A murit academicianul Bogdan C. Simionescu (fişă biografică)
Academia Română anunţă stingerea din viaţă, la 24 octombrie 2024, a profesorului academician Bogdan C. Simionescu, personalitate marcantă a chimiei româneşti şi internaţionale, mentor al multor generaţii de chimişti şi vicepreşedinte al Academiei Române în perioada 2014 - 2022.
"Odată cu plecarea dintre noi a acad. Bogdan C. Simionescu, membrii Academiei Române regretă pierderea unui coleg, a unui specialist şi a unui mentor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!", transmite forul academic.
***
Chimistul Bogdan C. Simionescu, membru titular al Academiei Române, s-a născut la 16 martie 1948, la Iaşi. A absolvit Liceul "C. Negruzzi" din Iaşi, apoi a urmat cursurile Facultăţii de Chimie Industrială, Secţia Tehnologia Compuşilor Macromoleculari, din cadrul Institutului Politehnic Iaşi (1966-1971), potrivit CV-ului disponibil la https://acad.ro/.
A făcut studii de specialitate la Universitatea Catolică din Louvain, Belgia (1972-1975), unde şi-a susţinut teza de doctorat cu tema "Agregarea moleculelor de colorant sub influenţa polimerilor", notează şi dicţionarul "Membrii Academiei Române (1866-2003)" (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, Bucureşti, 2003).
A fost asistent la Catedra de chimie organică şi macromoleculară, Institutul Politehnic Iaşi (1971-1978), apoi şef de lucrări la Institutul Politehnic Iaşi (1978-1990), conferenţiar la Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi (fostul Institut Politehnic Iaşi) (1990-1992), iar din 1992 - profesor la Catedra de macromolecule / Departamentul Polimeri naturali şi sintetici din cadrul Universităţii Tehnice "Gh. Asachi" din Iaşi, fiind şi şef al acestei catedre între 1996-2003.
Din anul 1976 a fost coordonator al unor colective de cercetare în cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, iar din 1991 - conducător de doctorat, specializările Chimia compuşilor macromoleculari şi Fizica polimerilor (Chimia şi tehnologia compuşilor macromoleculari). A fost director al Institutului de Chimie Macromoleculară "P. Poni" Iaşi (2000-2014), apoi a fost şeful Laboratorului de fizica polimerilor şi materialelor polimere din cadrul Institutului de Chimie Macromoleculară "Petru Poni" din Iaşi, conform www.icmpp.ro. Bogdan C. Simionescu a fost şi profesor asociat al Universităţii Politehnica Bucureşti (1994-2006).
A fost profesor invitat la: Universitatea din Kyoto, Japonia (1988), Universitatea din Mulhouse, Franţa (1991), Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris, Franţa (1922), Universitatea din Dunkerque, Franţa (1995), Universitatea din Freiburg, Germania (1996), Universitatea din Montpellier, Franţa (2001), Universitatea din Angers, Franţa (2005), Universitatea din Rouen, Franţa (2007), Universitatea din Czestochowa, Polonia (2014). A fost, de asemenea, profesor invitat al Societăţii de Ştiinţa Polimerilor din Japonia (1996), precum şi al Centrului de Cercetări în Chimia Polimerilor din Zabrze, Polonia (1998, 1999, 2000, 2001, 2003, 2005).
De-a lungul carierei a predat cursuri privind: Chimia compuşilor macromoleculari; Fizica polimerilor; Tehnologia compuşilor macromoleculari; Polimeri semiconductori; Biopolimeri; Bazele fizico chimice ale polimerilor naturali şi sintetici; Proprietăţi fizice şi reologice ale polimerilor; Biopolimeri şi materiale inteligente; Polimeri biologic activi, potrivit https://acad.ro/.
Începând din anul 2000 a fost Cercetător Principal I la Institutul de Chimie Macromoleculară "P. Poni" Iaşi, iar în 2003 a devenit director al Centrului de Excelenţă "Polimeri", Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi. Domeniile sale de cercetare se referă la: polimerizarea radicalică; polimerizarea indusă în plasmă; polimerizări neconvenţionale; copolimeri bloc şi grefaţi; polisiloxani funcţionali şi copolimeri siloxanici; soluţii de polimeri cu mase moleculare foarte mari ş.a.
