Lansat în 1964, filmul "Comoara din Vadul Vechi", în regia lui Victor Iliu, a reprezentat debutul ca asistent de regie al lui Lucian Pintilie şi ca actor al lui Ion Caramitru (argatul Ion Dohotaru), notează https://www.cinemagia.ro/. Din distribuţia filmului au mai făcut parte actorii: Ştefan Mihăilescu-Brăila (chiaburul Prisac), Gheorghe Dinică (Zamfir, soţul Mariei), Corina Constantinescu (Maria, sora lui Prisac), Eugenia Bosânceanu (Domnica), Iulian Necşulescu (Gheorghe), Mariana Pojar (ţăranca Aniţa).

Ecranizare a nuvelei prozatorului şi dramaturgului Valeriu Emil Galan (1921-1995), "La răzeşi", cuprinsă în volumul "De la potop încoace" (1958), povestirea păşeşte, oarecum greoi, nu şi fără eficienţă literară, pe solul psihologiei rurale, cu observaţia că ţăranii sunt împărţiţi în "buni" şi "răi", în condiţiile în care seceta şi foametea făcea ravagii în Moldova anilor de după cel de-Al Doilea Război Mondial, potrivit volumelor "Dicţionarul general al literaturii române" (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2005) şi "Dicţionar de literatură română" (Editura Univers, 1979).

Nuvela "La răzeşi" e scrisă cinematografic, se arată în "Gazeta Literară", nr. 46 din 12 noiembrie 1964 (http://www.bibliotecadeva.eu/periodice). "O citeşti şi imaginea îţi apare clară, în contururi plastice, vii. Descrierile par a fi indicaţii de regie iar caracterele oamenilor se prezintă în faţa noastră nete, bine individualizate. Iată pasaje alese la întâmplare: "Eram numai noi doi singurii oameni cât vedeai cu ochii. Pământul aducea a beton. Doar ici-colo, vreun scai închircit se căznea să crească lipindu-se de pământ ca o gânganie. Împrejurul fântânii, urzici, câteva smocuri", sau: "Abia atunci, propriu-zis am recunoscut-o pe Aniţa. I-am zâmbit, întrebându-mă de ce se uită la mine aşa, frământându-şi mâinile fără nici un rost... apoi am început să adorm înainte de a ajunge cu nasul în ţărână".

Criticul şi istoricul de film Valerian Sava face o paralelă între filmele "Moara cu noroc" (1956) şi "Comoara din Vadul Vechi" (1964), ambele în regia lui Victor Iliu, în cadrul unui articol publicat în revista "Cinema" (nr. 10, octombrie 1964), citată de http://aarc.ro/. "De la "Moara cu noroc", Victor Iliu şi-a evidenţiat vocaţia sa de a urmări omul în raport cu natura, omul integrat organic unui relief specific, unui mediu cu care destinul său e solidar. Cârciumarul Ghiţă, fire închisă şi singuratică, vrând să strângă bani, îşi alege hanul izolat de lume, "în pustie", în calea hoţilor, dar la răscruce de drumuri, cu "vad mare". Ca regizor modern, Iliu nu practică simbolismul facil. Relieful, peisajul, obiectele înconjurătoare nu constituie aici un "fundal" psihologic, nu sunt menite să creeze pur şi simplu "atmosferă". Elementele care populează spaţiul nu capătă niciun fel de semnificaţie metafizică, nu sunt expresii ale unei forţe exterioare. În "Comoara din Vadul Vechi", oamenii şi natura suferă, sunt copleşiţi de secetă (acţiunea se petrece în 1946, într-un sat din Moldova) - iar cerul însuşi iradiază o lumină intensă de crepuscul, uniformă; cerul e decolorat ca după o uriaşă combustie cosmică, şi nu este un element care completează peisajul, ci devine o prezenţă aparte în imagini de o frumuseţe aproape stranie.", subliniază criticul în abordarea sa.

Aminteşte în continuare de secvenţa antologică în care Prisac şi argatul său Ion ară pământul împietrit. "Eroul lui Victor Iliu - preluat din nuvela "La Răzeşi" de V. Em. Galan - se supune unui supliciu satanic pentru a se sustrage dramei obşteşti, scontând noi profituri, în timp ce totul în jur, trăind sub imperiul secetei, "înţelege" totuşi să-şi urmeze drumul firesc. Natura împărtăşeşte soarta omului şi omul pe a naturii. (...). Excelent cadrul în care Prisac se aşază la picioarele calului, lângă căruţă, lar Ion-argatul bea apă din căldare odată cu animalul rămas la plug. Un consens unanim grav guvernează imaginea. Vântul nu bate "şuerând", ca să "exprime" suflul tragediei, ci adie doar ca o pulsaţie abia simţită, intermitentă... O severitate extremă în compunerea realistă a cadrului, o rigoare nedezminţită a detaliului autentic în veşminte şi recuzită. Actorul - Ştefan Mihăilescu-Brăila - este în unul din acele momente în care (ca în "Ascensiunea lui Arturo Ui") ne lasă să întrevedem dincolo de gestica efervescentă, prin chiar tăişul privirilor sale - ochii unui om trist asistând la sfârşitul convulsiv al personajului odios cu care are aerul că se confundă."

Despre cuplul Aniţa-Ion (Mariana Pojar şi Ion Caramitru), criticul Valerian Sava spune că este "unul din cele mai revelatoare elemente ale filmului. Tinerii nu par însă veniţi din altă lume. Nimic neverosimil, niciun contrast violent. În tabloul acesta, toate elementele sunt făcute din aceeaşi pastă, strălucirile şi întunericul se îmbină şi se suprapun, într-o tulburătoare mişcare de planuri. Aniţa - Mariana Pojar - e când ingenuă şi naivă, când enigmatică şi bănuitoare, având intuiţia aproape stranie şi obsesivă a crimelor lui Prisac. Sub blajinătatea sa visătoare, Ion - Ion Caramitru -, ascunde o voinţă tenace, o mare disponibilitate sufletească. În prezenţa celor doi, aparatul devine mobil, îi ocoleşte, cadrele sunt lungi, învăluitoare, contemplând farmecul şi graţia celor doi eroi." (revista "Cinema" nr. 10, octombrie 1964), http://aarc.ro/).

Una din caracteristicile filmelor lui Victor Iliu este frumuseţea plastică a cadrelor. Un merit important în acest proces, în modul de a situa actorii în cadru, în echilibrul distribuirii de umbre şi lumini, de alb şi negru, în aflarea locurilor de filmare, în stabilirea unghiurilor, l-a avut şi operatorul Gheorghe Fischer, potrivit publicaţiei "Gazeta Literară" (nr. 46, 12 noiembrie 1964, /http://www.bibliotecadeva.eu/periodice/).

Sursa foto: Arhiva TVR /Facebook 

Nuvela lui Emil Galan, "La Răzeşi" (1958), a fost prima piesă a TVR în care scenele de exterior au fost filmate pe peliculă. Regia artistică a fost semnată de Petre Sava Băleanu şi Vlad Bâtca; imaginea George Dănăilă, Constantin Lungu, Ovidiu Druga; regia de montaj Victor Videriu. În roluri au fost distribuiţi actorii: Alexandru Azoiţei, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Adela Mărculescu, potrivit https://www.facebook.com/ArhivaTVRonline/photos. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: cinemagia.ro