Scriitorul Nicolae Breban, omagiat de Academia Română la împlinirea vârstei de 90 de ani (1 februarie)
Academia Română - Secţia de filologie şi literatură organizează la 1 februarie 2024 sesiunea aniversară "Nicolae Breban - 90", eveniment găzduit de Aula Academiei Române (Calea Victoriei nr. 125), începând de la ora 11.00, potrivit site-ului Academiei Române, https://acad.ro/.
Cuvântul de deschidere aparţine acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, iar alocuţiuni vor mai rosti acad. Victor Voicu, acad. Mihai Cimpoi, prof. univ. Ion Pop, membru corespondent al Academiei Române, Valeriu Matei, membru de onoare al Academiei Române, prof. univ. Bogdan Creţu, de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, precum şi conf. univ. Paul Cernat, de la Universitatea din Bucureşti.
Cu acelaşi prilej, revista "Contemporanul - ideea europeana" îi dedică lui Nicolae Breban un număr special, care va fi prezentat de Aura Christi, redactor-şef al revistei, iar Romfilatelia va lansa un produs filatelic omagial, care va fi prezentat de Cristina Popescu, director general Romfilatelia.
Scriitorul Nicolae Breban, directorul revistei Contemporanul, la Gala Premiilor 'Contemporanul' 2013, eveniment organizat de Fundaţia Culturală Ideea Europeană şi Revista Contemporanul, la sediul Fundaţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă (FNSA), 09.12.2013.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO
De asemenea, la 2 februarie 2024, Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) organizează "Colocviul Naţional Nicolae Breban" cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, eveniment găzduit la sediul MNLR, Sala Perpessicius (Str. Nicolae Creţulescu 8), începând de la ora 11.00, potrivit site-ului MNLR, https://mnlr.ro/.
În cadrul acestui colocviu susţin prelegeri: Mihai Cimpoi - "Breban şi Nietzsche", Valeriu Matei - "Nicolae Breban sau voinţa de a rezista", Constantina Raveca Buleu - "Nicolae Breban în dialog cu Friedrich Nietzsche", Aura Christi - "Breban - viaţa ca o operă de artă", Dumitru Păcuraru - "Patriarhul prozei româneşti", Cassian Maria Spiridon - "Nicolae Breban, un mare prozator", George Vulturescu - "Nordicul Breban". Sesiunea este moderată de Ioan Cristescu, se mai menţionează pe site-ul https://mnlr.ro/.
***
Nicolae Breban, romancier, eseist, poet, dramaturg, publicist, s-a născut la 1 februarie 1934, la Baia Mare, având în actele civile şi prenumele Alexandru, conform site-ului https://acad.ro/. Tatăl său, Vasile Breban, era preot greco-catolic în comuna Recea din Maramureş, descendent al unei vechi generaţii de preoţi.
A urmat şcoala primară şi liceul la Lugoj. Exmatriculat din liceu în 1951, în ultimul an de studii, din cauza originii sociale "nesănătoase", şi-a terminat studiile la Oradea, unde a lucrat în acelaşi timp ca funcţionar, după cum indică "Dicţionarul general al literaturii române" apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004)
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO
După obţinerea bacalaureatului (1952), s-a stabilit în Bucureşti, unde a vrut să se înscrie la Universitate, dar nu a fost admis, tot din cauza "originii sociale". Reuşeşte să fie admis, în 1953, la Facultatea de Filosofie, "măsluind actele", după cum el însuşi mărturiseşte în "Confesiuni violente" (1994), dar, subterfugiul fiind descoperit, este exmatriculat, se menţionează în "Dicţionarul general al literaturii române" (Ed. Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). A repetat tentativa în anul următor, însă abandonează, fiind bolnav. În perioada 1956-1957 este student la Cluj (la Filologie, limba şi literatura germană), însă întrerupe din nou şi definitiv studiile, potrivit sursei citate mai sus.