Rezultatul cercetărilor sale se regăseşte în peste 350 de lucrări ştiinţifice apărute în ţară şi în străinătate, două cărţi (în colaborare), numeroase capitole în cărţi apărute în edituri străine. A susţinut peste 200 conferinţe în Europa, SUA, Canada, Japonia. S-a remarcat, de asemenea, ca organizator şi co-organizator al unor manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale, precum şi ca referent de specialitate al unor reviste internaţionale de prestigiu.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române la 24 noiembrie 2000, apoi membru titular, în aprilie 2009. A fost vicepreşedinte al Academiei Române (ales în aprilie 2014, reales în 2018, până în 2022), precum şi preşedinte al Filialei Iaşi a Academiei Române (august 2012-aprilie 2014).
A fost, de asemenea, membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (din 2007), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (din 2015), membru al Societăţii de Chimie din România (din 2000), membru al Societăţii Române de Biomateriale (din 2005), reprezentant al României la European Polymer Federation (din 2011); membru al ''European Association of Science Editors'' (din 1990), al comitetului editorial al "Revue Roumaine de Chimie" (din 2001), al comitetului editorial al "Environmental Engineering and Management Journal" (din 2007), al comitetului editorial al "Buletinului Universităţii Tehnice din Iaşi" (din 2004) ş.a.
I-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Politehnica Bucureşti (2016), al Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" din Arad (2016) şi al Universităţii "Dunărea de Jos" din Galaţi (2017). De asemenea, a primit titlul de Cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi (2013) şi al comunei Dumbrăveni/Suceava (2014).
În 1985 a primit Premiul Academiei Române, pentru seria de lucrări în domeniul polimerizării induse în plasmă şi soluţiilor de polimeri cu mase moleculare foarte mari.
La 1 Decembrie 2015 i-a fost conferit Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Cavaler.
Academicianul Bogdan C. Simionescu a fost ales la 8 noiembrie 2018 preşedinte al Comitetului Român pentru Istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii (CRIFST), organism aflat în subordinea Prezidiului Academiei Române şi care reprezintă forul tutelar la manifestările Uniunii Internaţionale de Istoria Ştiinţei. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa - 20 de ani de la moarte (21 noiembrie)
Preotul Gheorghe Calciu a fost unul dintre cei mai cunoscuți opozanți ai comunismului, care a făcut peste 20 de ani de închisoare, inclusiv în cadrul Experimentului reeducării de la Pitești. La Pitești, spune Părintele, 'a fost lucrarea diavolului. A fost un război între bine și rău'. (sursa:
DOCUMENTAR: Franz Josepf I de Habsburg, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916)
Franz Joseph I, împărat al Austriei, rege al Ungariei, Boemiei și Croației (1848-1916), s-a născut la 21 noiembrie 1830, la Palatul Schönbrunn, fiind fiul cel mare al arhiducelui Franz Karl, al doilea fiu al împăratului Franz al II-lea, și al arhiducesei Sophie Friederike, fiica regelui Maximilian I al Bavariei. În 1854, s-a căsătorit cu Elisabeta de B
21 noiembrie - Ziua mondială a televiziunii (ONU)
În fiecare an, pe 21 noiembrie, Ziua mondială a televiziunii (World Television Day) subliniază rolul vital pe care televiziunea îl joacă în prezentarea diverselor probleme care îi afectează pe oameni, potrivit https://nationaldaycalendar.com/. Televiziunea rămâne, de d
21 noiembrie - Ziua mondială a salutului
Ziua mondială a salutului, marcată în fiecare an la 21 noiembrie, este un îndemn la comunicare, salutul fiind o formă elementară de acțiune interumană, un pas important spre realizarea înțelegerii între oameni de rase, de naționalități sau de religii diferite, un instrument pentru menținerea liniștii și a păcii în lume. Inițiată &
