Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 8-12 ianuarie 2024: Consiliul UE stabileşte elementele unui nou mecanism de sprijin pentru Ucraina; Consiliul îşi stabileşte mandatul de negociere parţial privind propunerea platformei "Tehnologii strategice pentru Europa"; Liderul grupului Renew Europe din PE avertizează asupra riscului unei Uniuni Europene "imposibil de guvernat"; Uniunea Europeană subliniază necesitatea de a investi în căi legale de intrare a migranţilor în spaţiul european; UE aprobă un ajutor de stat de 902 milioane de euro pentru o uzină de baterii în Germania; Comisarul european Thierry Breton propune un fond european pentru apărare de 100 de miliarde de euro.

Consiliul Uniunii Europene

* În 10 ianuarie, ambasadorii la UE ai statelor membre au aprobat un mandat de negociere parţial cu privire la o propunere de instituire a unui nou instrument unic specific pentru a sprijini redresarea, reconstrucţia şi modernizarea Ucrainei, precum şi eforturile acesteia de a realiza reforme ca parte a procesului său de aderare la UE, potrivit unui comunicat postat în 10 ianuarie pe website-ul consilium.europa.eu.

Astfel, Mecanismul pentru Ucraina ar reuni într-un singur instrument sprijinul bugetar acordat de UE Ucrainei şi ar oferi acestei ţări un sprijin coerent, previzibil şi flexibil pentru perioada 2024-2027, adaptat la provocările fără precedent pe care le reprezintă susţinerea unei ţări aflate în război, arată sursa citată.

Mandatul de negociere parţial al Consiliului nu include aspecte legate de buget, în special dimensiunea globală a instrumentului şi ponderea granturilor şi a împrumuturilor, elemente ce vor depinde de rezultatul final al negocierilor orizontale privind revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Poziţia parţială va servi drept mandat al Consiliului pentru negocierile cu Parlamentul European. După ce se va ajunge la un acord, regulamentul va trebui să fie adoptat în mod formal de Consiliu şi de Parlamentul European.

* Ambasadorii la UE ai statelor membre au convenit în 10 ianuarie asupra mandatului de negociere parţial al Consiliului privind propunerea platformei "Tehnologii strategice pentru Europa" (STEP), potrivit unui comunicat postat pe website-ul consilium.europa.eu.

Platforma va sprijini investiţiile în tehnologii critice în sectoarele tehnologiilor digitale şi profunde, tehnologiilor curate şi biotehnologiilor în UE. Ea va reduce dependenţele strategice ale UE şi îi va spori competitivitatea pe termen lung.

Mandatul de negociere al Consiliului este parţial, deoarece poziţia sa privind sprijinul financiar suplimentar pentru STEP va depinde de rezultatul final al negocierilor orizontale privind revizuirea la jumătatea perioadei a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027.

Mandatul parţial stabilit în 10 ianuarie va servi drept bază pentru negocierile privind STEP cu Parlamentul European. După ce se va ajunge la un acord cu Parlamentul, regulamentul va trebui să fie adoptat în mod formal de Consiliu şi de Parlamentul European.


Parlamentul European

* Riscul unei Europe "imposibil de guvernat" din cauza ascensiunii partidelor populiste la alegerile europene din iunie este "real", a avertizat în 9 ianuarie Stephane Sejourne, liderul grupului centrist Renew Europe din Parlamentul European, potrivit AFP.

"Riscul unei imposibilităţi de guvernare este destul de puternic (...) dacă partidele populiste reuşesc să aibă o minoritate de blocaj în Parlamentul European", a explicat el la un briefing de presă la Bruxelles, evidenţiind o "creştere populistă şi naţionalistă aproape peste tot în Europa".

"Riscul este de a avea o majoritate foarte dificil de format", a continuat Sejourne, care este şi liderul partidului prezidenţial francez Renaissance.

Grupul Renew Europe (centrişti şi liberali) este a treia forţă politică din Parlamentul European, după Partidul Popular European (PPE) şi Socialiştii şi Democraţii (S&D).

Compus din 40 de partide politice, are 100 de europarlamentari de 24 de naţionalităţi.

Peste 400 de milioane de europeni vor fi chemaţi la urne în perioada 6-9 iunie în cele 27 de ţări ale Uniunii pentru a reînnoi Parlamentul, o instituţie care participă la adoptarea legislaţiei alături de statele membre.

