Ortodoxe
Sf. Mc. Glicheria; Sf. Serghie Mărturisitorul

Greco-catolice
Sf. m. Glicheria; Apariţia Sf. Fecioare Maria la Fatima

Romano-catolice
Sf. Fecioară Maria de la Fatima


Sfânta Muceniţă Glicheria este pomenită în calendarul creştin ortodox în ziua de 13 mai.

A trăit în timpul împăratului roman Antonin Pius (138-161), un împărat paşnic, înţelept şi ponderat, totuşi creştinii au suferit persecuţii în timpul său. Acest fapt a fost cauzat de mulţime, care manifesta puternic pentru punerea în aplicare a hotărârilor anterioare date împotriva creştinilor şi de unii guvernatori din provinciile imperiului.

Sfânta Glicheria, împreună cu părinţii săi, a venit de la Roma, unde tatăl său deţinuse funcţia de proconsul, în cetatea Trianopole, din Tracia. Aici a mărturisit credinţa în Hristos, în primul an al împăratului Antonin. Sfânta Glicheria a mers în faţa autorităţilor din Trianopole şi într-o adunare publică a mărturisit că este creştină.

Îndemnată să-i aducă ofrande zeului Die, Sfânta Glicheria cu rugăciune a dărâmat idolul, care sfărâmându-se în mii de bucăţi, a căzut la pământ.

"Atunci ighemonul a poruncit ca, legând-o, să o ducă în temniţă şi acolo să o străjuiască până a doua zi, zicând către străjeri: 'Păziţi-o, ca să nu scape cu vrăjile sale, că apoi va zice că Dumnezeul ei a izbăvit-o, şi astfel va înşela pe mulţi'. Iar sfânta a zis către dânsul: 'Nebunule, orbitule şi păgânule, oare nu cunoşti că sunt legată cu poruncile lui Dumnezeu şi pironită cu legea Lui? Deci, nu pot ca să mă dezleg de nevoinţa cea pătimitoare, întru care am poftit să intru de bunăvoie pentru Hristos Mântuitorul meu'. Acestea zicându-le, s-a dus în temniţă". ("Vieţile Sfinţilor")

A fost supusă la torturi, apoi a fost din nou întemniţată. În cele din urmă a fost aruncată la fiare, în amfiteatru, unde şi-a sfârşit mucenicia.

* Sfântul Serghie (sec. IX) a suferit moarte de mărturisitor în timpul împăratului Teofil (829-842), pentru că a apărat cinstirea sfintelor icoane. (surse: vol. "Vieţile Sfinţilor"; "Istoria Bisericească Universală", vol. I, 1987; basilica.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Ionela Gavril)