Focusul săptămânii 15-19 ianuarie 2024 la nivelul instituţiilor comunitare a fost Parlamentul European, unde a avut loc sesiunea plenară, desfăşurându-se dezbateri şi fiind adoptate mai multe acte: adoptarea Raportului eurodeputatului român Daniel Buda referitor la provocările privind cooperarea transfrontalieră cu ţările învecinate; desfăşurarea dezbaterii neprogramate referitoare la problemele ridicate de agricultori în timpul protestelor din ultimele zile din întreaga Europă; adoptarea unei rezoluţii, prin care PE a condamnat eforturile deliberate, continue şi sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fondatoare ale UE; adoptarea unei rezoluţii, prin care PE a cerut ca toţi ostaticii israelieni să fie eliberaţi imediat şi necondiţionat, iar organizaţia teroristă palestiniană Hamas să fie desfiinţată etc.

Consiliul Uniunii Europene
*16 ianuarie: Miniştrii economiei şi finanţelor ai UE au adoptat concluzii cu privire la Raportul privind mecanismul de alertă pentru 2024 şi cu privire la analiza anuală a creşterii durabile. Ei au aprobat şi o recomandare privind politica economică a zonei euro. Recomandarea urmează să fie înaintată Consiliului European spre aprobare în cadrul reuniunii sale din martie 2024, după care va fi adoptată de Consiliu în cadrul uneia dintre viitoarele reuniuni ale formaţiunii ECOFIN, informează site-ul https://commission.europa.eu/.

*18 ianuarie: Consiliul şi Parlamentul au ajuns la un acord provizoriu cu privire la anumite părţi ale pachetului de măsuri combatere a spălării banilor, care urmăreşte să protejeze cetăţenii UE şi sistemul financiar al UE împotriva spălării banilor şi a finanţării terorismului. Conform acordului, CASP (furnizorii de servicii de cripto-active) vor trebui să aplice măsuri de precauţie privind clientela atunci când efectuează tranzacţii în valoare de 1.000 de euro sau mai mult. Acesta adaugă măsuri de reducere a riscurilor în ceea ce priveşte tranzacţiile cu portofele auto-găzduite (self-hosted wallets), scrie site-ul https://commission.europa.eu/.

Parlamentul European
*16 ianuarie: Eurodeputatul PSD, Dan Nica, a declarat, într-o intervenţie, în PE, în contextul prezentării priorităţilor preşedinţiei belgiene a Consiliului UE, că zeci de mii de transportatori din România au pierderi financiare uriaşe şi sunt umiliţi pentru că trebuie să piardă ore şi zile la punctele de trecere a frontierei. El a făcut apel atât la premierul belgian, Alexander De Croo, cât şi la vicepreşedintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic, să-şi stabilească această prioritate (n. r. aderarea deplină a României la Schengen), "pentru că această situaţie este absolut intolerabilă şi trebuie găsite acele fonduri care să fie puse la dispoziţie imediat şi firmele de transport şi transportatorii să fie compensaţi", conform trimisului special al AGERPRES, Florin Ştefan.
Întrebat, în cadrul unei conferinţe de presă comune cu preşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola, dacă faptul că nu a vorbit în cadrul prezentării sale privind priorităţile preşedinţiei belgiene a Consiliului UE despre aderarea deplină a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, Alexander De Croo a încercat să infirme că Belgia nu ar avea în plan susţinerea activă a demersului.
"Cred că paşi importanţi înainte au fost făcuţi în ultimele săptămâni, ştiu că este ceva parţial, dar este important că aceşti paşi au fost făcuţi. Şi ştiu că ambele ţări au făcut mari eforturi, paşi înainte, pentru a răspunde la toate întrebările care au fost puse de atâtea ţări legate de Schengen. (...) Aderarea parţială a României şi Bulgariei la Schengen este "un semn bun şi un prim pas dar mă aştept ca, dacă lucrurile vor continua să meargă conform planului, ca să se facă şi următorii paşi", a subliniat premierul belgian.

*16 ianuarie: Raportul referitor la provocările privind cooperarea transfrontalieră cu ţările învecinate al eurodeputatului român al PNL, Daniel Buda, a fost adoptat de plenul Parlamentului European, reunit la Strasbourg, cu 559 de voturi pentru, 20 împotrivă şi 36 de abţineri. Raportul din proprie iniţiativă menţionează faptul că există trei obiective la nivelul cooperării transfrontaliere: promovarea dezvoltării economice şi sociale în zonele de frontieră, abordarea provocărilor comune de mediu, sănătate publică sau securitate, precum şi crearea unor condiţii mai bune pentru mobilitatea persoanelor, bunurilor şi capitalului, a transmis trimisul special al AGERPRES, Florin Ştefan.

