Intrarea României în Schengen pe cale maritimă şi aeriană de la 31 martie 2024
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria, ultima ţară din UE-27 care se opunea acestei măsuri, şi-a ridicat veto-ul. Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din spaţiul Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociaţia Internaţională de Transport Aerian (IATA), conform https://www.consilium.europa.eu/.
Aderarea parţială a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen aerian şi maritim se face în baza Deciziei (UE) 2024/210 a Consiliului din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria şi în România. În decizie se arată că în Consiliul UE se depun eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor şi la frontierele terestre interne în cele două ţări, conform https://eur-lex.europa.eu/.
Aderarea unei ţări la spaţiul Schengen are ca efect ridicarea controalelor între frontierele interne dintre statele membre Schengen, care aplică în întregime acquis-ul Schengen, fiind creată o singură frontieră externă, unde controalele se desfăşoară conform unui set de reguli clare în materie de vize, migraţie, azil, precum şi măsuri referitoare la cooperarea poliţienească, judiciară sau vamală, informează site-ul Poliţiei de frontieră, https://www.politiadefrontiera.ro/.
Air Schengen
Marea noutate odată cu intrarea României în Schengen, pe cale aeriană (Air Schengen), este că cetăţenii români nu trebuie să mai prezinte Poliţiei de frontieră documentele la călătorii în celelalte 28 de state (incluzând şi Bulgaria) din acest spaţiu.
Potrivit unei informări a Ministerului Afacerilor Interne, prezentate pe site-ul https://www.mai.gov.ro/, din 31 martie, persoanele ce călătoresc cu avionul în statele membre Schengen nu vor mai trece prin controlul de frontieră, însă atenţionează că este nevoie, în continuare, ca pasagerii să aibă asupra lor un document de identitate (paşaport sau carte de identitate). Se scanează permisul de îmbarcare şi se trece prin controlul de securitate şi al bagajelor, fără a se mai controla documentele. Cu toate acestea, poliţiştii vor putea efectua verificări de identitate pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor şi pentru prevenirea faptelor ilegale. Pentru deplasările în statele non-Schengen, condiţiile de călătorie rămân neschimbate.
Oficialii Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti (CNAB) au afirmat, la rândul lor, în 10 ianuarie 2024, că cele două aeroporturi care deservesc Capitala - respectiv Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu - sunt pregătite 100% pentru operarea pe fluxuri separate Schengen/non-Schengen.
La 24 martie 2024, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), Cornel Laurian Stoica, a reiterat, pe Aeroportul Internaţional "Henri Coandă", că începând din 31 martie, cetăţenii români care călătoresc în statele din spaţiul Schengen nu vor mai efectua controlul de frontieră pe aeroporturi, însă poliţiştii de frontieră vor rămâne în incinta aeroporturilor şi vor face verificări inopinate în cazurile de suspiciune privind posibile fapte ilegale.
"Aeroportul Internaţional 'Henri Coandă' Bucureşti este unul din cele 17 aeroporturi pe care, începând cu data de 31 martie, vor fi ridicate controalele de frontieră pentru cetăţenii statelor Schengen. De la această dată, controalele la frontierele aeriene şi maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră. Concret, nu se vor mai opri la filtrele de control ale Poliţiei de Frontieră pentru a le fi verificate documentele de călătorie, aceştia urmând să meargă direct către porţile de îmbarcare. Subliniez faptul că în sarcina pasagerilor nu va fi nicio obligaţie suplimentară", a mai afirmat inspectorul general, Cornel Laurian Stoica.
La 28 martie 2024, chestorul general de poliţie, secretar de stat în MAI, Bogdan Despescu, a afirmat, că poliţiştii de frontieră vor rămâne în incinta aeroporturilor şi vor face verificări inopinate în cazurile de suspiciune privind posibile fapte ilegale cu dispozitive digitale mobile fie în incinta aeroportului, fie în zona de intrare în terminal sau în zona de îmbarcare către porţi.
Călătoriile în cazul minorilor
Tot la 24 martie 2024, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), Cornel Laurian Stoica, a făcut precizări privind cetăţenii români minori, precizând că aceştia, la fel ca şi adulţii, nu mai trec prin controlul de frontieră, dar că însoţitorii lor trebuie să aibă asupra lor aceleaşi documente ca şi până acum: documentul de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte în situaţia în care călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele.
"În ceea ce priveşte cetăţenii români minori, ca şi în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge, de asemenea, direct către poarta de îmbarcare. Aceştia nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent (...) Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară. Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul. Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism", a evidenţiat şeful Poliţiei de frontieră.
Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare: document de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele; doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens; doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei. Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil; acord din partea ambilor părinţi; doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte, a mai precizat Cornel Laurian Stoica.
Sea Schengen
Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, a declarat, la 5 ianuarie 2024, că, prin intrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele maritime, o călătorie pe mare va putea fi comparată cu una din interiorul ţării, situaţie în care portul Constanţa devine "mult mai atractiv". "(Sea Schengen - n.r.) înseamnă ce înseamnă şi aer, şi anume că o călătorie pe mare din România într-unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi spaţiul Schengen este privită ca o călătorie în interiorul ţării, de la un port la altul", a afirmat Cătălin Predoiu la DC News TV.
