Potrivit INS, conform datelor disponibile pentru 21 de state membre ale UE în anul 2023, preţurile terenului arabil au fluctuat între un minim de 4.491 euro/ha în medie în Croaţia şi un maxim de 283.039 euro/ha în medie în Malta, în timp ce în România preţul mediu a fost de 8.414 euro/ha. În 2023, Regiunea Bucureşti-Ilfov a avut cele mai scăzute rate ale persoanelor cu risc de sărăcie (2,1%) din UE, 13% dintre pensionarii pentru limită de vârstă din UE au continuat să lucreze, dar cea mai mică pondere s-a înregistrat în România (1,7%); România a înregistrat în 2023 şi cel mai mic procent din PIB alocat Cercetării - Dezvoltării; Germania a înlocuit Statele Unite în ce priveşte statutul de cel mai important partener economic de investiţii al UE - arată datele Eurostat. Totodată, rezultatele Biroului european de Statistică arată că între al doilea şi al treilea trimestru din 2024, Malta (+1,4 pp), România (+0,6 pp) şi Irlanda, Italia şi Cipru (fiecare +0,5 pp) au înregistrat cele mai mari creşteri ale ratei de ocupare din UE.

În 2023, pentru cele 11 ţări ale UE care au raportat investiţii străine directe (ISD) în economiile lor în funcţie de economia investitoare finală, valoarea totală a investiţiilor s-a ridicat la 3.263 de miliarde de euro, în creştere de la 3.241 de miliarde de euro în 2022.

Germania a înlocuit Statele Unite în ce priveşte statutul de cel mai important partener economic de investiţii, cu investiţii în valoare de 410 miliarde de euro (12,6 % din valoarea totală în funcţie de economia investitoare finală). Statele Unite s-au clasat pe locul al doilea cu 406 miliarde de euro (12,5%), urmate de Franţa cu 356 miliarde de euro (10,9%), Regatul Unit cu 290 miliarde de euro (8,9%) şi Elveţia cu 211 miliarde de euro (6,5%).

Luxemburg este cea mai mare economie beneficiară imediată, ocupând cea mai mare parte a investiţiilor totale, cu 550 de miliarde de euro (16,9 % din total în funcţie de economia beneficiară imediată), urmată de Ţările de Jos (502 miliarde de euro; 15,4 %), Germania (363 de miliarde de euro; 11,1 %), Regatul Unit (291 de miliarde de euro; 8,9 %) şi Franţa (231 de miliarde de euro; 7,1 %), potrivit comunicatului Eurostat publicat la 10 decembrie 2024.

***
Potrivit Eurostat, 13% dintre pensionarii pentru limită de vârstă din UE au continuat să lucreze după primirea pensiei. Potrivit datelor analizate în 2023, majoritatea persoanelor pensionate nu au continuat să lucreze (22,4 %) sau au încetat să lucreze (64,7 %), în cursul celor 6 luni de la primirea primei pensii pentru limită de vârstă.

Dintre cei care au continuat să lucreze, aproximativ jumătate au continuat ce făceau înainte, în timp ce pentru cealaltă jumătate au existat schimbări, cum ar fi schimbarea slujbei, lucrul cu timp mai redus sau lucrul într-un al doilea loc de muncă în timp ce încetau activitatea la locul de muncă anterior.

Cea mai mare pondere a persoanelor care au continuat să lucreze s-a înregistrat în ţările baltice - Estonia (54,9 %), Letonia (44,2 %) şi Lituania (43,7 %) - în timp ce cea mai mică pondere s-a înregistrat în România (1,7%), Grecia (4,2%) şi Spania (4,9%).

Principalele motive pentru care oamenii au continuat să lucreze după ce au primit pensia pentru limită de vârstă au fost: din plăcere să muncească şi să fie productivi (declarat de 36,3% dintre oameni) sau din cauza necesităţii financiare (28,6%). Dorinţa de a menţine integrarea socială (11,2%) şi atractivitatea financiară a muncii (9,1%) au fost, de asemenea, menţionate drept motive pentru a continua să lucreze. O proporţie mai mică, 3,5%, a continuat să lucreze deoarece partenerul lor era încă angajat.

Danemarca (61%), Ţările de Jos (59,6%) şi Italia (51,7%) au avut cea mai mare proporţie de oameni care au continuat să lucreze din plăcere. În schimb, cea mai mică proporţie de persoane care au raportat acest motiv a fost în Spania (17,9%), Cipru (19,1%) şi Slovacia (20,4%). Pe de altă parte, necesitatea financiară a fost principalul motiv pentru a continua să lucreze în Cipru (68,6%), România (54,3%) şi Bulgaria (53,6%), în timp ce Suedia (9,4%), Cehia (12,4%) şi Luxemburg (14,4%%) au înregistrat cele mai mici ponderi la această categorie, potrivit datelor publicate de Eurostat la 9 decembrie 2024.

