În decembrie 2023, Adunarea Generală a decis să stabilească marcarea la 30 mai a Zilei internaționale a cartofului pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la multiplele valori nutriționale, economice, de mediu și culturale ale cartofului și la contribuția acestei legume ca resursă alimentară neprețuită și generator de venituri pentru familiile și producătorii din mediul rural, menționează https://www.un.org.

În acest an, ziua este marcată în cadrul temei 'Where potatoes grow, livelihoods flourish' ('Unde cresc cartofii, prosperă mijloacele de trai'). Tema prezintă rolul cartofilor în consolidarea mijloacelor de trai pentru fermieri și actorii din lanțul valoric - de la zonele muntoase ale Anzilor până în Africa, Europa, Asia și nu numai. Prin promovarea cultivării cartofilor și a dezvoltării lanțului valoric, cultura contribuie la reducerea sărăciei, la reziliență și la sisteme agroalimentare mai incluzive și mai sustenabile.

Pe 30 mai, este pus în valoare cartoful Solanum tuberosum (L.) - o specie consumată în mod regulat de miliarde de oameni. Cartofii sunt o cultură cheie în diverse sisteme agricole la nivel global, de la micii fermieri care produc manual diverse soiuri tradiționale în Anzi, până la vaste ferme comerciale mecanizate de pe diferite continente. Cartofii contribuie la securitatea alimentară și nutriție, precum și la mijloacele de trai și ocuparea forței de muncă a oamenilor din zonele rurale și urbane din întreaga lume.

Ziua este o oportunitate de a continua Anul Internațional al Cartofului, care a fost marcat în 2008. Marcarea va fi, de asemenea, folosită pentru a sublinia importanța acestei culturi în combaterea foametei și a sărăciei și în abordarea amenințărilor de mediu la adresa sistemelor agroalimentare. Rolul micilor fermieri de familie, dintre care o proporție semnificativă sunt femei, în protejarea spectrului larg al diversității acestei culturi, va fi, de asemenea, recunoscut, în timp ce dimensiunile culturale și culinare ale cultivării și consumului acestei culturi vor fi celebrate.

Cartoful reprezintă una dintre cele mai importante contribuții ale regiunii andine la întreaga lume, fiind una dintre cele cinci principale culturi alimentare de pe gglob, contribuind la securitatea alimentară. Producția de cartofi la scară mică și în agricultură familială, în special de către fermierii din mediul rural, inclusiv femei, sprijină eforturile de reducere a foametei, malnutriției și sărăciei și de realizare a securității alimentare și este legată de contribuirea în mare măsură la conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității.

Un aliment milenar, cu origini în regiunea Anzilor din America de Sud, care a ajuns în Europa în secolul al XVI-lea și apoi s-a răspândit în întreaga lume, cartoful este mult mai mult decât o sursă de hrană. Cartofii sunt o componentă importantă a strategiilor de furnizare a alimentelor accesibile și nutritive și de îmbunătățire a mijloacelor de trai în zonele rurale și în alte zone unde resursele naturale, în special terenul arabil și apa, sunt limitate, iar resursele agricole sunt scumpe. Versatilitatea culturii și capacitatea ei de a crește într-o varietate de condiții o fac o alegere avantajoasă.

Cartofii sunt, de asemenea, o cultură prietenoasă cu clima, deoarece produc niveluri scăzute de emisii de gaze cu efect de seră în comparație cu alte culturi. În ultimul deceniu, producția globală de cartofi a crescut cu 10%, ceea ce a dus la o creștere a ocupării forței de muncă și a veniturilor, dar mai sunt multe de făcut pentru a valorifica întregul potențial al culturii în încercarea de a eradica foametea și malnutriția la nivel global, menționează https://www.un.org.

În plus, există un spectru larg de diversitate în ce privește cartoful, peste 5.000 de soiuri îmbunătățite și soiuri locale ale fermierilor, multe dintre ele fiind unice datorită localizării în America Latină. Cele 150 de rude sălbatice ale cartofului cultivat prezintă o variație genetică largă, cu o gamă largă de trăsături, inclusiv capacitatea de adaptare la diferite medii de producție, rezistența la dăunători și boli și caracteristici diferite ale tuberculilor. Acestea reprezintă un depozitar al trăsăturilor ereditare pentru îmbunătățirea genetică continuă a culturii, pentru a răspunde la condițiile de mediu în continuă schimbare, la noile biotipuri de dăunători și boli și la preferințele consumatorilor. AGERPRES/(Documentare - Suzana Cristache Drăgan, editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)