În context, ministrul de Interne a explicat că, prin Sea Schengen, nu se elimină controalele, dar se simplifică. "Se simplifică aceste controale. Asta nu înseamnă că nu sunt în continuare controale vamale sau controale fiscale şi aşa mai departe. Dar e un avantaj pentru că, într-adevăr, Portul Constanţa, cum a subliniat şi primul-ministru, devine în momentul ăsta mult mai atractiv. E vorba şi de contextul cu războiul din Ucraina", a mai spus Cătălin Predoiu în 5 ianuarie.
Vizele Schengen
Un alt efect al aderării la Schengen-ul maritim şi aerian este acela că, începând cu data de 31 martie 2024, autorităţile române vor elibera vize Schengen. Acestea vor permite titularilor să călătorească în spaţiul Schengen, pentru şederi care nu depăşesc o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Vizele de scurtă şedere eliberate de către autorităţile române înainte de data de 31 martie 2024, vor continua să fie valabile până la data expirării dar numai pentru teritoriul României şi în condiţiile stabilite de prevederile Deciziei nr. 565/2014/UE, scrie mae.ro.
***
De la aderarea lor la UE, Bulgaria şi România au aplicat părţi din cadrul juridic Schengen (acquis-ul Schengen), inclusiv cele legate de controalele la frontierele externe, cooperarea poliţienească şi utilizarea Sistemului de informaţii Schengen, mai scrie https://www.consilium.europa.eu/.
România a finalizat cu succes etapa de evaluare tehnică prevăzută de acquis-ul Schengen, îndeplinirea de către ţara noastră a criteriilor privind aderarea la spaţiul Schengen fiind recunoscută prin Concluzii ale Consiliului la 9 iunie 2011. Finalizarea cu succes de către România a măsurilor prevăzute de acquis-ul Schengen a fost confirmată şi de Consiliul European la 13-14 decembrie 2012, informează https://www.mae.ro/.
În procesul său privind aderarea deplină la spaţiul de liberă circulaţie, România a parcurs o serie de etape tehnice, prin obţinerea accesului integral la Sistemul de Informaţii Schengen (SIS), odată cu adoptarea, la 1 august 2018, a unei Decizii a Consiliului în acest sens, precum şi prin adoptarea, la 12 octombrie 2017, a Deciziei privind accesul pasiv al României şi Bulgariei la Sistemul de Informaţii privind Vizele (VIS), aceasta din urmă fiind efectiv pusă în aplicare în anul 2021.
Cu toate acestea, decizia politică privind aderarea parţială a ţării noastre la Spaţiul de liberă circulaţie a fost luată abia în decembrie 2023, ca urmare a opoziţiei, de-a lungul timpului, a Olandei sau Austriei.
***
Spaţiul Schengen este un spaţiu de liberă circulaţie şi permite unui număr de peste 400 de milioane de persoane să călătorească liber între ţările membre, fără a trece prin controale la frontieră. Codul frontierelor Schengen permite statelor membre să reintroducă controalele la anumite frontiere interne, doar în circumstanţe excepţionale care periclitează funcţionarea generală a spaţiului Schengen. Codul frontierelor Schengen prevede, de asemenea, că statele membre pot introduce controale temporare la frontieră pentru a răspunde unei ameninţări grave la adresa ordinii publice sau a securităţii interne. În prezent, Codul frontierelor Schengen este supus unui proces de modificare şi actualizare la nivelul UE, notează https://www.consilium.europa.eu/.
La 7 februarie 2024, preşedinţia belgiană a Consiliului UE şi negociatori ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu privind amendarea legislaţiei UE care stabileşte regulile de funcţionare a zonei Schengen atât la frontierele externe, cât şi la cele interne. Actualizarea Codului frontierelor Schengen clarifică în special regulile legate de reintroducerea controalelor la frontieră, asigurându-se că acestea rămân o măsură de ultimă instanţă, oferă soluţii pentru situaţiile în care migranţii sunt folosiţi ca armă politică şi oferă posibilitatea de a introduce măsuri comune pentru a armoniza restricţiile de călătorie în cazul unei urgenţe de sănătate publică.
În prezent, 27 state europene sunt membre cu drepturi depline în Acordul Schengen, în timp ce România şi Bulgaria sunt state membre cu drepturi parţiale, scrie mai.gov.ro.