***
UE a cheltuit 381.4 miliarde de euro pentru Cercetare - Dezvoltare în 2023, cu 6,7% mai mult decât în anul precedent (357.4 miliarde de euro) şi cu 57,9% mai mult decât în 2013 (241.5 miliarde de euro), arată rezultatele Eurostat publicate la 11 decembrie 2024.

Intensitatea cercetării şi dezvoltării, care reprezintă cheltuielile de cercetare şi dezvoltare ca procent din PIB, a rămas stabilă faţă de 2022 (2,2%). Între 2013 şi 2023, intensitatea cercetării şi dezvoltării în UE a crescut cu 0,1 puncte procentuale (pp). Între 2013 şi 2023, intensitatea cercetării şi dezvoltării a crescut în 19 ţări din UE, cele mai mari creşteri fiind înregistrate în Belgia (1,0 pp), Polonia (0,7 pp) şi Grecia (0,7 pp).

În 2023, 5 ţări UE au înregistrat o intensitate de cercetare şi dezvoltare de peste 3%. Cea mai mare intensitate de cercetare şi dezvoltare a fost înregistrată în Suedia (3,6%), Belgia şi Austria (3,3% fiecare). Germania şi Finlanda au urmat cu 3,1% fiecare. La polul opus, 5 ţări UE au raportat o intensitate de cercetare şi dezvoltare sub 1%: România (0,5%), Malta (0,6%), Cipru (0,7%), Bulgaria şi Letonia (ambele 0,8%).

***
În 2023, 16,2% din populaţia UE - sau aproximativ 71,7 milioane de persoane - era expusă riscului de sărăcie, potrivit rezultatelor publicate de Eurostat la 19 decembrie 2024. Rata riscului de sărăcie se bazează pe pragurile naţionale de sărăcie, iar harta prezintă riscul de sărăcie la nivel regional folosind nomenclatorul unităţilor teritoriale pentru statistică.

La nivel regional, 10 regiuni din UE aveau o pondere a persoanelor expuse riscului de sărăcie peste 30%. Cele mai mari ponderi s-au înregistrat în regiunea ultraperiferică a Franţei, Guyane, unde mai mult de jumătate (53%) dintre oameni erau expuşi riscului de sărăcie, urmată de Calabria (40,6%) şi Sicilia (38,0%) în Italia.

În schimb, 26 de regiuni au înregistrat cote sub 10%. Regiunea Bucureşti-Ilfov a avut cele mai scăzute rate ale persoanelor cu risc de sărăcie (2,1%), înaintea regiunii italiene Provincia Autonoma di Bolzano/Bozen (3,1%) şi a regiunii belgiene Prov. Oost-Vlaanderen (5,4%).

***
În al treilea trimestru al anului 2024, rata de ocupare a persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20-64 de ani în UE a fost de 75,9%, în creştere cu 0,1 pp faţă de trimestrul al doilea din 2024.

Între al doilea şi al treilea trimestru din 2024, Malta (+1,4 pp), România (+0,6 pp) şi Irlanda, Italia şi Cipru (fiecare +0,5 pp) au înregistrat cele mai mari creşteri ale ratei de ocupare dintre cele 10 ţări din UE în care ocuparea forţei de muncă a înflorit. Rata ocupării forţei de muncă a rămas stabilă în Letonia şi Ţările de Jos şi a scăzut în 15 ţări UE, cele mai mari scăderi fiind înregistrate în Luxemburg (-1,0 pp), Slovenia (-0,9 pp) şi Estonia (-0,7 pp), potrivit datelor publicate de Eurostat la 13 decembrie 2024.
***
Conform rezultatelor obţinute din Ancheta Structurală în Agricultură, în anul de referinţă 2023, 2.859.000 exploataţii agricole au utilizat 12.550.000 hectare teren agricol. Numărul exploataţiilor agricole a scăzut cu 1%, iar suprafaţa agricolă utilizată cu 1,7% faţă de Recensământul General Agricol 2020, potrivit comunicatului ''Ancheta structurală în agricultură'', publicat de Institutul Naţional de Statistică (INS), la 20 decembrie 2024.

În anul 2023, după modul de deţinere, suprafeţele agricole utilizate în proprietate şi cele luate în arendă au înregistrat cele mai importante ponderi (85,3%), în uşoară creştere (3,2%) faţă de anul 2020. 36,8% din suprafaţa agricolă utilizată s-a aflat în proprietatea exploataţiilor agricole fără personalitate juridică, iar 10,2% în proprietatea exploataţiile agricole cu personalitate juridică, în anul 2023.

