Ziua internațională Nowruz, o sărbătoare ancestrală care marchează prima zi de primăvară și reînnoirea naturii, conform www.un.org, este sărbătorită, în fiecare an, la 21 martie. Nowruz a fost inclusă, la 30 septembrie 2009, în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, ca tradiție culturală respectată de numeroase popoare.

Cuvântul de origine persană/iraniană Nowruz, care cunoaște o serie de variații de la o țară la alta (Novruz, Navruz, Nooruz, Nevruz, Nauryz), înseamnă 'zi nouă', notează site-ul www.un.org, iar sărbătoarea este celebrată la data la care are loc, de regulă, echinocțiul de primăvară, când razele soarelui cad perpendicular pe linia ecuatorului, luminând în mod egal atât emisfera nordică, cât și pe cea sudică, ziua fiind egală cu noaptea. Nowruz vestește nu numai prima zi de primăvară, ci și începutul unui nou an, promovând valori precum pacea și solidaritatea între generații și în familii, dar și reconcilierea cu vecinii, contribuind astfel la diversitate culturală și prietenie între diferite comunități.

Nowruz sărbătorește noi începuturi, marchează renașterea naturii, reînnoirea speranței și sosirea primăverii, promovează vecinătatea, reconcilierea și solidaritatea între generații și comunități, spune secretarul general al ONU, António Guterres, în mesajul din 2025 cu prilejul Zilei internaționale Nowruz. În lumea noastră de conflict, dezbinare și neînțelegere, spiritul Nowruz este un dar prețios, care trebuie să ne ghideze pe toți, inspirându-ne să rezolvăm divizările și să promovăm unitatea, să ne angajăm pentru pace, dialog și respect reciproc, să protejăm planeta și să trăim în armonie cu natura. Pe măsură ce lumea se reînnoiește în această primăvară, să ne amintim că fiecare an nou și fiecare zi este o șansă pentru un nou început, o șansă de a face lucrurile diferit, o oportunitate de a construi o lume mai bună, se arată în mesajul lui António Guterres, postat pe site-ul https://www.un.org/.

Conform site-ului oficial al Organizației Națiunilor Unite, această zi este sărbătorită de peste 3.000 de ani în Balcani, în Bazinul Mării Negre, în Caucaz, în Asia Centrală, în Orientul Mijlociu, dar și în alte regiuni, de peste 300 de milioane de persoane. Site-ul https://en.unesco.org/silkroad amintește că celebrarea acestei zile urmează străvechiul 'drum al mătăsii', care lega Extremul Orient de Europa, fiind astfel marcată în țări precum Afganistan, Azerbaidjan, India, Iran, Irak, Kazahstan, Republica Kârgâză, Pakistan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan și Uzbekistan.

Ziua internațională Nowruz a fost instituită de Adunarea Generală a ONU, printr-o rezoluție adoptată la cea de-a 71-a reuniune plenară, care a avut loc la 23 februarie 2010, ocazie cu care au fost invitate să participe la evenimentele prilejuite de această sărbătoare toate statele membre interesate, îndeosebi agențiile specializate și UNESCO, organizațiile partenere, fie ele internaționale sau regionale, dar și organizațiile non-guvernamentale. Proiectul privind instituirea acestei zile fusese elaborat de statele Afganistan, Azerbaidjan, Albania, Iran, India, Kazahstan, Republica Kârgâză, Republica Macedonia de Nord, Tadjikistan, Turcia și Turkmenistan și a fost prezentat la cea de-a 64-a sesiune a Adunării Generale a Națiunilor Unite, potrivit site-ului www.un.org.

Termenul 'Nowruz' a fost consemnat pentru prima dată în secolul al II-lea, notează site-ul http://unesco.mfa.gov.az/, dar ziua de Nowruz era foarte importantă și în timpul Imperiului Ahemenid (cca. 548-330 î.Hr.). Această sărbătoare s-a răspândit în toate regiunile care au intrat sub influența culturală persană sau iraniană.

În prezent, Nowruz este celebrată de popoare cu religii și culturi diferite de pe tot cuprinsul acestei suprafețe geografice, dar și în alte zone ale globului unde trăiesc membri ai acestor comunități. Ritualurile practicate cu această ocazie reflectă legătura inseparabilă dintre om și natură și respectul acestuia față de sursele naturale de viață. Se organizează, astfel, festivaluri tradiționale, concerte, evenimente culturale sau chiar adevărate ceremonii de plantare, pentru a marca, astfel, renașterea naturii.

Începând cu anul 2016, 'Sărbătoarea Sosirii Primăverii', denumită 'Nawrez' este celebrată și în România, de către membrii minorității tătare turco-musulmane.

Propunerea legislativă pentru declararea acestei zile, inițiată de deputați PSD, PNL și aparținând grupului minorităților naționale altele decât cea maghiară, a fost adoptată de Senat la 22 septembrie 2015. Potrivit expunerii de motive a proiectului, 'din Asia până în Europa fiecare popor își are propriile legende, iar Nawrez reprezintă pentru popoarele turce o sărbătoare foarte veche, cu o deosebită încărcătură simbolistică. Sărbătoarea Nawrez și a anului nou este foarte bine asemănată cu sărbătoarea de Paște a creștinilor prin prisma compatibilității legate de tradiții și obiceiuri'. Cu ocazia acestei sărbători, se vopsesc ouă în trei culori - roșu, galben și verde, iar tradiția spune că până ce pe pământ nu cad coji de ouă, nu vine primăvara. 'Cojile de ouă căzute pe pământ semnifică scăparea de greutăți și instaurarea unui început mai bun', se mai arată în expunerea de motive, publicată pe site-ul www.cdep.ro.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat proiectul de lege privind declararea acestei zile la 25 noiembrie 2015. La 17 decembrie 2015, președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de promulgare a legii, iar Legea nr. 333/2015 privind declararea zilei de 21 martie ca Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorității tătare turco-musulmane, denumită 'Nawrez', a intrat în vigoare la 24 decembrie 2015. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Foto: (c)  IGOR KOVALENKO/EPA