A murit academicianul Bogdan C. Simionescu (fişă biografică)
Academia Română anunţă stingerea din viaţă, la 24 octombrie 2024, a profesorului academician Bogdan C. Simionescu, personalitate marcantă a chimiei româneşti şi internaţionale, mentor al multor generaţii de chimişti şi vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 2014 - 2022.
"Odată cu plecarea dintre noi a acad. Bogdan C. Simionescu, membrii Academiei Române regretă pierderea unui coleg, a unui specialist şi a unui mentor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", transmite forul academic.
***
Chimistul Bogdan C. Simionescu, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 16 martie 1948, la Iaşi. A absolvit Liceul "C. Negruzzi" din Iaşi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială, Secţia Tehnologia Compuşilor Macromoleculari, din cadrul Institutului Politehnic Iaşi (1966-1971), potrivit CV-ului disponibil la https://acad.ro/.
A făcut studii de specialitate la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia (1972-1975), unde şi-a susţinut teza de doctorat cu tema "Agregarea moleculelor de colorant sub influenţa polimerilor", notează şi dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
A fost asistent la Catedra de chimie organică şi macromoleculară, Institutul Politehnic Iaşi (1971-1978), apoi şef de lucrări la Institutul Politehnic Iaşi (1978-1990), conferenţiar la Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi (fostul Institut Politehnic Iaşi) (1990-1992), iar din 1992 - profesor la Catedra de macromolecule / Departamentul Polimeri naturali şi sintetici din cadrul Universităţii Tehnice "Gh. Asachi" din Iaşi, fiind şi şef al acestei catedre între 1996-2003.
Din anul 1976 a fost coordonator al unor colective de cercetare în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, iar din 1991 - conducător de doctorat, specializările Chimia compuşilor macromoleculari şi Fizica polimerilor (Chimia şi tehnologia compuşilor macromoleculari). A fost director al Institutului de Chimie Macromoleculară "P. Poni" Iaşi (2000-2014), apoi a fost şeful Laboratorului de fizica polimerilor şi materialelor polimere din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, conform www.icmpp.ro. Bogdan C. Simionescu a fost şi profesor asociat al Universităţii Politehnica Bucureşti (1994-2006).
A fost profesor invitat la: Universitatea din Kyoto, Japonia (1988), Universitatea din Mulhouse, Franţa (1991), Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris, Franţa (1922), Universitatea din Dunkerque, Franţa (1995), Universitatea din Freiburg, Germania (1996), Universitatea din Montpellier, Franţa (2001), Universitatea din Angers, Franţa (2005), Universitatea din Rouen, Franţa (2007), Universitatea din Czestochowa, Polonia (2014). A fost, de asemenea, profesor invitat al Societăţii de Ştiinţa Polimerilor din Japonia (1996), precum şi al Centrului de Cercetări în Chimia Polimerilor din Zabrze, Polonia (1998, 1999, 2000, 2001, 2003, 2005).
De-a lungul carierei a predat cursuri privind: Chimia compuşilor macromoleculari; Fizica polimerilor; Tehnologia compuşilor macromoleculari; Polimeri semiconductori; Biopolimeri; Bazele fizico chimice ale polimerilor naturali şi sintetici; Proprietăţi fizice şi reologice ale polimerilor; Biopolimeri şi materiale inteligente; Polimeri biologic activi, potrivit https://acad.ro/.
Începând din anul 2000 a fost Cercetător Principal I la Institutul de Chimie Macromoleculară "P. Poni" Iaşi, iar în 2003 a devenit director al Centrului de Excelenţă "Polimeri", Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi. Domeniile sale de cercetare se referă la: polimerizarea radicalică; polimerizarea indusă în plasmă; polimerizări neconvenţionale; copolimeri bloc şi grefaţi; polisiloxani funcţionali şi copolimeri siloxanici; soluţii de polimeri cu mase moleculare foarte mari ş.a.
Rezultatul cercetărilor sale se regăseşte în peste 350 de lucrări ştiinţifice apărute în ţară şi în străinătate, două cărţi (în colaborare), numeroase capitole în cărţi apărute în edituri străine. A susţinut peste 200 conferinţe în Europa, SUA, Canada, Japonia. S-a remarcat, de asemenea, ca organizator şi co-organizator al unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, precum şi ca referent de specialitate al unor reviste internaţionale de prestigiu.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 24 noiembrie 2000, apoi membru titular, în aprilie 2009. A fost vicepreşedinte al Academiei Române (ales în aprilie 2014, reales în 2018, până în 2022), precum şi preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (august 2012-aprilie 2014).
A fost, de asemenea, membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (din 2007), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (din 2015), membru al Societăţii de Chimie din România (din 2000), membru al Societăţii Române de Biomateriale (din 2005), reprezentant al României la European Polymer Federation (din 2011); membru al ''European Association of Science Editors'' (din 1990), al comitetului editorial al "Revue Roumaine de Chimie" (din 2001), al comitetului editorial al "Environmental Engineering and Management Journal" (din 2007), al comitetului editorial al "Buletinului Universităţii Tehnice din Iaşi" (din 2004) ş.a.
I-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica Bucureşti (2016), al Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad (2016) şi al Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi (2017). De asemenea, a primit titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi (2013) şi al comunei Dumbrăveni/Suceava (2014).
În 1985 a primit Premiul Academiei Române, pentru seria de lucrări în domeniul polimerizării induse în plasmă şi soluţiilor de polimeri cu mase moleculare foarte mari.
