Simbol al luptei împotriva rasismului şi susţinător al egalităţii de şanse, al libertăţii, democraţiei şi a păcii, Nelson Mandela, primul preşedinte de culoare al Africii de Sud (1994-1999), a încetat din viaţă la 5 decembrie 2013, la vârsta de 95 de ani, în reşedinţa sa din Johannesburg. Nelson Mandela se afla sub tratament în urma spitalizării sale în perioada 8 iunie - 1 septembrie, după o recidivă a infecţiei sale pulmonare. Au fost declarate zece zile de doliu naţional, ziua de 8 decembrie fiind "zi naţională de rugăciune şi meditaţie".

Marii lideri ai planetei au salutat în unanimitate curajul, fermitatea şi înţelepciunea lui Nelson Mandela, în care secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a văzut "o sursă de inspiraţie pentru lumea întreagă", potrivit agenţiilor internaţionale de presă. "Trebuie să ne inspirăm din înţelepciunea, hotărârea şi angajamentul său ca să depunem forturi pentru o lume mai bună", a declarat el reprezentanţilor presei acreditaţi la ONU. Ban Ki-moon a amintit de lupta lui Nelson Mandela împotriva apartheidului şi a subliniat că "forţa sa morală a fost decisivă pentru a lichida acest sistem".

"Caracterul unic al vieţii lui Nelson Mandela constă în sacrificiul său, în demnitatea şi în geniul său politic, care au condus la înfrângerea pe cale paşnică a unui rău care se numără printre cele mai mari ale timpurilor moderne", a declarat la rândul său, Kofi Annan, fostul secretar general al ONU, potrivit https://www.europarl.europa.eu/. "În cursul celor 24 de ani (de la eliberarea lui), Madiba ne-a învăţat cum să trăim împreună şi să credem în noi înşine şi în fiecare dintre noi. A fost un unificator cu începere din momentul în care a ieşit din închisoare, în februarie 1990", a subliniat arhiepiscopul Desmond Tutu, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, într-un comunicat difuzat mass-media.

"Curajul, farmecul şi angajamentul lui Nelson Mandela faţă de reconciliere şi Constituţie au fost o sursă de inspiraţie nu doar pentru sud-africani, ci pentru lumea întreagă. Cred că exemplul său va supravieţui şi că va continua să îi inspire pe toţi sud-africanii, pentru a duce la îndeplinire viziunea sa despre o societate multirasială, justiţie, demnitate umană şi despre egalitate pentru toţi", a declarat, conform AFP, preşedintele sud-african, Frederik De Klerk, cel care l-a eliberat din închisoare pe Nelson Mandela şi cu care a împărţit Premiul Nobel pentru Pace.

"Madiba, numele de trib al lui Mandela, simbolizează spiritul panafricanismului şi solidaritatea în lupta umanităţii împotriva apartheidului, a oprimării şi a colonialismului şi pentru autodeterminare, pace şi reconciliere", saluta Uniunea Africană (UA) memoria fostului lider sud-african Nelson Mandela, potrivit AFP.

Într-o telegramă adresată preşedintelui Africii de Sud, Jacob Zuma, Papa Francisc "a salutat angajamentul constant arătat de Nelson Mandela pentru promovarea demnităţii umane a tuturor cetăţenilor naţiunii şi pentru făurirea unei noi Africi de Sud, bazată pe fundamentele ferme ale nonviolenţei, reconcilierii şi ale adevărului". "Mă rog ca exemplul preşedintelui defunct să inspire generaţii de sud-africani pentru ca ei să plaseze justiţia şi binele comun în fruntea aspiraţiilor lor politice", a adăugat Suveranul Pontif, care a adresat condoleanţe "întregii familii Mandela, membrilor guvernului şi întregului popor din Africa de Sud".

O ceremonie funerară oficială în memoria fostului lider sud-african a fost organizată la 10 decembrie, pe stadionul Soccer City din Soweto (Johannesburg), ultimul loc unde Nelson Mandela a apărut în public în 2010. Peste 90 de şefi de stat şi de guvern, foşti preşedinţi, numeroşi reprezentanţi ai Caselor Regale, lideri politici importanţi, precum şi personalităţi internaţionale ale vieţii muzicale, culturale şi ale mediului de afaceri, alături de prieteni şi membri ai familiei lui Nelson Mandela, dar şi peste 60.000 de simpli cetăţeni, au venit să aducă un ultim tribut. Între 11 şi 13 decembrie, sicriul cu trupul neînsufleţit al fostului preşedinte sud-african a fost depus la Pretoria, la sediul preşedinţiei.

Fostul preşedinte sud-african a fost înmormântat la 15 decembrie 2013, în localitatea Qunu, sudul ţării, unde Nelson Mandela şi-a petrecut o parte din copilărie şi unde a dorit să fie înhumat. Funeraliile de stat marcate de onoruri militare şi ritualuri locale au început odată cu sosirea sicriului acoperit cu drapelul sud-african, în sunetele unui cântec religios, urmat de imnul "Nkosi sikelel' iAfrika" ("Dumnezeu să binecuvânteze Africa"). Ceremonia, cu participarea a aproape 4.500 de persoane, printre care şi demnitari străini, s-a desfăşurat la proprietatea familiei Mandela. Evenimentul a fost transmis în direct la televiziune, fiind urmărită pe ecrane uriaşe în întreaga ţară. Sicriul fostului preşedinte sud-african acoperit cu drapelul ţării a fost purtat, apoi, spre micul cimitir al familiei Mandela, la câteva sute de metri de cortul unde au fost organizate funeraliile.

