Ziua mondială fără tutun este marcată, anual, pe 31 mai, și reunește guverne, organizații de sănătate, societatea civilă și tineri din întreaga lume pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la amenințările consumului de tutun și tacticile utilizate de industria tutunului, dar și pentru a promova măsuri eficiente pentru a pune capăt dependenței de tutun și nicotină, notează site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății, https://www.who.int/.

În 2026, tema zilei este 'Demascarea atractivității - combaterea dependenței de tutun și nicotină', care vrea să atragă atenția asupra faptului că industriile tutunului și nicotinei proiectează designul produselor lor în așa fel încât să-i blocheze pe tineri într-un ciclu de dependență. Campania din 2026 își propune: să expună strategiile industriei - inclusiv utilizarea nicotinei sintetice, a sărurilor de nicotină și a analogilor meniți să sporească potențialul de dependență, fiind în același timp comercializate ca fiind inovatoare sau chiar mai puțin dăunătoare; să promoveze acțiuni politice mai puternice - prin interzicerea aromelor, a publicității și a promovării (inclusiv în mediul online și pe rețelele sociale) și printr-o reglementare mai strictă a ambalajelor și a designului produselor care sporește atractivitatea pentru tineri; împuternicirea tinerilor și a publicului - prin furnizarea de cunoștințe și instrumente pentru a recunoaște și a rezista influenței industriei și prin asigurarea accesului la sprijin pentru renunțarea la fumat bazat pe dovezi.

Conform OMS, țările europene continuă să se confrunte cu o povară ridicată și echilibrată din punct de vedere al genului legată de consumul de tutun în rândul adolescenților. Aproximativ 11,6% dintre tinerii cu vârste între 13 și 15 ani (aproximativ 4 milioane) consumă tutun (11,8% dintre băieți și 11,4% dintre fete, aproximativ 2 milioane fiecare). Regiunea are cea mai mare prevalență globală a fumatului în rândul adolescenților (8,4%) și cea mai mare rată de fumat în rândul fetelor adolescente (8,7%).

Consumul de produse cu nicotină, cum ar fi țigările electronice și pliculețele cu nicotină, crește rapid în rândul tinerilor. Regiunea europeană are cea mai mare prevalență medie globală a utilizării țigărilor electronice în rândul adolescenților cu vârste cuprinse între 13 și 15 ani - 14,3%, cu rate similare în rândul băieților (13,6%) și fetelor (15%). Comparațiile dintre rezultatele sondajelor efectuate în rândul adulților și al adolescenților relevă un model izbitor: într-o treime din țările europene, prevalența utilizării țigărilor electronice în rândul adolescenților este de cel puțin 5 ori mai mare decât în rândul adulților.

În ciuda acestor tendințe îngrijorătoare, există lacune semnificative în materie de politici. Datele OMS pentru anul 2024 arată că doar șapte țări europene interzic toate aromele de țigări electronice, în timp ce alte cinci nu aplică restricții de vârstă privind vânzările. Opt țări nu au restricții privind publicitatea, promovarea și sponsorizarea, 19 au interdicții parțiale, iar 10 nu reglementează utilizarea țigărilor electronice în locurile publice. Aceste lacune îi fac pe tineri deosebit de vulnerabili la marketingul țintit și la designul produselor menite să susțină dependența de nicotină.

Studiile arată că utilizarea țigărilor electronice poate crește consumul de țigări convenționale, în special în rândul tinerilor nefumători, de aproape 3 ori, subminând eforturile de control al tutunului.

Epidemia consumului de tutun este una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății publice cu care s-a confruntat lumea vreodată, responsabilă pentru peste șapte milioane de decese anual, precum și pentru dizabilități și suferințe pe termen lung cauzate de boli legate de tutun. Toate formele de consum de tutun sunt dăunătoare și nu există un nivel sigur de expunere la tutun. Fumatul este cea mai comună formă de consum de tutun la nivel mondial. Alte produse din tutun includ tutunul pentru pipă cu apă, trabucurile, țigările de foi, tutunul încălzit, tutunul de rulat, tutunul de pipă, bidi (mici țigări fără filtru, rulate manual utilizând frunze de tendu sau temburni, folosite în India și în alte țări asiatice), kreteks (tip de țigară indoneziană făcută dintr-un amestec de tutun, cuișoare și alte arome) și produsele din tutun fără fum, potrivit datelor pe anul 2025, aflate pe site-ul oficial al Organizației Mondiale a Sănătății.

Aproximativ 80% dintre cei 1,3 miliarde de consumatori de tutun din întreaga lume trăiesc în țări cu venituri mici și medii, unde povara bolilor și deceselor legate de tutun este cea mai mare. Consumul de tutun contribuie la sărăcie prin devierea cheltuielilor gospodăriilor de la nevoile de bază, cum ar fi hrana și adăpostul, către tutun. Acest comportament de cheltuieli este dificil de controlat deoarece tutunul creează dependență. Expunerea pasivă la fumul de țigară este, de asemenea, implicată în efectele negative asupra sănătății, provocând 1,2 milioane de decese anual. Peste o treime din populația lumii care trăiește în 79 de țări este protejată de legi naționale cuprinzătoare antifumat.

Costurile economice ale consumului de tutun sunt substanțiale și includ costuri semnificative ale asistenței medicale pentru tratarea bolilor cauzate de consumul de tutun, precum și pierderea de capital uman care rezultă din morbiditatea și mortalitatea atribuite tutunului.

Servicii naționale complete de renunțare la fumat, cu acoperire totală sau parțială a costurilor, sunt disponibile pentru a ajuta consumatorii de tutun să renunțe la fumat în doar 31 de țări, reprezentând o treime din populația lumii.

Campaniile media antifumat puternice și avertismentele ilustrate privind sănătatea împiedică copiii și alte grupuri vulnerabile să înceapă să consume tutun și cresc numărul de consumatori de tutun care renunță la fumat. Astăzi, 62% din populația lumii trăiește în cele 110 țări care îndeplinesc cele mai bune practici pentru avertismentele ilustrate privind sănătatea, care includ, printre alte criterii, avertismente ilustrate privind sănătatea de mari dimensiuni (50% sau mai mult din zonele principale ale pachetului) afișate în limba națională și rotindu-se periodic. 2,9 miliarde de oameni trăiesc în cele 36 de țări care au difuzat cel puțin o campanie media antifumat puternică în ultimii 2 ani.

Ziua mondială fără tutun a fost instituită printr-o Rezoluție adoptată de OMS în 1987, urmând a fi marcată la 7 aprilie 1988, dată la care se împlineau 40 de ani de la fondarea OMS, notează https://www.who.int/. În 1988, OMS a adoptat o nouă rezoluție, prin care marcarea acestei zile a fost stabilită la 31 mai. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Doina Lecea, editor online: Andreea Preda)