A murit academicianul Bogdan C. Simionescu (fişă biografică)
Academia Română anunţă stingerea din viaţă, la 24 octombrie 2024, a profesorului academician Bogdan C. Simionescu, personalitate marcantă a chimiei româneşti şi internaţionale, mentor al multor generaţii de chimişti şi vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 2014 - 2022.
"Odată cu plecarea dintre noi a acad. Bogdan C. Simionescu, membrii Academiei Române regretă pierderea unui coleg, a unui specialist şi a unui mentor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", transmite forul academic.
***
Chimistul Bogdan C. Simionescu, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 16 martie 1948, la Iaşi. A absolvit Liceul "C. Negruzzi" din Iaşi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială, Secţia Tehnologia Compuşilor Macromoleculari, din cadrul Institutului Politehnic Iaşi (1966-1971), potrivit CV-ului disponibil la https://acad.ro/.
A făcut studii de specialitate la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia (1972-1975), unde şi-a susţinut teza de doctorat cu tema "Agregarea moleculelor de colorant sub influenţa polimerilor", notează şi dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
A fost asistent la Catedra de chimie organică şi macromoleculară, Institutul Politehnic Iaşi (1971-1978), apoi şef de lucrări la Institutul Politehnic Iaşi (1978-1990), conferenţiar la Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi (fostul Institut Politehnic Iaşi) (1990-1992), iar din 1992 - profesor la Catedra de macromolecule / Departamentul Polimeri naturali şi sintetici din cadrul Universităţii Tehnice "Gh. Asachi" din Iaşi, fiind şi şef al acestei catedre între 1996-2003.
Din anul 1976 a fost coordonator al unor colective de cercetare în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, iar din 1991 - conducător de doctorat, specializările Chimia compuşilor macromoleculari şi Fizica polimerilor (Chimia şi tehnologia compuşilor macromoleculari). A fost director al Institutului de Chimie Macromoleculară "P. Poni" Iaşi (2000-2014), apoi a fost şeful Laboratorului de fizica polimerilor şi materialelor polimere din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, conform www.icmpp.ro. Bogdan C. Simionescu a fost şi profesor asociat al Universităţii Politehnica Bucureşti (1994-2006).
A fost profesor invitat la: Universitatea din Kyoto, Japonia (1988), Universitatea din Mulhouse, Franţa (1991), Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris, Franţa (1922), Universitatea din Dunkerque, Franţa (1995), Universitatea din Freiburg, Germania (1996), Universitatea din Montpellier, Franţa (2001), Universitatea din Angers, Franţa (2005), Universitatea din Rouen, Franţa (2007), Universitatea din Czestochowa, Polonia (2014). A fost, de asemenea, profesor invitat al Societăţii de Ştiinţa Polimerilor din Japonia (1996), precum şi al Centrului de Cercetări în Chimia Polimerilor din Zabrze, Polonia (1998, 1999, 2000, 2001, 2003, 2005).
De-a lungul carierei a predat cursuri privind: Chimia compuşilor macromoleculari; Fizica polimerilor; Tehnologia compuşilor macromoleculari; Polimeri semiconductori; Biopolimeri; Bazele fizico chimice ale polimerilor naturali şi sintetici; Proprietăţi fizice şi reologice ale polimerilor; Biopolimeri şi materiale inteligente; Polimeri biologic activi, potrivit https://acad.ro/.
Începând din anul 2000 a fost Cercetător Principal I la Institutul de Chimie Macromoleculară "P. Poni" Iaşi, iar în 2003 a devenit director al Centrului de Excelenţă "Polimeri", Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi. Domeniile sale de cercetare se referă la: polimerizarea radicalică; polimerizarea indusă în plasmă; polimerizări neconvenţionale; copolimeri bloc şi grefaţi; polisiloxani funcţionali şi copolimeri siloxanici; soluţii de polimeri cu mase moleculare foarte mari ş.a.
Rezultatul cercetărilor sale se regăseşte în peste 350 de lucrări ştiinţifice apărute în ţară şi în străinătate, două cărţi (în colaborare), numeroase capitole în cărţi apărute în edituri străine. A susţinut peste 200 conferinţe în Europa, SUA, Canada, Japonia. S-a remarcat, de asemenea, ca organizator şi co-organizator al unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, precum şi ca referent de specialitate al unor reviste internaţionale de prestigiu.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 24 noiembrie 2000, apoi membru titular, în aprilie 2009. A fost vicepreşedinte al Academiei Române (ales în aprilie 2014, reales în 2018, până în 2022), precum şi preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (august 2012-aprilie 2014).
A fost, de asemenea, membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (din 2007), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (din 2015), membru al Societăţii de Chimie din România (din 2000), membru al Societăţii Române de Biomateriale (din 2005), reprezentant al României la European Polymer Federation (din 2011); membru al ''European Association of Science Editors'' (din 1990), al comitetului editorial al "Revue Roumaine de Chimie" (din 2001), al comitetului editorial al "Environmental Engineering and Management Journal" (din 2007), al comitetului editorial al "Buletinului Universităţii Tehnice din Iaşi" (din 2004) ş.a.
I-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica Bucureşti (2016), al Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad (2016) şi al Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi (2017). De asemenea, a primit titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi (2013) şi al comunei Dumbrăveni/Suceava (2014).
În 1985 a primit Premiul Academiei Române, pentru seria de lucrări în domeniul polimerizării induse în plasmă şi soluţiilor de polimeri cu mase moleculare foarte mari.
La 1 Decembrie 2015 i-a fost conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler.