La ultimele alegeri, din mai 2019, prezenţa la vot a fost în creştere, media UE fiind de 50,66%.


Comisia Europeană

* Comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a subliniat la 8 ianuarie, la Atena, necesitatea ''de a investi în căi legale'' de intrare a migranţilor în spaţiul european pentru a se putea face faţă lipsei de mână de lucru în Europa, potrivit AFP.

Salutând ''progresele semnificative'' înregistrate de guvernul grec condus de premierul grec Kyriakos Mitsotaki în materie de gestionare a migraţiei, Johansson a insistat pe nevoia de a combate ''provocările actuale şi de a investi în mijloacele legale cu privire la imigraţia legală''.

Parlamentul grec a adoptat în decembrie un amendament ce autorizează migranţii fără documente să lucreze în Grecia, pentru a acoperi penuria de forţă de muncă din agricultură şi construcţii.

Reprezentanta executivului UE a ţinut să remarce rolul important al Greciei, una din principalele porţi de intrare a migranţilor în Europa, în acordul convenit de Uniunea Europeană în luna decembrie pentru reformarea sistemului european de azil şi migraţie.

Acordul prevede în special un control consolidat al sosirilor de migranţi în Uniunea Europeană, înfiinţarea unor centre în apropierea frontierelor pentru returnarea mai rapidă a persoanelor fără drept de azil în UE şi un mecanism de solidaritate obligatorie între ţările membre, în beneficiul statelor supuse unei presiuni din partea migraţiei.

* Comisia Europeană a aprobat în 8 ianuarie planurile Germaniei de a acorda ajutoare de stat, în valoare de 902 milioane de euro, pentru a susţine grupul suedez Northvolt în vederea construirii unei uzine de baterii pentru automobile electrice în Germania, un proiect care în lipsa subvenţiilor risca să fie mutat în SUA, a informat AFP.

Potrivit executivului comunitar, ajutorul acordat grupului suedez Northvolt va lua forma unei subvenţii în valoare de 700 de milioane de euro, la care se va adăuga o garanţie de 202 milioane de euro. "Fără acest ajutor, Northvolt ar fi construit această uzină în SUA, unde i-a fost oferit ajutor, în special în cadrul planului Inflation Reduction Act", subliniază Comisia Europeană.

Ca răspuns la subvenţiile americane şi chineze, care au generat temeri referitoare la o fugă a investiţiilor în afara Europei, Comisia Europeană a adoptat în luna martie 2023 un text care facilitează acordarea de ajutoare de stat în favoarea proiectelor care contribuie la reducerea emisiunilor de CO2 în Uniunea Europeană.

* Comisarul european pentru piaţa internă, francezul Thierry Breton, a sugerat la 11 ianuarie crearea unui fond de 100 de miliarde de euro pentru creşterea capacităţilor de producere de armament în Uniunea Europeană pentru a susţine Ucraina în faţa Rusiei, idee agreată imediat de ministrul de externe polonez, Radoslaw Sikorski, potrivit France Presse.

"Aceasta este o ambiţie, o viziune", a spus comisarul european la o întâlnire cu presa la Bruxelles, recunoscând totuşi că iniţiativa sa este încă în stadiul de idee şi implică numeroase probleme de rezolvat, în special găsirea surselor de finanţare.

Întrebat despre finanţarea fondului pe care-l propune, comisarul Breton a răspuns evaziv, sugerând posibilitatea contractării unui nou împrumut comun în numele statelor UE, după modelul planului de relansare post-pandemie. "Dacă există susţinere politică, ştim cum să găsim mijloacele", a susţinut comisarul european.

Sugestia sa ar putea fi privită cu rezerve de ţările mai austere (aşa-zisele "frugale") membre ale UE, mai ales Germania, de obicei reticente faţă de creşterea cheltuielilor publice şi faţă de contractarea de împrumuturi comune pentru plata cărora mai târziu, în virtutea PIB-ului mai ridicat al acestor ţări, ar trebui să contribuie mai mult decât celelalte.

Însă noul ministru polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a salutat ideea comisarului Breton. "Pronto, please" (repede, vă rog!), a scris acesta pe reţeaua de socializare X. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Doina Lecea, editor online: Gabriela Badea)