21 noiembrie - Ziua limbii sârbe
La 21 noiembrie este sărbătorită, în România, Ziua limbii sârbe. Propunerea legislativă pentru marcarea acestei zile în România a aparținut deputatului din partea Uniunii Sârbilor din România, Gvozdenovici Slavomir. Potrivit expunerii de motive din textul legii, pe teritoriul de azi al României com
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 noiembrie
Ortodoxe Intrarea în biserică a Maicii Domnului Greco-catolice Intrarea în Templu a Maicii Domnului Romano-catolice Prezentarea la Templu a Sf. Fecioare Maria Intrarea în biserică a Maicii Domnului (numită în popor și Vovidenia)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 noiembrie
Este a 325-a zi a anului 2026. Au mai rămas 40 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 19 m și apune la 16 h 43 m. Luna răsare la 14 h 30 m și apune la 03 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 16-20 noiembrie 2026
Evenimentul organizat la Parlamentul European cu ocazia aniversării a 20 de ani de la aderarea României și Bulgariei la Uniunea Europeană, relația tot mai strânsă a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, înființarea Oficiului UE pentru Sancțiuni și stabilirea rolului Uniunii Europene în negocierile pentru încheierea războiului din Ucra
Retrospectiva evenimentelor interne 16-20 noiembrie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la Coaliția de voință de la Berlin, punerea în transparență decizională de către Ministerul Dezvoltării a proiectului de comasare voluntară a comunelor cu mai puțin de 1500 de locuitori, trimiterea în judecată a lui Raed Arafat în dosarul privind achiziționarea unui elicopter, declararea de către ANI a fostului
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Din 20 noiembrie 2026, Palatul Principilor Transilvaniei din Alba Iulia găzduiește expoziția temporară 'Teme Biblice', cu lucrări din colecția privată La Collection Kesauri din Franța, ce cuprinde trei nume majore ale artei secolului XX. Lucrări de Salvador Dali, alături de litografii semnate de Marc Chagall și Giorgio de Chirico vor
AnulBrâncuși: Atelierul lui Brâncuși din Centrul Pompidou (Paris)
Născut în satul Hobița, județul Gorj, într-o familie de țărani, la 19 februarie 1876, Constantin Brâncuși a trăit și a lucrat la Paris din 1904 până la moartea sa, în 1957; aici a realizat cea mai mare parte a operei sale. Prin testament, el a lăsat moștenire întregul său atelier statului francez. O reconstrucție fidelă a acestuia a fost r
20 noiembrie - Ziua mondială a copiilor (UNICEF)
În fiecare an, la 20 noiembrie, este marcată Ziua mondială a copiilor, ce amintește de adoptarea, în 1959, de către Adunarea Generală a ONU a Declarației Drepturilor Copilului și, în 1989, a Convenției cu privire la Drepturile Copilului (UNCRC), notează site-ul https://www.unicef.org/. Ziu
Cel de-al doilea Summit UE-Regatul Unit (20 noiembrie 2026)
Regatul Unit și Uniunea Europeană (UE) se întâlnesc la 20 noiembrie 2026, la Bruxelles, în cadrul celui de-al doilea summit de după retragerea Regatului Unit din UE, pentru a discuta despre parteneriatul strategic sau securitatea Europei și a restului lumii, informează site-ul consilium.europa.eu/.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 noiembrie
Ortodoxe Înainte-prăznuirea Intrării în biserică a Maicii Domnului; Sf. Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Mc. Dasie; Sf. Ier. Proclu, arhiepiscopul Constantinopolului Greco-catolice Sf. cuv. Grigore Decapolitul; Sf. aep. Proclu al Constantinopolului; Sf. m. Dasius din Durostorum
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 noiembrie
Este a 324-a zi a anului 2026. Au mai rămas 41 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 18 m și apune la 16 h 44 m. Luna răsare la 14 h 09 m și apune la 02 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)












