Vizitele separate efectuate de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, în Orientul Mijlociu, pentru a discuta cu ţările din regiune despre urgenţa umanitară din Fâşia Gaza şi eforturile pentru o pace durabilă între israelieni şi palestinieni, precum şi reacţiile la acordul dintre Italia şi Albania privind migranţii se numără printre principalele puncte de pe agenda europeană a acestei săptămâni.


Comisia Europeană

* Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe, Josep Borrell, efectuează călătorii separate în Orientul Mijlociu pentru a discuta cu ţările din regiune despre urgenţa umanitară din Fâşia Gaza şi eforturile pentru o pace durabilă între israelieni şi palestinieni, a transmis la 16 noiembrie EFE.

Von der Leyen, care a vizitat deja Israelul la câteva zile după atacul din 7 octombrie al mişcării islamiste palestiniene Hamas, ajunge sâmbătă, 18 noiembrie, în Egipt şi Iordania, potrivit purtătorului său de cuvânt, Eric Mamer. Şefa executivului european se întâlneşte cu preşedintele egiptean, Abdul Fatah al-Sisi, după care se va deplasa în regiunea Sinai pentru a asista la sosirea ajutorului umanitar al UE pentru Gaza, iar la Amman se va întâlni cu regele Abdallah al II-lea al Iordaniei.

La rândul său, Borrell a început la 16 noiembrie prima sa călătorie oficială în Israel de când ocupă funcţia de şef al diplomaţiei comunitare. La Tel Aviv, Borrell s-a întâlnit cu preşedintele israelian Isaac Herzog, precum şi cu ministrul Benny Gantz - membru al guvernului de urgenţă -, cu ministrul afacerilor externe Eli Cohen şi cu liderul opoziţiei, Yair Lapid. Înaltul reprezentant al Uniunii Europene a cerut Israelului "să nu se lase pradă mâniei" în lupta cu Hamas, deoarece "o oroare nu o justifică pe alta", declaraţiile fiind făcute după ce a mers împreună cu ministrul israelian de externe Eli Cohen în kibbutzul Be'eri, unul din punctele în care s-a concentrat atacul din 7 octombrie al grupării islamiste palestiniene Hamas.

"Sunt şocat de suferinţa umană a poporului israelian", a declarat Josep Borrell în conferinţa susţinută alături de preşedintele Isaac Herzog. "Dar sunt îngrijorat şi de suferinţa oamenilor din Gaza. Numai pacea va aduce Israelului securitate deplină", a adăugat el, potrivit https://www.eeas.europa.eu/.

Josep Borrell participă, pe 17 noiembrie, la Ramallah, la o întrevedere cu membri ai societăţii civile palestiniene, se întâlneşte cu preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, cu prim-ministrul Mohamed Shtayyeh şi cu ministrul de externe Riad al Malki. Sâmbătă, Borrell participă la sesiunea inaugurală a Dialogului de la Manama, în Bahrein, şi va lua cuvântul la sesiunea plenară despre "Război, diplomaţie şi detensionare", împreună cu miniştrii de externe irakian, Fuad Hussein, şi respectiv kuweitian, şeicul Mohammad Sabah al Salem al Sabah. În marja acestui eveniment, şeful diplomaţiei europene va purta discuţii bilaterale cu omologii săi regionali, iar apoi va călători la Riad pentru a se întâlni cu ministrul saudit de externe, prinţul Faisal bin Farhan Al Saud. Duminică, Borrell va călători în Qatar pentru a se întâlni cu emirul acestei ţări şi cu prim-ministrul şi şeful diplomaţiei qatariene, Mohammed bin Abdulrahman bin Jasim Al Thani. Misiunea se va încheia luni, 20 noiembrie, când Borrell va călători în Iordania pentru a se întâlni cu regele Abdallah al II-lea şi cu ministrul de externe Ayman Safadi.

* Comisia Europeană a publicat, la 15 noiembrie, cel de al treilea raport anual privind punerea în aplicare şi asigurarea respectării politicii comerciale a UE, conform căruia valoarea schimburilor comerciale ale UE prin intermediul acordurilor de liber schimb cu partenerii mondiali a depăşit pentru prima dată 2.000 de miliarde de euro în 2022. Raportul Comisiei Europene evidenţiază că schimburile comerciale cu principalii 20 de parteneri semnatari ai acordurilor comerciale au crescut în medie cu aproape 30% în 2022. Comisia, în colaborare cu statele membre şi cu întreprinderile din UE, a eliminat, de asemenea, 31 de bariere în calea comerţului în 19 ţări. UE dispune de cea mai mare reţea de acorduri comerciale din lume, cu un număr de 74 de ţări în total, reprezentând 44% din totalul schimburilor comerciale ale UE.