A fost funcţionar la Oradea, strungar la Uzinele "23 August" din Bucureşti şi a lucrat un timp la garajul Ministerului Finanţelor. A frecventat cercurile unor tineri scriitori în curs de afirmare, între care Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag, Florin Mugur, Grigore Hagiu ş.a. A debutat literar în 1957, în revista "Viaţa studenţească", cu schiţa "Doamna din vis".
În 1961, publică schiţe în "Gazeta Literară". Primul său roman, "Francisca", apărut în 1965, a fost distins cu Premiul "Ion Creangă" al Academiei Române, fiind bine primit de critică şi de cititori, menţionează site-ul https://acad.ro/. Urmează romanele "În absenţa stăpânilor" (1966) şi "Animale bolnave" (1968, Premiul Uniunii Scriitorilor; reeditat în 2004). În perioada 1962-1964 publică noi schiţe şi fragmente de roman în "Gazeta literară", "Luceafărul", "Orizont" şi "Viaţa românească".
"Nicolae Breban se impune, de la primele romane, ca unul dintre cei mai importanţi prozatori ai epocii, unul dintre principalii novatori ai prozei româneşti de ficţiune" ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004). Unul dintre cei mai importanţi romancieri români, Nicolae Breban este, alături de Nichita Stănescu, unul dintre vârfurile generaţiei şaizeci, potrivit https://www.ideeaeuropeana.ro/.
A fost redactor-şef adjunct (din toamna anului 1968), apoi redactor-şef la "România literară" (1970-1971).
În iulie 1971, aflându-se la Paris şi luând cunoştinţă de măsurile de înăsprire a controlului ideologic introduse în ţară (prin "Tezele" din iulie 1971), Nicolae Breban şi-a prezentat, în semn de protest, demisia de la conducerea "României literare". A fost exclus din Biroul Uniunii Scriitorilor şi marginalizat de autorităţi. Ulterior, dobândind şi cetăţenia vest-germană, face mai multe călătorii în străinătate, locuind perioade îndelungate la Paris. ("Dicţionarul general al literaturii române", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004).
După 1989 a fost foarte prezent în publicistica şi dezbaterile de idei din ţară. Din aprilie 1990, Nicolae Breban este directorul revistei "Contemporanul - Ideea europeană", serie nouă a "Contemporanului", iar titlul şi concepţia revistei i se datorează.
Alte romane ale sale sunt "Îngerul de gips" (1973, reeditat în 2008), "Bunavestire" (1977, Premiul Uniunii Scriitorilor), "Don Juan" (1981), "Drumul la zid" (1984, reeditat în 2009 şi 2010), "Pândă şi seducţie" (1991, reeditat în 2014), trilogia "Amfitrion": I. Demonii mărunţi, II. Procuratorii, III. Alberta (1994, Premiul Uniunii Scriitorilor), tetralogia "Ziua şi noaptea" (primul volum, cu acelaşi titlu, apare în 1998), "Singura cale" (2011, reeditat în 2015), "Jocul şi fuga" (2015), "Frica" (2018).
Din publicistica sa (eseuri, memorii) amintim: "Confesiuni violente" (1994), "Riscul în cultură" (1997), "Spiritul românesc în faţa unei dictaturi" (1997), "Stricte amintiri literare" (2001), "Sensul vieţii (Memorii I-IV)" (2003-2007), "Fr. Nietzsche. Maxime comentate" (2004), "Vinovaţi fără vină" (2006), "Trădarea criticii" (2009), "Profeţii despre prezent. Elogiul morţii" (2009), "O istorie dramatică a prezentului" (2016), "Viaţa mea" (2017), conform https://acad.ro/.
A scris, de asemenea, nuvele ("Orfeu în infern" - 2008; "Act gratuit" - 2020), piese de teatru ("Culoarul cu şoareci" - 1980; "Bătrâna doamnă şi fluturele" - 1982; "Ursul şi ştiuca" - 2000), versuri ("Elegii parisiene" - 1992, ediţia a II-a 2006; "Cânturi" - 2013) şi a tradus din Rainer Maria Rilke ("Elegii duineze" - 2006, reeditat în 2008). A semnat scenariul peliculei "Răutăciosul adolescent" (1969, regia Gheorghe Vitanidis), precum şi scenariul şi regia filmului "Printre colinele verzi" (1970, o ecranizare a romanului "Animale bolnave"), care a fost inclus în selecţia oficială a Festivalului Internaţional de la Cannes în 1971. Totodată, opera sa literară a fost tradusă în numeroase limbi.