Nelson Rolihlahla Mandela s-a născut la 18 iulie 1918, în clanul Madiba din satul Mvezo, regiunea Eastern Cape, Africa de Sud. A urmat şcoala primară la Qunu, apoi, în 1934, s-a înscris la Clarkebury Boarding Institute, o şcoală în stil occidental. În 1937, s-a mutat la Colegiul Healdtown din Fort Beaufort. Şi-a început studiile în vederea obţinerii licenţei la Universitatea din Fort Hare, dar în urma participării la un protest studenţesc, a fost exmatriculat. Nu s-a mai întors la şcoală ajungând în 1941, la Johannesburg. S-a înscris la Universitatea Africa de Sud pentru a-şi continua studiile, prin corespondenţă. A absolvit în 1943. Între timp, s-a înscris la Universitatea din Witwatersrand pentru a lua licenţa în drept. A părăsit universitatea în 1952, fără a absolvi. Şi-a reluat studiile, după închiderea sa în 1962. Abia în 1989, în ultimele luni de închisoare, Nelson Mandela a obţinut licenţa în drept prin Universitatea Africa de Sud, conform site-ului Fundaţiei "Nelson Mandela", https://www.nelsonmandela.org/.

A devenit membru al Congresului Naţional African (1944) şi a fost unul dintre întemeietorii Ligii Tinerilor, alături de câţiva tineri intelectuali, printre care Walter Sisulu, Oliver Tambo. În programul politic al Ligii Tinerilor, se milita pentru egalitatea în drepturi a tuturor oamenilor şi reprezentarea directă în Parlament, revizuirea dreptului de proprietate, accesul la educaţie şi cultură în mod liber, fără discriminări rasiale.

În 1948, Partidul Naţional, cel care-i reprezenta pe albi şi promova politica de apartheid, a câştigat alegerile generale. În acest context, la conferinţa anuală a Congresului Naţional African din decembrie 1949, a fost adoptat un Program de acţiune al Ligii Tinerilor, persoanele de culoare fiind îndemnate să se angajeze în acţiuni în masă, implicând neascultare civilă, greve, boicoturi şi alte forme de rezistenţă non-violentă. Autorităţile au dispus arestarea sa şi a apropiaţilor săi. În ciuda restricţiei, Mandela şi-a continuat activitatea de avocat alături de Oliver Tambo, reprezentând în instanţă persoanele de culoare nedreptăţite de legea apartheidului. Mandela a fost arestat de mai multe ori, pentru ca în 1956 să fie judecat pentru înaltă trădare, iar Congresul Naţional a fost scos în afara legii. La începutul anului 1961, acuzaţiile îndreptate împotriva lui Nelson Mandela au fost retrase, procesul fiind închis.

La 11 ianuarie 1962, folosind numele de David Motsamayi, Mandela a părăsit în secret Africa de Sud. A călătorit prin Africa şi a vizitat Anglia pentru a obţine sprijin pentru lupta armată. S-a întors în Africa de Sud în iulie 1962 şi a fost arestat pe 5 august, în timp ce se întorcea din KwaZulu-Natal, unde îl informase pe şeful Congresului Naţional African, Albert Luthuli, despre călătoria sa. El a fost acuzat de părăsirea ţării fără permis şi de incitarea lucrătorilor la grevă. A fost condamnat la cinci ani de închisoare, pe care a început să-i execute la închisoarea locală din Pretoria. La 27 mai 1963 a fost transferat pe Insula Robben. Condamnat pe viaţă la 12 iunie 1964, a fost eliberat, după 27 de ani de detenţie grea, la 11 februarie 1990, potrivit https://www.nelsonmandela.org/.

În 1991, la prima Conferinţă a Congresului Naţional African ţinută pe teritoriul Africii de Sud, Nelson Mandela a fost ales preşedinte şi a condus negocierile cu preşedintele ţării Frederik Willem de Klerk (1989-1994) pentru abolirea politicii opresive de apartheid şi organizarea de alegeri universal libere.

Anul 1993 i-a adus recunoaşterea internaţională, fiindu-i acordat Premiul Nobel pentru Pace, alături de preşedintele Africii de Sud, Frederik Willem de Klerk. A primit, de-a lungul timpului, peste 250 de distincţii şi medalii, între care şi primul Premiu Saharov pentru libertatea de gândire al Uniunii Europene decernat în 1988 (alături de Anatoli Marcenko), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Nelson Mandela a fost ales, în 1994, preşedinte al Africii de Sud prin vot universal, într-un scrutin larg reprezentativ şi cu participare multirasială. A depus jurământul la 10 mai 1994, devenind primul preşedinte de culoare al Africii de Sud. Guvernarea liderului sud-african s-a concentrat pe dezmembrarea moştenirii apartheidului, prin combaterea rasismului instituţionalizat şi a inegalităţii şi promovarea reconcilierii rasiale. De asemenea, a format o comisie pentru cercetarea abuzurilor împotriva drepturilor omului. A introdus politici menite să încurajeze reforma agrară, extinderea serviciilor de sănătate publică şi combaterea sărăciei.

Nelson Mandela a fost preşedinte al Congresului Naţional African din 1991 până în 1997. În 1996 a ratificat o nouă constituţie a statului sud-african. S-a retras de pe scena politică, în 1999, concentrându-se asupra activităţilor caritabile pentru combaterea sărăciei şi a epidemiei HIV/SIDA. În 2003, a organizat primul dintr-o serie de concerte mondiale în cadrul campaniei sale anti-SIDA, care purta denumirea 46664, cu referire la numărul lui Nelson Mandela din închisoare. În 2004, a creat Fundaţia Nelson Mandela, Fondul Nelson Mandela pentru copilărie şi Fundaţia Mandela Rhodes pentru a-şi continua activitatea umanitară. În 2009, Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a proclamat ziua de 18 iulie Ziua internaţională Nelson Mandela. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: Nelson Mandela Foundation/Facebook