* La 15 noiembrie, Uniunea Europeană şi mai multe ţări din Africa, Pacific şi Caraibe au semnat un nou acord de cooperare pentru a-şi reglementa relaţiile pentru următorii 20 de ani, potrivit https://ec.europa.eu/.
Acest nou acord, semnat în Samoa, va servi drept bază juridică pentru relaţiile dintre cele 27 de state membre ale UE şi 79 de ţări din Africa, Pacific şi Caraibe (ţările OACPS). Împreună, aceste ţări reprezintă jumătate din statele care alcătuiesc Organizaţia Naţiunilor Unite şi peste două miliarde de locuitori.

* La 16 noiembrie, Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunţat o strategie a UE de reducere a riscurilor în relaţiile cu China, într-un discurs susţinut la Berlin. "China a recurs tot mai mult la coerciţie comercială, la boicotul produselor europene şi la controale la export pentru materiile prime critice. Este suficient să ne gândim la recenta pregătire a unor posibile restricţii pentru exporturile de galiu şi germaniu, care sunt esenţiale pentru fabricarea de bunuri precum semiconductorii sau panourile solare", a menţionat Von der Leyen, potrivit agenţiei EFE.

"Deşi nu dorim să rupem legăturile cu China, trebuie să eliminăm riscurile în relaţia noastră şi ne construim strategia de reducere a riscurilor pe trei piloni: apărarea intereselor noastre economice legitime, dialogul pentru abordarea diferenţelor noastre şi diversificarea partenerilor noştri" pentru a reduce dependenţa excesivă a UE faţă de China în aprovizionarea cu unele produse şi materii prime, a rezumat şefa Comisiei Europene.

*Comisia Europeană a anunţat, la 16 noiembrie, că va reînnoi autorizarea glifosatului în Uniunea Europeană pentru 10 ani, în urma unui vot al statelor membre care a deschis calea pentru această decizie în privinţa erbicidului controversat, a transmis AFP. În sprijinul deciziei sale, Comisia a adus un raport al unei agenţii europene de reglementare care apreciază că nivelul de risc nu justifică interzicerea glifosatului. Autorizaţia în vigoare acum în UE, înnoită în 2017 pentru 5 ani, apoi prelungită cu un an, expira la 15 decembrie. În absenţa majorităţii în rândul Celor 27, revenea Comisiei să tranşeze problema. 'Comisia, în colaborare cu statele membre ale UE, va proceda acum la reînnoirea aprobării glifosatului pentru o perioadă de 10 ani, sub rezerva anumitor noi condiţii şi restricţii', adaugă comunicatul.

*La 16 noiembrie, Comisia şi Întreprinderea comună pentru calculul european de înaltă performanţă (Întreprinderea comună EuroHPC) s-au angajat să deschidă şi să extindă accesul la resursele de supercalcul de talie mondială ale UE pentru întreprinderile nou-înfiinţate şi pentru IMM-urile din domeniul inteligenţei artificiale (IA) şi pentru comunitatea IA în sens larg, ca parte a iniţiativei UE privind întreprinderile nou înfiinţate din domeniul IA, potrivit https://ec.europa.eu/. Accesul la supercalculatoarele de talie mondială care accelerează antrenarea şi testarea IA este esenţial pentru a sprijini dezvoltarea şi scalabilitatea în continuare a modelelor de IA, reducând timpul de antrenare de la luni sau ani la câteva săptămâni. Declaraţia a fost făcută în contextul celei de a patra Adunări a Alianţei pentru IA de la Madrid.


Consiliul UE

* La 13 noiembrie, Consiliul a dat undă verde finală Regulamentului privind Reţeaua de Date privind Durabilitatea Agricolă / Farm Sustainability Data Network (FSDN), a anunţat https://www.consilium.europa.eu/. Scopul regulamentului nou adoptat este de a îmbunătăţi sustenabilitatea sistemelor alimentare ale UE printr-un proces îmbunătăţit de colectare a datelor care ia în considerare datele de mediu şi sociale, împreună cu datele economice deja colectate prin intermediul reţelei de date contabile agricole (FADN).

''Reglementările Reţelei de date privind durabilitatea agriculturii ne vor permite să avansăm în îmbunătăţirea sustenabilităţii fermelor şi să evaluăm aceste progrese, prin utilizarea optimă a datelor noastre agricole. În acest fel vom avea instrumente mai bune pentru a ne îndeplini obiectivele de sustenabilitate în cele trei aspecte: de mediu, economic şi social'', a declarat Luis Planas Puchades, ministrul spaniol interimar al Agriculturii, Pescuitului şi Alimentaţiei.