La 24 octombrie 1997 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, iar la 14 ianuarie 2009 a devenit membru titular al acestui înalt for ştiinţific şi cultural.
A primit, în 1994, Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, iar în 2000 - Premiul "Opera omnia" pentru întreaga sa activitate literară din partea revistei "Convorbiri literare", precum şi Premiul Naţional de Literatură acordat de USR (pentru anul literar 1999). De asemenea, a primit premiul revistei "Cuvântul" pe anul 2002 - secţiunea teatru.
În 2005 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest "Vasile Goldiş" Satu Mare, iar în 2012 i-a fost conferit titlul de membru de onoare al Uniunii Muzicienilor Interpreţi din România (UNIMIR), la cea de-a doua ediţie a Galei Premiilor UNIMIR. Este laureat al Premiilor "Marin Sorescu" 2013, decernate de Academia Română şi de Primăria Craiova. În 2014, la Gala Premiilor Brâncoveanu, la secţiunea Literatură, a fost premiat pentru întreaga sa operă, iar în 2018 a obţinut Premiul Naţional pentru Proză "Ion Creangă", Opera Omnia, ediţia a II-a.
În anul 2000, Preşedinţia României i-a decernat Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Ofiţer "pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii", iar în 2016 i-a fost decernat Ordinul Naţional "Steaua României" în grad de Comandor.
În 2004, la Editura Fundaţiei Culturale Ideea Europeană, a apărut volumul "Nicolae Breban - 70", îngrijit de scriitoarea Aura Christi, iar în 2017 a apărut volumul autobiografic "Viaţa mea". La 1 februarie 2019, Academia Română a organizat o sesiune aniversară omagială dedicată scriitorului Nicolae Breban, cu prilejul împlinirii vârstei de 85 de ani. În 2019 i-a fost conferit titlul de cetăţean de onoare al oraşului Târgu Neamţ.
În 2021, scriitorul Nicolae Breban a fost preşedinte al juriului pentru decernarea Premiului naţional pentru proză "Ion Creangă", Opera omnia, ediţia a V-a. La 17 ianuarie 2023, o întâlnire cu scriitorul Nicolae Breban a avut loc la sediul Muzeului Naţional al Literaturii Române, în cadrul evenimentelor organizate cu prilejul Zilelor Culturii Naţionale la MNLR. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Muzicianul Paul Simon împlinește 85 de ani (13 octombrie)
Muzicianul Paul Frederic Simon este recunoscut pe plan internațional atât pentru succesul avut alături de Art Garfunkel, cât și pentru cariera solo. De-a lungul celor peste șase decenii de activitate, a câștigat 16 premii Grammy și a fost inclus de două ori în Rock and Roll Hall of Fame, arată www.pau
Consiliul Afaceri Generale al UE: CFM și statul de drept în Ungaria, pe agendă (13 octombrie 2026)
Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene se reunește la 13 octombrie, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele despre Cadrul Financiar Multianual (CFM), statul de drept în Ungaria sau scutul european pentru democrație. De asemenea, miniștrii afacerilor europene ai statelor membre vor pregăti, în cadrul reuniunii, Consiliul European de toamnă, info
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 13 octombrie
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei la Iași; Sf. Mc. Carp, Papil, Agatodor, Agatonica și Florentie Greco-catolice Sf. m. Carp, Papil și Agatonica Romano-catolice Sf. Romeo, ep.; Fer. Alexandrina În 13 octombrie este sărbăto
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 octombrie
Este a 286-a zi a anului 2026. Au mai rămas 79 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 28 m și apune la 18 h 35 m. Luna răsare la 10 h 35 m și apune la 19 h 30 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
12 octombrie - Ziua mondială a artritei
Ziua mondială a artritei (World Arthritis Day - WAD) este marcată, în fiecare an, la 12 octombrie. A fost stabilită de către Arthritis and Rheumatism International (ARI) în 1996, menționează www.awarenessdays.com. Este o zi de conștientizare la nivel mondial, dedicată unei mai bune î