*17 ianuarie: Eurodeputaţii au abordat, în plenul Parlamentului European, într-o dezbatere neprogramată, problemele ridicate de agricultori în timpul protestelor din ultimele zile din întreaga Europă, cerând surse financiare suplimentare de la Comisia Europeană şi un dialog mai bun cu aceştia, precum şi o nouă politică agricolă comună. Comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, a declarat, la rândul său, că principala problemă pentru agricultori o reprezintă Rusia, cu războiul său de agresiune împotriva Ucrainei şi efectele sale. Janusz Wojciechowski a menţionat că fermierii au primit ajutoare în valoare de 9 miliarde de euro în ultimii doi ani, în contextul în care, în 2021, doar 16% din exporturile agricole de pe piaţa europeană proveneau din Ucraina, iar în prezent această cantitate este de 50%. Un alt motiv de nemulţumire este tranziţia ecologică prevăzută de Politica Agricolă Comună, a mai punctat comisarul european, conform trimisului special al AGERPRES, Florin Ştefan.
În context, Eurodeputatul român Daniel Buda a afirmat că sectorul agricol din UE este astăzi afectat de inflaţie, secetă, inundaţii, lipsa forţei de muncă şi războiul din Ucraina. "Din România şi până în Germania, fermierii şi-au lăsat casa, masa şi familia pentru a-şi striga neputinţa. Mi-aş fi dorit, domnule comisar, să aveţi un mesaj mai clar pentru cei aflaţi astăzi în stradă. Rezerva de criză s-a dovedit a fi insuficientă. De aceea solicit Comisiei Europene să vină cu noi surse financiare care să fie la dispoziţia fermierilor", a cerut europarlamentarul PNL.

*18 ianuarie: Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care a condamnat eforturile deliberate, continue şi sistematice ale guvernului ungar de a submina valorile fondatoare ale UE. Eurodeputaţii au susţinut că este nevoie de a proteja instituţiile, valorile şi fondurile UE în timpul viitoarei preşedinţii ungare a Consiliului şi că vor evalua o posibilă acţiune în justiţie în legătură cu decizia Comisiei de a debloca 10,2 miliarde, conform https://www.europarl.europa.eu/.

*18 ianuarie: Parlamentul European a adoptat o rezoluţie, prin care a cerut ca toţi ostaticii israelieni să fie eliberaţi imediat şi necondiţionat, iar organizaţia teroristă palestiniană Hamas să fie desfiinţată, denunţând în acelaşi timp răspunsul militar disproporţionat al Israelului în Fâşia Gaza, conform site-ului PE, https://www.europarl.europa.eu/.

Frontex
*16 ianuarie: Agenţia europeană de protecţie a frontierelor, Frontex, a anunţat că numărul intrărilor ilegale în Uniunea Europeană a crescut în 2023 cu 17% faţă de anul precedent, ajungând la cel mai înalt nivel de după 2016. Frontex a indicat că a fost înregistrată o "creştere semnificativă a numărului de intrări ilegale la frontieră în 2023, cea mai mare de după 2016", adăugând că numărul a ajuns la 380.000, dintre care 41% au fost prin centrul Mării Mediterane, unde majorarea a fost de 49% comparativ cu anul precedent. Aceste date anuale confirmă "o tendinţă ascendentă constantă în ultimii trei ani", conform https://www.frontex.europa.eu/.

Eurostat
*15 ianuarie: Cetăţenii austrieci sunt europenii care în anul 2022 se declarau cei mai mulţumiţi în general de viaţa lor, iar cel mai puţin mulţumiţi erau bulgarii, potrivit datelor publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Solicitaţi să-şi autoevalueze, pe o scară de la 1 (foarte nemulţumit) la 10 (foarte mulţumit) nivelul de satisfacţie faţă de viaţă în general, austriecii au fost în frunte, cu 7,9 puncte, peste media europeană de 7,1. Poziţia a doua a nivelului de mulţumire este împărţită de finlandezi, polonezi şi români, toţi cu un punctaj de 7,7. Urmează, la mică distanţă, belgienii şi olandezii, fiecare cu 7,6 puncte. Cel mai redus nivel al mulţumirii faţă de viaţă a fost observat în rândul bulgarilor (5,6 puncte), germanilor (6,5 puncte) şi grecilor (6,7 puncte), conform https://ec.europa.eu/. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Cerasela Bădiţă)