Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, la 11 decembrie 2024, decretul privind convocarea noului parlament al României, la 20 decembrie, ora 14:00. Alegerile parlamentare au avut loc la 1 decembrie.

Mandatul actualului preşedinte Klaus Iohannis urma să expire la 21 decembrie 2024 (art. 83, alin. (1) din Constituţie), dar acesta a fost prelungit de către Curtea Constituţională până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales, în contextul în care alegerile prezidenţiale au fost anulate de instanţa de contencios constituţional la 6 decembrie 2024.

* Convocarea parlamentului nou ales

Conform art. 63, alin. (3) din Constituţie, Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.

Potrivit Regulamentului activităţilor comune, în şedinţe separate, Camera Deputaţilor şi Senatul îşi încep activitatea prin constituirea grupurilor parlamentare şi prin organizarea activităţii de validare a mandatelor. După validarea mandatelor şi depunerea de către parlamentari a jurământului de credinţă faţă de ţară şi popor, cele două Camere îşi aleg preşedinţii, birourile permanente şi comisiile permanente. (art. 2)

Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.

De asemenea, deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit regulamentului fiecărei camere. Fiecare cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale. Camerele îşi pot constitui comisii comune. Birourile permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei camere. (art. 64 din Constituţie)

* Consultările preşedinte-partide

Potrivit art. 103, alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament. Dacă o astfel de majoritate nu există, preşedintele consultă partidele reprezentate în Parlament.

În doctrina juridică, etapa consultărilor dintre preşedinte şi partidele politice parlamentare reprezintă o primă etapă a procedurii mai largi de formare a guvernului. Astfel, această etapă a consultărilor vizează implicarea preşedintelui, care apare ca fiind singura autoritate publică competentă să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Decizia este legată, astfel, de configuraţia politică a parlamentului, iar în ipoteza în care un partid deţine majoritatea absolută în legislativ, preşedintele are obligaţia constituţională de a consulta acest partid şi numai după această consultare poate să nominalizeze candidatul la funcţia de prim-ministru. În situaţia în care nu există un asemenea partid, preşedintele trebuie să consulte toate partidele cu prezenţă parlamentară, conform volumului "Constituţia României revizuită - comentarii şi explicaţii", Mihai Constaninescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu (Editura All Beck, 2004).

În situaţia în care nu există un partid care deţine majoritatea absolută în parlament, se subînţelege că preşedintele caută soluţia care să întrunească adeziunea mai multor partide, pentru a se asigura majoritatea în parlament nu numai pentru votul de învestitură, dar şi pentru realizarea programului legislativ, ca dimensiune a programului de guvernare, se mai arată în volumul citat.

Nu în ultimul rând, volumul citat mai menţionează că textul constituţional este redactat de aşa natură încât să permită cât mai multe formule pentru desemnarea candidatului pentru funcţia de prim-ministru, acesta putând fi liderul unui partid politic, un tehnocrat dintr-un partid, un tehnocrat din afara partidelor, un specialist care este şi deputat sau senator sau un specialist care nu este membru al parlamentului.

* Formarea noului guvern

Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a guvernului. Programul şi lista guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Etapele formării noului guvern cuprind: prezentarea noului guvern în parlament, alcătuirea echipei guvernamentale, audierile propunerilor de miniştri, votul parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului şi depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României.

* Audierile în parlament a propunerilor de miniştri

Birourile permanente stabilesc data şedinţei comune, la cel mult 15 zile de la primirea programului şi listei Guvernului. Urmează audierile individuale ale miniştrilor propuşi, acestea finalizându-se cu un un aviz comun consultativ, motivat, din partea comisiilor permanente ale celor două camere al căror obiect de activitate corespunde sferei de competenţă a viitorului ministru (Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului).

Dacă, în urma audierii, un candidat pentru funcţia de ministru a primit aviz nefavorabil, prim-ministrul desemnat poate prezenta o nouă propunere sau poate să menţină propunerea iniţială. Dacă prim-ministrul desemnat a nominalizat o altă persoană pentru funcţia de ministru, respectiva persoană va fi, la rândul ei, audiată, iar votul pentru acordarea încrederii Guvernului se va da după depunerea unui nou aviz (Regulamentul activităţilor comune).

În data stabilită de Birourile permanente pentru acordarea votului de încredere, în şedinţa comună a camerelor parlamentului, preşedintele de şedinţă dă cuvântul candidatului desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea prezentării programului şi a listei Guvernului. În continuare, la cererea reprezentanţilor grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor şi Senat, preşedintele le dă cuvântul pentru exprimarea punctelor de vedere ale respectivelor grupuri cu privire la programul şi lista Guvernului (Regulamentul activităţilor comune).

* Votul Parlamentului cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului

După încheierea dezbaterilor pe marginea prezentării programului şi a listei Guvernului, se supune la vot propunerea de acordare a încrederii guvernului. Votul este secret şi se exprimă prin bile (art. 89 şi 90 din Regulamentul comun).

Rezultatul votului este consemnat într-un proces verbal, iar acordarea votului de încredere se materializează printr-o hotărâre a Parlamentului, care se semnează de către preşedintele Camerei Deputaţilor şi de preşedintele Senatului şi se înaintează de îndată Preşedintelui României, pentru a numi guvernul (art. 91 şi 92 din Regulamentul comun).

Adoptarea hotărârii comune a celor două camere cu privire la programul de guvernare şi lista guvernului semnifică un fapt juridic care dă naştere "contractului de guvernare" între parlament, pe de o parte, şi echipa guvernamentală, pe de altă parte, se precizează în volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii" (Mihai Constantinescu, Antonie Iorgovan, Ioan Muraru, Elena Simina Tănăsescu, 2004).

* Depunerea jurământului în faţa Preşedintelui României

Prim-ministrul şi membrii guvernului vor depune individual jurământul în faţa Preşedintelui României. Guvernul, precum şi fiecare ministru în parte, îşi exercită mandatul începând cu data depunerii jurământului (art. 104 din Constituţie).

În volumul "Constituţia României revizuită. Comentarii şi explicaţii", autorii arată că depunerea jurământului membrilor guvernului în faţa preşedintelui nu este doar o etapă protocolară a procedurii de învestitură, ci are consecinţe juridice. Astfel, se argumentează că începerea exercitării mandatului de membru al guvernului este condiţionată de depunerea jurământului.

În cazul în care guvernul nu a fost validat în Parlament, preşedinţii celor două camere îl informează de îndată pe Preşedintele României, în vederea desemnării unui alt candidat pentru funcţia de prim-ministru (art. 93 din Regulamentul comun). AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Gabriela Badea)