Se estimează că europenii efectuează anual 1,25 miliarde de călătorii în interiorul spaţiului Schengen, ceea ce aduce, de asemenea, beneficii considerabile turismului şi sectorului cultural. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)
Citiţi şi:
România intră în Schengen cu frontierele aeriene şi maritime
Ciolacu: Avem în plan ca până la sfârşitul anului să avem o aderare completă la Schengen
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Sofia Coppola împlinește 55 de ani
Actrița, regizoarea, scenarista și producătoarea, Sofia Carmina Coppola, câștigătoare a premiilor Oscar și Globul de Aur pentru filmul 'Lost in Translation' (2003), s-a născut la 14 mai 1971, la New York. Părinții ei sunt regizorul Frances Ford Coppola, de origine italiană, și Eleanor Coppola, de origine britanică. Frații ei sunt Roman și Gian-Carlo, conform bi
DOCUMENTAR: 45 de ani de la primul zbor în spațiu al unui român, cosmonautul Dumitru Prunariu (14 mai)
Primul zbor în cosmos efectuat de un român reprezintă unul dintre cele mai importante momente din istoria științei și tehnologiei românești. La 14 mai 1981, Dumitru-Dorin Prunariu a devenit primul și, până în prezent, singurul român care a ajuns în spațiu, participând la misiunea Soiuz-40. Acest eveniment a avut o mare importan
14 mai - Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel
La 14 mai este sărbătorită Ziua Solidarității și Prieteniei dintre România și Statul Israel, conform Legii 86/2024. Propunerea legislativă a fost inițiată la Parlament de deputații minorităților naționale Silviu Vexler (Federația Comunităților Evreiești din România) și Ovidiu Ganț (Forumul Democrat al Germanilor din România). &
14 mai - Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste
Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste este marcată la 14 mai, în amintirea evenimentelor petrecute în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când au fost arestați numeroși tineri intelectuali români care s-au opus regimului comunist, potrivit www.cdep.ro.
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 14 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Isidor din Hios; Sf. Sfințit Mc. Terapont, episcopul Ciprului Greco-catolice Sf. m. Isidor din Chios Romano-catolice Înălțarea Domnului Sf. Matia, ap. Sfântul Mucenic Isidor din Hios este pomenit în cal
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 14 mai
Este a 134-a zi a anului 2026. Au mai rămas 231 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 50 m și apune la 20 h 35 m. Luna răsare la 04 h 03 m și apune la 17 h 54 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Noul patriarh al Bisericii Ortodoxe Georgiene, Shio al III-lea, întronizat (fișă biografică)
Noul patriarh al puternicei Biserici Ortodoxe din Georgia, Shio al III-lea, a fost întronizat la 12 mai, în prezența unei mulțimi de credincioși și oficiali printre care s-au numărat premierul georgian și
Summitul Formatului B9 și al țărilor nordice (București, 13 mai 2026)
Președintele Nicușor Dan și omologul său polonez, Karol Nawrocki, vor coprezida, pe 13 mai, la Palatul Cotroceni, Summitul București 9 (B9) și al țărilor nordice, evenimentul având tema generală 'Delivering More for Transatlantic Security. Vor fi prezenți secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinți, miniștri, etc, conform
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 mai
Ortodoxe Sf. Mc. Glicheria; Sf. Serghie Mărturisitorul Greco-catolice Sf. m. Glicheria; Apariția Sf. Fecioare Maria la Fatima Romano-catolice Sf. Fecioară Maria de la Fatima Sfânta Muceniță Glicheria este pomenită în calendarul creș
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 mai
Este a 133-a zi a anului 2026. Au mai rămas 232 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 51 m și apune la 20 h 34 m. Luna răsare la 03 h 42 m și apune la 16 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Stephen Baldwin
Cel mai tânăr dintre faimoșii frați Baldwin care au urmat o carieră în actorie, Stephen Baldwin și-a câștigat aprecierea în anii '90 în producții precum 'The Young Riders' (ABC, 1989-1992) sau 'The Usual Suspects' (1995). Stephen Baldwin s-a născut la 12 mai 1966, la Massapequa, Long Island, New York.
Cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes (12-23 mai)
În intervalul 12-23 mai 2026, se desfășoară cea de-a 79-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes, unul dintre cele mai importante și prestigioase evenimente cinematografice internaționale. Principalele proiecții ale Selecției Oficiale, ceremoniile de pe covorul roșu și Piața de Film (Marche du Film) au loc în clădirea Palais des Festivals et de
DOCUMENTAR: Actorul și producătorul american de origine egipteană Rami Malek împlinește 45 de ani (12 mai)
Rami Said Malek, actor american de origine egipteană, a impresionat recent în roluri versatile care l-au impus pe marele ecran, de la hackerul singuratic Elliot Alderson din seria ''Mr Robot'' la portretizarea fostului mare solist Freedie Mercury al formației Queen în biograficul ''Bohemian Rhapsody'' (2018), pentru acest din urmă
DOCUMENTAR: 10 ani de la declararea operațională a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Deveselu (12 mai)
La 12 mai 2016 s-a desfășurat ceremonia de inaugurare a declarării operaționale a Facilității Aegis Ashore de la Unitatea de Sprijin Naval de la Deveselu, element esențial în cadrul Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive a SUA și parte componentă a sistemului integrat de apărare antirachetă al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). Pre
12 mai - Ziua internațională a asistenților medicali
Ziua internațională a asistenților medicali este marcată în fiecare an la 12 mai, începând din 1965, în semn de recunoaștere a contribuției fundamentale a asistenților medicali la sănătatea publică, siguranța pacienților și funcționarea eficientă a serviciilor de sănătate. Data aleasă reprezintă ziua de naștere a asistentei medicale Flo