Actorul Gheorghe Cozorici s-a născut la 16 iulie 1933, în localitatea Arbore, din judeţul Suceava, potrivit volumului "1234 cineaşti români", autori Cristina Corciovescu şi Bujor T. Rîpeanu (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

A absolvit Institutul de Artă Dramatică din Bucureşti în 1956, făcând parte din renumita "promoţie de aur", alături de alţi mari actori: George Constantin, Amza Pellea, Victor Rebengiuc, Mircea Albulescu, Marin Moraru, Sanda Toma, Silvia Popovici, Gina Patrichi, Tamara Buciuceanu, Draga Olteanu, Constantin Rauţchi, Silviu Stănculescu şi alţii.

Imediat după absolvire, grupul de actori alcătuit din Gheorghe Cozorici, Amza Pellea, Silvia Popovici, Constantin Rauţki, Victor Rebengiuc, Dumitru Rucăreanu şi Sanda Toma a mers la Teatrul Naţional din Craiova, însoţindu-l aici pe regizorul Vlad Mugur. Pe scena Teatrului Naţional din Craiova, Gheorghe Cozorici a jucat, între altele, în spectacolul "Bărbierul din Sevilla" de Pierre Beaumarchais şi tot aici, la vârsta de 24 de ani, a interpretat dificilul rol al lui Hamlet.

Apoi, începând din 1959, pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti (TNB), "vreme de peste trei decenii Gheorghe Cozorici a putut fi admirat pentru felul lui unic de a îmbrăca profunzimile rolului, cu eleganţă şi sobrietate, cu o voce de neuitat, în numeroase spectacole", după cum amintea un comunicat din 2015 al TNB. Gheorghe Cozorici recita, totodată, poezii, şi în mod special versuri de Mihai Eminescu, într-un stil inconfundabil.

Gheorghe Cozorici a jucat pe scena TNB în piese precum: "Tragedia optimistă" de Vsevolod Visnevski, "Surorile Boga" de Horia Lovinescu, "Nora sau Casa cu păpuşi" de Henrik Ibsen, "Domnişoara Nastasia" de G.M. Zamfirescu, "Apus de soare" de Barbu Ştefănescu Delavrancea, "Romeo şi Julieta" de W. Shakespeare, "Becket" de Jean Anouilh, "Regele Lear" de Shakespeare, "Danton" de Camil Petrescu, "Medeea" de Seneca, "Generoasa fundaţie" de Antonio Buero Vallejo, "A treia ţeapă" de Marin Sorescu, "Caligula" de Albert Camus, "Tinereţea lui Moromete" de Marin Preda, "Zbor deasupra unui cuib de cuci" de Ken Kesey, "Despot Vodă" de V. Alecsandri, "Vassa Jeleznova" de Maxim Gorki, "Moştenirea" de Titus Popovici, "Avram Iancu" de Lucian Blaga. Ultimele sale roluri au fost în "Cabinierul" de Ronald Harwood, "Livada de vişini" de A.P. Cehov şi "Familia lui John" de Simon Gray, potrivit sursei amintite.

Imagine din timpul filmărilor la pelicula 'Comoara', desfăşurate pe platourile Studioului de la Buftea, 01.12.1981.

Foto: (c)  MIRCEA CARARAT/Arhiva istorică AGERPRES  

A interpretat, de asemenea, roluri în numeroase filme, între care: "Pădurea spânzuraţilor" (reia Liviu Ciulei, 1964), "Gioconda fără surâs" (regia Malvina Urşianu, 1967), "Prea mic pentru un război atât de mare" (regia Radu Gabrea, 1969), "Ciprian Porumbescu" (regia Gheorghe Vitanidis, 1972), "Ştefan cel Mare - Vaslui 1475" şi "Fraţii Jderi" (regia Mircea Drăgan, 1974), "Aurel Vlaicu" (regia Mircea Drăgan, 1977), "Clipa" (regia Gheorghe Vitanidis, 1979), "Ancheta" (regia Constantin Vaeni, 1980), "Capcana mercenarilor" (regia Sergiu Nicolaescu, 1981), "Comoara" (regia Iulian Mihu, 1981), "Stele de iarnă" (regia Cristiana Nicolae, 1981), "Dragostea şi revoluţia" (regia Gheorghe Vitanidis, 1983), "Imposibila iubire" (regia Constantin Vaeni, 1983), "Ciuleandra" (regia Sergiu Nicolaescu, 1984), "Zbor periculos" (regia Francisc Munteanu, 1984), "Din prea multă dragoste" (regia Lucian Mardare, 1985), "Trenul de aur" (regia Bohdan Poreba, 1986), "Moartea unui artist" (regia Horea Popescu, 1989), potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Ed. Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).

A primit Premiul ACIN 1979 pentru filmul "Clipa". În 1967 a fost distins cu Ordinul "Meritul Cultural" clasa a IV-a "pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice".

Gheorghe Cozorici, 12.07.1993

Foto: (c) MIHAI SAVU/Arhiva istorică AGERPRES   

Gheorghe Cozorici a murit la 18 decembrie 1993. AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)