Comparativ cu anul 2020, în anul 2023 suprafaţa utilizată ca teren arabil (inclusiv sere şi solarii) a scăzut cu 1,0%, suprafeţele cu păşuni şi fâneţe s-au redus cu 2,9%, iar culturile permanente cu 5,4%. În structura suprafeţei agricole, ponderea terenului arabil (inclusiv sere şi solarii) a fost de 67,6%, ceea ce indică o creştere de 0,4 puncte procentuale (p.p.) faţă de anul 2020, ponderea păşunilor şi fâneţelor a fost de 28,8% în scădere cu 0,3 p.p., iar suprafaţa culturilor permanente a avut o pondere de 2,6%, în scădere cu 0,1 p.p. Grădinile familiale cu o pondere de 1,0% au prezentat o creştere nesemnificativă.

Din datele prezentate pe regiuni de dezvoltare, se remarcă macroregiunea doi (Nord-Est şi Sud-Est), unde sunt cele mai multe exploataţii agricole (32,0%) şi acestea deţin cea mai mare suprafaţă agricolă utilizată (31,8%). Ca regiuni de dezvoltare, pe primele locuri, din punct de vedere al numărului exploataţiilor agricole, s-au situat regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia, cu 20,8% şi respectiv 17,9%, iar din punct de vedere al suprafeţei agricole utilizate, regiunile Sud-Muntenia (17,7%) şi Sud-Est (17,3%).

Comparativ cu anul 2020, în anul 2023 efectivele de caprine şi păsări au crescut cu 1,6% respectiv 0,2%, iar efectivele de porcine au scăzut cu 13,8%, cele de bovine cu 3,0% şi ovinele cu 2,6%.

Volumul de muncă în exploataţiile agricole, exprimat în unităţi anuale de muncă (UAM), în anul 2023, a înregistrat o uşoară creştere (1,9%) faţă de cel înregistrat la Recensământul General Agricol în anul de referinţă 2020. Comparativ cu datele anului 2020, volumul de muncă nefamilială (salariată) înregistrat în anul 2023 a crescut cu 6,4%, iar volumul de muncă familială (nesalariată) cu 1,1%, arată datele publicate pe https://insse.ro/.

Potrivit comunicatului INS ''Preţul terenului agricol în România şi în statele membre ale Uniunii Europene, în anul 2023'', publicat la 23 decembrie 2024, utilizând metodologia convenită la nivel european, în România, în anul 2023, preţul mediu al unui hectar de teren arabil a fost de 41.624 lei/ha. Cel mai scăzut preţ mediu s-a înregistrat în Regiunea Nord-Est, 35.303 lei/ha, în timp ce în Regiunea Bucureşti-Ilfov s-a înregistrat cea mai ridicată valoare, respectiv 613.60 lei/ha.

Preţurile medii ale terenurilor agricole se referă la valoarea unui hectar de teren agricol în timpul perioadei de referinţă (un an calendaristic). Nivelul preţurilor terenurilor agricole depinde de o serie de criterii precum factori naţionali (legislaţia), factori regionali (clima şi apropierea de reţele şi sisteme de irigaţii), factori de productivitate localizaţi/specifici (calitatea solului, panta sau drenajul).

În anul 2023, comparativ cu anul precedent, în România s-a înregistrat o creştere de aproximativ 4,8% a preţului mediu pentru terenul arabil, cea mai însemnată creştere fiind observată în Regiunea de Nord- Vest a României (+13,9%). Preţul mediu al păşunilor permanente a înregistrat o creştere, pe total ţară, de aproximativ 7,5% în anul 2023, faţă de anul anterior, cea mai importantă creştere fiind în Regiunea Sud-Vest Oltenia (+15,8%).

În anul 2023, preţul mediu al unui hectar de teren arabil în Europa a înregistrat variaţii semnificative. Potrivit datelor disponibile pentru 21 de state membre ale UE în anul 2023, preţurile terenului arabil au fluctuat între un minim de 4.491 euro/ha în medie în Croaţia şi un maxim de 283.039 euro/ha în medie în Malta, în timp ce în România preţul mediu a fost de 8.414 euro/ha.

Preţul mediu al păşunilor permanente în statele membre ale UE, în anul 2023, a variat de la un minim de 1.986 euro/ha în Bulgaria până la un maxim de 71.203 euro/ha în Ţările de Jos, în timp ce în România preţul mediu a fost de 6.074 euro/ha, arată datele publicate pe https://insse.ro/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)