Ziua internațională a pădurilor este marcată la nivel mondial, la 21 martie, în fiecare an, începând din 2013.

Celebrarea acestei zile a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin adoptarea Rezoluției A/RES/67/200, din 21 martie 2012, cu scopul de a crește gradul de conștientizare asupra gestionării, conservării și dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generațiilor prezente și viitoare. Statele sunt încurajate să inițieze acțiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor, potrivit www.fao.org.

Tema pentru fiecare Zi internațională a pădurilor este aleasă de Parteneriatul de colaborare privind Pădurile. În 2025, tema zilei o reprezintă 'Pădurile și alimentele', celebrând rolurile cruciale ale pădurilor în securitatea alimentară, nutriție și mijloace de trai. Pe lângă faptul că oferă hrană, combustibil, venituri și locuri de muncă, pădurile susțin fertilitatea solului, protejează resursele de apă și oferă habitate pentru biodiversitate, inclusiv polenizatori vitali. Pădurile contribuie la atenuarea schimbărilor climatice prin stocarea carbonului și sunt esențiale pentru supraviețuirea comunităților dependente de păduri, în special a popoarelor indigene, arată www.fao.org.

În 2024 tema Zilei internaționale a pădurilor a fost 'Pădurile și inovația. Noi soluții pentru o lume mai bună' subliniind că inovația și tehnologia au transformat capacitatea țărilor de a monitoriza pădurile și de a face raportări precise cu privire la acestea. De asemenea, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) consideră că sunt necesare noi inovații tehnologice pentru a opri defrișarea.

Defrișările la nivel mondial continuă într-un ritm alarmant, circa 13 milioane de hectare de pădure fiind distruse anual. Acestea cauzează între 12-20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, ce provoacă schimbările climatice. Totodată aproximativ 70 de milioane de hectare de păduri sunt afectate de incendii și circa 35 de milioane de hectare sunt afectate de insecte, potrivit FAO 2020.

Forumul Națiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de Adunarea Generală a ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaționale a pădurilor, în colaborare cu FAO, cu guvernele, cu organizațiile internaționale și regionale, precum și cu părțile interesate, inclusiv cu societățile civile.

Pădurile acoperă o treime din suprafața pământului. Găzduiesc aproximativ 80% din biodiversitatea terestră din lume, fiind formate din peste 60.000 de specii de copaci, peste jumătate din speciile terestre de animale, plante și insecte. Ele joacă un rol-cheie în lupta împotriva schimbărilor climatice și contribuie la menținerea echilibrului de oxigen, de dioxid de carbon și a umidității din aer. Pădurile îndeplinesc funcții vitale în întreaga lume, asigurând medicamente, combustibil, hrană și adăpost pentru aproximativ 1,6 miliarde de oameni. Biodiversitatea se află însă sub amenințare gravă din cauza defrișărilor, a degradării pădurilor și a schimbărilor climatice. Așadar gestionarea durabilă a pădurilor și refacerea acestora la nevoie este esențială pentru oameni, biodiversitate și climă, potrivit www.genevaenvironmentnetwork.org și www.mmediu.ro.

Omenirea nu și-a pus problema rolului pădurii în mod științific abia începând cu secolul al XIX-lea, ca urmare a modificărilor socio-economice care au determinat o creștere importantă în utilizarea și exploatarea lemnului. Conform Planului de acțiune al Uniunii Europene pentru păduri, suprafața acestora acoperă 37,8% din teritoriul european și asigură existența a 3,4 milioane de persoane (silvicultura și industriile bazate pe resurse forestiere). În plus, UE este al doilea producător de lemn rotund industrial după Statele Unite ale Americii și produce aproximativ 80% din pluta disponibilă la nivel mondial.

În contextul schimbărilor climatice, pădurile joacă un rol important, nu doar pentru captarea dioxidului de carbon, ci și prin producția de biomasă și prin potențialul pe care îl au în domeniul energiilor regenerabile. De asemenea, ele au o importanță deosebită și din punct de vedere social și cultural, sunt atractive pentru populația urbană, permit desfășurarea de activități recreative sau benefice pentru sănătate și reprezintă un patrimoniu cultural important.

În România, din punct de vedere geografic, pădurile sunt localizate 65 % în zona montană, 28 % la deal, 7 % la câmpie. Suprafața totală a fondului forestier național al României era în 2020, de 6.592 mii hectare reprezentând 27,5% din suprafața țării, iar în 2022, de 6,613 milioane hectare, respectiv circa 28% din suprafața țării. potrivit www.mmediu.ro. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în perioada 2014 - 2023, fondul forestier a înregistrat o creștere constantă. cu toate acestea, tendințele, evidențiate în ultimele decenii, de amplificare a fenomenelor de secetă, a doborârii produse de vânt, a atacurilor diverșilor factori biotici, a extinderii fenomenului de uscare anormală la tot mai multe specii, indică o fragilitate crescândă a ecosistemelor forestiere din România. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)