Academicianul Bogdan C. Simionescu a fost ales la 8 noiembrie 2018 preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), organism aflat în subordinea Prezidiului Academiei Române şi care reprezintă forul tutelar la manifestările Uniunii Internaţionale de Istoria Ştiinţei. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Actorul Marcel Iureș - Limba română este 'ca respirația'
Unul dintre marii actori de teatru și film ai României, consacrat mai ales printr-o serie de roluri din ''Romeo și Julieta'' (1978), ''Cum vă place'' (1979), ''Hamlet'' (1985), ''Dimineață pierdută'' (1986), ''Trei surori'' (1995), ''Caligula'' (1996), ''O noapte fur
2 august - Ziua europeană și națională de comemorare a Holocaustului împotriva romilor - Samudaripen
La 2 august este marcată Ziua europeană de comemorare a victimelor Holocaustului împotriva romilor, pentru comemorarea celor 500.000 de romi care au fost uciși în Europa de regimul nazist în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Parlamentul European a instituit, prin Rezoluția din 15 aprilie 2015, ca ziua de 2 august să fie marcată drept
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Întâi Mc. și Arhid. Ștefan; Dreptul Gamaliel; Binecredinciosul împărat Iustinian cel Mare Duminica a 9-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 9-a după Russalii. Aducerea moaștelor Sf. m. Arhid. Ștefan la Ierusalim Romano-catolice
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 august
Este a 214-a zi a anului 2026. Au mai rămas 151 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 04 m și apune la 20 h 40 m. Luna răsare la 22 h 16 m și apune la 09 h 57 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 'Noul' Pod al Londrei a fost inaugurat de regele William al IV-lea (1 august 1831)
La 1 august 1831, regele William al IV-lea și regina Adelaide au inaugurat oficial 'Noul' Pod al Londrei (''New London Bridge, 1831-1967), care l-a înlocuit pe cel existent, vechi de peste 600 de ani, care făcea legătura, peste Tamisa, între cartierele londoneze City of London și Southwark. Ceremonia de deschidere a fost descrisă de ziarul The Tim
PERSONALITATEA ZILEI: Regina Ana, soția regelui Mihai I al României
Ana, principesă de Bourbon-Parma, s-a căsătorit cu regele Mihai I, la Atena, pe 10 iunie 1948, și, după aproape 50 de ani petrecuți în exil, a ajuns pentru prima oară în România în 1992. Fiică a principilor René de Bourbon și Margareta a Danemarcei, Ana s-a născut la Paris, pe 18 septembrie 1923, se arată pe site-ul
1 august - Ziua națională a Salvamont România
La 1 august este marcată Ziua națională a Salvamont România. Propunerea pentru instituirea zilei de 1 august ca Ziua națională a Salvamont România a fost inițiată de 56 deputați și senatori, conform https://www.cdep.ro/. Inițiatorii au menționat, &icir
Barometrul statistic al lunii iulie 2026
Întreprinderile inovatoare din România au generat aproximativ un sfert din cifra de afaceri totală a întreprinderilor în 2022-2024, deși reprezintă puțin peste 9% din mediul de afaceri, potrivit INS. UE a înregistrat al cincilea an consecutiv de creștere a populației. Între țările UE, Croația și Slovenia au înregistrat cele mai mari
Săptămâna mondială a alăptării (1-7 august)
Săptămâna mondială a alăptării este marcată în fiecare an între 1 și 7 august, începând din anul 1992, cu scopul de a proteja, promova și susține alimentația la sân ca una dintre cele mai eficiente modalități de a oferi copiilor de pretutindeni cel mai bun început în viață. Perioada aleasă este cea în care, în 1990,
1 august - Ziua tanchiștilor
La 1 august este celebrată Ziua tanchiștilor, marcând înființarea, în 1919, a primei subunități de tancuri, potrivit https://forter.ro/. ''Noi mutații au cunoscut Forțele Terestre după Primul Război Mondial când, în compunerea de luptă a regimentului și a diviziei de infante
DOCUMENTAR: Luna august
Luna august, a opta lună a anului în calendarul gregorian, este cunoscută popular și sub numele de Gustar. Ziua are 13 ore, iar noaptea are 11 ore. Este ultima lună a verii. A șasea lună - Sextilis - în vechiul calendar roman (cu 30 de zile), a fost redenumită Augustus în anul 8 d.Hr., după împăratul roman Augustus, primul împărat
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 1 august
Ortodoxe Scoaterea Sfintei Cruci; Sf. 7 frați Mucenici Macabei Greco-catolice Scoaterea Sf. Cruci; Cei 7 prunci m. Macabei, mama lor Salomoni și învățătorul lor Eliazar; Sf. ep. Alfons Maria de Liguori Romano-catolice Sf. Alfons M. de Liguori, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 1 august
Este a 213-a zi a anului 2026. Au mai rămas 152 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 03 m și apune la 20 h 41 m. Luna răsare la 21 h 58 m și apune la 08 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 27-31 iulie 2026
Criza migranților din teritoriul spaniol Ceuta, posibile soluții la incendiile vegetație, lansarea unei licitații gigant pentru a rămâne în cursa inteligenței artificiale, precum și convocarea însărcinatului cu afaceri al Moscovei la Bruxelles, ca răspuns la intrarea unor drone rusești în spațiul aerian al României, se numără printre subiectele
Sinteza evenimentelor interne 27-31 iulie 2026
Tensiunile diplomatice dintre România și Rusia ca urmare a măsurilor luate de partea română după o serie de drone doborâte, vizita oficială în România a noului premier al Republicii Moldova, proiectele PNRR adoptate în parlament în sesiune extraordinară, greva în sănătate împotriva proiectului legii salarizării unitare, p