12 octombrie - Ziua limbii, alfabetului și culturii armene
În fiecare an, la 12 octombrie, este marcată Ziua limbii, alfabetului și culturii armene, instituită prin Legea nr. 181/2019. În calendarul Bisericii Armene, la 12 octombrie sunt sărbătoriți Sfinții Traducători, călugărul Mesrop Maștoț, patriarhul Sahak Partev și ucenicii lor, care au tradus Biblia în limba armeană, în prima jumătate a
Consiliul Afaceri Externe al UE: Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu, pe agendă (12 octombrie)
Consiliul Afaceri Externe (CAE) al Uniunii Europene (UE) se reunește la 12 octombrie 2026, la Luxemburg, pentru a discuta, între altele, teme precum Ucraina, extinderea, Orientul Mijlociu etc, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Reuniunea Consiliului Afaceri Externe de la Lux
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 12 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Prov, Tarah și Andronic; Sf. Ier. Cosma, episcopul Maiumei Greco-catolice Sf. m. Prob, Tarah și Andronic Romano-catolice Ss. Serafim, călug.; Felix al IV-lea, pp.; Carlo Acutis Sfinții Mucenici Prov, Tarah și Andronic sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox în ziua de 1
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 12 octombrie
Este a 285-a zi a anului 2026. Au mai rămas 80 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 27 m și apune la 18 h 37 m. Luna răsare la 09 h 26 m și apune la 19 h 00 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Luke Perry
Actorul Luke Perry, unul dintre protagoniștii serialului de televiziune 'Beverly Hills 90210', s-a născut la Mansfield, Ohio, la 11 octombrie 1966. De mic visa să devină star de cinema, motiv pentru care a părăsit orașul natal și s-a îndreptat spre Hollywood în 1984, pentru a urma o carieră actoricească. Aici, pentru a-și plăti cursuri de actorie, a efect
11 octombrie - Ziua Școlii Ardelene
La 11 octombrie, în fiecare an, este marcată Ziua Școlii Ardelene, instituită prin Legea nr. 93 din 2014. Inițiativa acestui proiect legislativ, la care au aderat ulterior mai mulți parlamentari, îi aparține reprezentantului Uniunii Democratice a Slovacilor și Cehilor din România, deputatul bihorean Adrian Miroslav Merka. 'De-a lungul ist
11 octombrie - Ziua internațională a fetelor (ONU)
Ziua internațională a fetelor este marcată la 11 octombrie, în întreaga lume. La 19 decembrie 2011, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a adoptat Rezoluția 66/170, prin care ziua de 11 octombrie a fost declarată Ziua internațională a fetelor. Această zi are drept scop recunoașterea drepturilor și a problemelor cu care se confruntă fetele din î
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 11 octombrie
Ortodoxe Sf. Ap. Filip, unul dintre cei 7 diaconi; Sf. Ier. Teofan Mărturisitorul, episcopul Niceei Duminica a 21-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 21-a după Rusalii. Sf. ap. Filip, dintre cei 7 diaconi; Sf. cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. papă Ioan al XXIII-lea Romano-catolic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 octombrie
Este a 284-a zi a anului 2026. Au mai rămas 81 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 25 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 08 h 15 m și apune la 18 h 36 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 80 de ani de la aprobarea Tratatului de Pace cu România în cadrul Conferinței de Pace de la Paris (10 octombrie)
La 10 octombrie 1946, în cadrul Conferinței de Pace de la Paris a fost aprobat Tratatul de Pace cu România. Conferința, care a reunit echipele de negociatori ale guvernelor SUA, Uniunii Sovietice, Marii Britanii, Franței și altor Puteri Aliate, în total 21 de națiuni, și-a deschis lucrările la 28 iulie 1946 și s-a desfășurat în acord cu