Adoc

Gabriela Manole-Adoc este una dintre sculptorițele reprezentative ale artei românești din a doua jumătate a secolului al XX-lea, lucrările sale remarcându-se prin monumentalitate, dinamism, expresivitate și simbolistica libertății și a înălțării. Născută la 14 noiembrie 1926, în comuna Pleșani, județul Botoșani, Gabriela Manole-Adoc a a

Documentare 14-11-2026 09:00

DOCUMENTAR: Actorul Vasile Muraru împlinește 70 de ani (14 noiembrie)

Actorul Vasile Muraru, directorul Teatrului de Revistă 'Constantin Tănase' din București, este cunoscut îndeosebi ca membru al unuia dintre duo-urile umoristice cele mai apreciate de public alături de colegul și prietenul său, regretatul actor de comedie, Nae Lăzărescu. S-a născut la 14 noiembrie 1956, în localitatea Doina, județul Neamț, p

Documentare 14-11-2026 08:00

14 noiembrie - Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat (ONU)

Ziua mondială de luptă împotriva diabetului zaharat este marcată, anual, începând cu 1991, la data de 14 noiembrie, din inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și a Federației Internaționale de Diabet (FID). A devenit zi oficială a Națiunilor Unite în 2007, prin adoptarea Rezoluției 61/225 la 20 decembrie 2006. Tema propusă d