La 1 Decembrie 2015 i-a fost conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler.
Academicianul Bogdan C. Simionescu a fost ales la 8 noiembrie 2018 preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), organism aflat în subordinea Prezidiului Academiei Române şi care reprezintă forul tutelar la manifestările Uniunii Internaţionale de Istoria Ştiinţei. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
12 septembrie - Ziua ONU pentru cooperarea Sud-Sud (ONU)
Ziua Națiunilor Unite pentru cooperarea Sud-Sud, marcată în fiecare an la 12 septembrie, celebrează solidaritatea, colaborarea și schimbul tot mai mare de soluții practice între țările din Sudul Global. Aceasta recunoaște faptul că fiecare țară are cunoștințe, experiență și inovații valoroase de împărtășit și că progresul este cel mai puternic atunci c&acir
12 septembrie - Ziua mondială a primului ajutor
Ziua mondială a primului ajutor este marcată în acest an la 12 septembrie, pentru a crește gradul de conștientizare, a consolida pregătirea comunității și a încuraja oamenii de pretutindeni să învețe abilități esențiale de salvare a vieții. Această zi a fost inițiată de Federația Internațională de Cruce Roșie și Semilună Roșie (FICR), fiind sărbătorită anua
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 septembrie
Ortodoxe Odovania Praznicului Nașterii Maicii Domnului; Sf. Mc. Avtonom, Macedonie și Teodul Greco-catolice Sf. m. Autonom Romano-catolice Preasfântul Nume al Mariei Sfântul Mucenic Avtonom este pomenit în calendarul cr
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 septembrie
Este a 255-a zi a anului 2026. Au mai rămas 110 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 51 m și apune la 19 h 32 m. Luna răsare la 08 h 12 m și apune la 19 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 7-11 septembrie 2026
Modificări ale normelor care reglementează infrastructura energetică transeuropeană, propuse de eurodeputați, vizita în Groenlanda a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, acordarea Spaniei de asistență de urgență în valoare de 114,7 milioane de euro pentru a contribui la gestionarea situației din Ceuta, adoptarea unei comunicări care stabilește o n
Retrospectiva evenimentelor interne 7-11 septembrie 2026
Continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern, promulgarea legii privind primul împrumut al României la BIRD pentru acoperirea deficitului, inculparea șefului DSU, Raed Arafat, pentru contrabandă în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, eliberarea condiționată a sirianului Omar Hayssam, audierile din comisia parlamentară de a
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Festivalul Internațional de Teatru Oradea (FITO) revine cu o ediție aniversară care marchează 10 ani de FITO și 50 de ani de la prima ediție a Festivalului de Teatru Scurt. Organizat de Teatrul Regina Maria din Oradea, în parteneriat cu Fundația Culturală FITO, și finanțat de Consiliul Județean Bihor, evenimentul se desfășoară în
DOCUMENTAR: 25 de ani de la atentatele de la Pentagon și World Trade Center (11 septembrie)
Atacurile teroriste împotriva orașului New York și Washington, D.C., din 11 septembrie 2001, au fost considerate cele mai grave atacuri asupra teritoriului american din istoria statului, conducând, după cum spune FBI, la schimbări de amploare în abordările și operațiunile antiteroriste din SUA și din întreaga lume, menționează site-ul
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 septembrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Teodora din Alexandria; Sf. Cuv. Eufrosin bucătarul Greco-catolice Sf. cuv. Teodora din Alexandria Romano-catolice Ss. Prot și Iacint, frați m. Sfânta Cuvioasă Teodora din Alexandria este pomenită în calendarul cre
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 septembrie
Este a 254-a zi a anului 2026. Au mai rămas 111 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 34 m. Luna răsare la 06 h 59 m și apune la 19 h 31 m. Lună Nouă la 06 h 27 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Teatrul sicilian de marionete Opera dei Pupi
Teatrul de marionete, cunoscut sub numele de ''Opera dei Pupi'', a apărut în Sicilia la începutul secolului al XIX-lea și s-a bucurat de un succes uriaș în rândul claselor muncitoare ale insulei. Păpușarii spuneau povești bazate pe literatura cavalerească medievală și pe alte surse, cum ar fi poeziile italiene ale Renașterii, viețile s
10 septembrie - Ziua Țării Moților
La 10 septembrie este celebrată Ziua Țării Moților. Propunerea legislativă a fost inițiată de senatorul PNL Călin Petru Marian și a fost semnată de mai mulți parlamentari, dar și susținută de peste o mie de cetățeni, care au semnat pentru sprijinirea acestui demers. Inițiatorii legii au motivat în expunerea de motive că sărbătoarea Țării M
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 septembrie
Ortodoxe Sf. Mc. Minodora, Mitrodora și Nimfodora; Sf. Împărăteasă Pulheria Greco-catolice Sf. m. Minodora, Mitrodora și Nimfodora Romano-catolice Sf. Nicolae din Tolentino, pr. Sfintele Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora sunt pome
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 septembrie
Este a 253-a zi a anului 2026. Au mai rămas 112 zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 49 m și apune la 19 h 36 m. Luna răsare la 05 h 44 m și apune la 19 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Silviu Lung
Fostul internațional de fotbal Silviu Lung a fost unul dintre cei mai buni portari din fotbalul românesc, jucând pentru Universitatea Craiova, Steaua București și pentru naționala de fotbal a României. A câștigat două titluri și patru cupe ale României cu Universitatea Craiova, dar și o cupă cu Steaua București. Este maestru emerit al sp