* La 14 noiembrie, Consiliul a aprobat concluziile privind prima strategie spaţială a UE pentru securitate şi apărare, a transmis https://www.consilium.europa.eu/. Consiliul a reamintit angajamentul de lungă durată al UE faţă de dreptul internaţional şi faţă de valorile şi principiile directoare dezvoltate în cadrul Naţiunilor Unite şi a reafirmat disponibilitatea statelor membre ale UE de a continua să lucreze pentru a stabili norme, reguli şi principii de comportament responsabil în întregul spectru de activităţi spaţiale. De asemenea, a reiterat natura strategică a spaţiului şi necesitatea ca UE, ca putere spaţială globală, să abordeze provocările de securitate actuale şi viitoare legate de intensificarea recentă a comportamentelor iresponsabile şi ostile în domeniul spaţial. Consiliul va urmări punerea în aplicare a acestei noi strategii de către Înaltul Reprezentant şi Comisie, mai arată sursa citată.

* La 15 noiembrie, Consiliul a dat undă verde participării Marii Britanii la programele UE Horizon (Orizont Europa) şi Copernicus, aprobând acordul de principiu încheiat între Comisie şi guvernul Regatului Unit, la 7 septembrie 2023, a transmis https://www.consilium.europa.eu/. Conform acordului de principiu, de la 1 ianuarie 2024, cercetătorii şi organizaţiile din Regatul Unit vor putea participa la programul de cercetare şi inovare al UE Orizont Europa în condiţii de egalitate cu omologii lor din statele membre ale UE. Regatul Unit va participa, de asemenea, la programul UE de observare a Pământului Copernicus şi va avea acces la serviciile de supraveghere şi urmărire spaţială ale UE. Participarea Regatului Unit va fi supusă tuturor garanţiilor Acordului de comerţ şi cooperare UE-Regatul Unit, inclusiv plata unei taxe de participare către bugetul UE, arată sursa citată.


Parlamentul European

* Pe 16 noiembrie, Parlamentul şi Consiliul au ajuns la un acord provizoriu privind revizuirea procedurilor UE şi a măsurilor de control pentru transporturile de deşeuri. Legea convenită urmăreşte să protejeze mai eficient mediul şi sănătatea umană, contribuind în acelaşi timp la atingerea obiectivelor UE privind neutralitatea climatică, economia circulară şi zero poluare, potrivit https://www.europarl.europa.eu/. În etapa următoare, Parlamentul şi Consiliul trebuie să aprobe oficial acordul înainte ca acesta să intre în vigoare.


Acordul dintre Italia şi Albania privind migranţii

Un memorandum semnat de Italia şi Albania prevede că pe teritoriul celei din urmă vor fi amenajate două tabere de refugiaţi cu o capacitate totală de 3.000 de persoane, unde vor fi găzduiţi şi identificaţi o parte din migranţii recuperaţi pe Mediterana şi care încearcă să debarce pe coastele Italiei. Obiectivul urmărit astfel de guvernul italian condus de Giorgia Meloni este de a "garanta că acei (migranţi) care nu au respectat normele şi nu au dreptul să intre în Italia pot fi returnaţi către ţările lor de origine".

Comisarul pentru drepturile omului a Consiliului Europei, Dunja Mitjatovic, a criticat, la 13 noiembrie, consecinţele acordului prin care Italia va direcţiona către Albania migranţi salvaţi pe Mediterana şi s-a declarat preocupată faţă de ceea ce consideră a fi o tendinţă europeană de externalizare a gestionării azilului pentru migranţi, făcând astfel aluzie la Marea Britanie şi Danemarca, a relatat EFE. Oficialul consideră că acest memorandum "pune mai multe probleme privind respectarea drepturilor omului" şi "creează un regim de azil extrateritorial ad-hoc caracterizat prin numeroase ambiguităţi juridice".

Pe de altă parte, comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a transmis, la 14 noiembrie, că acordul dintre Italia şi Albania respectă legislaţia europeană, conform evaluării preliminare a serviciului juridic al Comisiei Europene. Acordul a mai fost criticat şi de agenţia pentru refugiaţi a ONU (UNHCR), în timp ce ONG-urile care operează navele ce salvează migranţi pe Mediterana şi îi transportă apoi către Italia consideră această înţelegere un "atac împotriva dreptului de azil". AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Suzana Cristache Drăgan)