Ortodoxe
Sf. Cuv. Parascheva de la Iași; Sf. Mc. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Chelsie

Greco-catolice
Sf. m. Nazarie, Ghervasie, Protasie și Celsie; Sf. cuv. ep. Cosma al Maiumei

Romano-catolice
Ss. Calist I, pp. m.; Parascheva, pustnică


Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iași este sărbătorită de Biserica Ortodoxă la 14 octombrie.

S-a născut în satul Epivata din Tracia, nu departe de Constantinopol, și a trăit în prima jumătate a veacului al XI-lea.

Părinții ei erau oameni evlavioși și înstăriți, care, în afară de Sfânta Parascheva, au mai avut un fiu, Eftimie, cel care avea să fie mai târziu episcop al Maditului și Sfânt Ierarh izvorâtor de mir (pomenit la 5 mai). Tatăl lor, pe nume Nichita, a murit pe când copiii aveau doar câțiva ani, iar mama lor, al cărei nume nu s-a păstrat, s-a îngrijit să le dea o bună creștere, în frica de Dumnezeu și în deprinderea faptelor bune creștinești, dar mai ales în deprinderea rugăciunii, a postului și a milosteniei.

După moartea mamei, moștenind o mare avere, împreună cu fratele ei, tânăra Parascheva și-a dăruit săracilor partea ei de moștenire și a mers la Constantinopol, să se închine moaștelor Sfinților și să caute povățuire duhovnicească. De acolo a mers la o mănăstire închinată Născătoarei de Dumnezeu, în Heracleea Pontului. Petrecând cinci ani în acea mănăstire, s-a dus apoi să viziteze Mormântul Domnului, din Ierusalim, unde a rămas până la vârsta de 25 de ani într-o mică așezare de călugărițe pustnice de pe Valea Iordanului.

Nevoințele Sfintei Parascheva erau multe și grele: 'ca băutură întrebuința apa de izvor, și de aceasta foarte puțină; trebuința așternutului o împlinea cu o rogojină, iar îmbrăcămintea era o haină și aceasta foarte zdrențăroasă, cântarea pe buze neîncetată, lacrimile de-a pururea; peste toate acestea înflorea dragostea, iar vârful bunătăților, care este smerita cugetare, le cuprindea pe toate acestea'. (Viețile Sfinților)

De la mănăstirea de călugărițe din pustiul Iordanului s-a reîntors în locurile natale, într-un loc numit Calicratia, aici s-a nevoit doi ani în Biserica Sfinților Apostoli, înainte de a trece la cele veșnice.

După mult timp, în urma arătării minunate a Sfintei care a cerut unui monah să mute trupul înmormântat în apropierea ei, pe care nu-l putea suferi pentru necurăția lui, moaștele Sfintei Cuvioase Parascheva au fost găsite întregi și neputrezite, fiind depuse în Biserica Sfinților Apostoli din satul Epivat, pentru închinare și cinstire.

'Murind, un corăbier a fost aruncat pe mal de valurile mării. Atunci, un creștin milostiv cu numele Gheorghe, împreună cu alții, au săpat un mormânt aproape și au dat de trupul neputred și plin de mireasmă al Sfintei Parascheva. Dar, neștiind cine este, a îngropat alături trupul rău mirositor al corăbierului. Noaptea, însă, a văzut în vis o împărăteasă șezând pe scaun luminat, înconjurată de îngeri. Unul dintre ei îi zise:

- Gheorghe, pentru ce n-ați luat în seamă trupul Sfintei Parascheva și l-ați uitat așa? Nu știți că Dumnezeu a iubit frumusețea ei și a voit s-o preamărească pe pământ?

Apoi și acea împărăteasă sfântă i-a zis:

- Degrabă să luați trupul meu din mormânt și să-l puneți la loc de cinste, în biserica satului meu, Epivat!

Auzind clericii despre această minune, îndată au mers la mormântul Cuvioasei Parascheva cu lumânări și tămâie și au dus sfintele ei moaște în biserica Sfinților Apostoli din Epivat, unde au stat 175 de ani și au făcut nenumărate minuni și vindecări de boli'. (sursa: 'Patericul Românesc')

Apoi Sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva au fost duse din Epivat în cetatea Tîrnovei și de aici au fost strămutate la Belgrad, iar de acolo în Constantinopol.

De la Constantinopol, sfintele moaște ale Cuvioasei Parascheva au ajuns la Iași, în 1641, când au fost dăruite domnului Moldovei, Vasile Lupu (1634-1653), drept recunoștință pentru achitarea datoriilor Patriarhiei către turci. (surse: vol. Viețile Sfinților; 'Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011; https://calendar.patriarhia.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Cerasela Bădiță)