Evenimente desfăşurate la nivelul instituţiilor europene în perioada 30 octombrie - 3 noiembrie 2023: Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a efectuat un turneu în state din Balcanii de vest; Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, condamnă "cu fermitate" atacurile coloniştilor israelieni asupra palestinienilor; Sprijinul UE pentru proiectele de tip "smart city" este prea fragmentat, potrivit unui raport al Curţii de Conturi Europeană; Reducerea deşeurilor de plastic: drumul care se prefigurează este anevoios indică un raport al Curţii de Conturi a Uniunii Europene.


Comisia Europeană

Uniunea Europeană vrea să contribuie la "dublarea" potenţialului economic al Balcanilor occidentali în următorii zece ani prin intermediul unui plan de creştere economică în valoare de 6 miliarde de euro, a anunţat, în 30 octombrie, la Skopje, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit AFP şi Reuters.

"Trebuie să ne apropiem economiile. Planul de creştere vă va întări economia, va crea locuri de muncă şi în acelaşi timp vă va ajuta pe calea spre integrarea în Uniunea Europeană", a declarat Von der Leyen într-o conferinţă de presă cu premierul Macedoniei de Nord, Dimitar Kovacevski.

Planul de creştere menţionat prevede mai multe etape - deschiderea unei părţi a pieţei unice europene companiilor din Balcani, crearea unei pieţe regionale comune, reforma administraţiei şi justiţiei, combaterea corupţiei.

Macedonia de Nord, Muntenegru, Serbia, Albania şi Bosnia sunt candidate la aderarea la Uniunea Europeană.


* Serbia şi Kosovo trebuie să-şi accelereze eforturile de normalizare a relaţiilor, după recenta escaladare a violenţelor, dacă vor să adere la Uniunea Europeană, a declarat, în 31 octombrie, la Belgrad preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit Reuters.

Vizita preşedintei executivului european în capitala sârbă are loc la câteva zile după ce liderii Franţei, Germaniei şi Italiei au făcut apel la Serbia să recunoască de facto Kosovo, care şi-a proclamat independenţa în 2008, dar pe care Belgradul continuă să-l considere provincia sa sudică, notează Reuters.

Acest gest a venit pe fondul preocupărilor în creştere privind posibilitatea unui conflict deschis între Belgrad şi Pristina, după o recentă intensificare a violenţelor în nordul Kosovo, predominant sârb. Restul Kosovo este locuit predominant de etnici albanezi.

Belgradul a acceptat până acum o serie de măsuri vizând normalizarea relaţiilor cu Pristina, inclusiv recunoaşterea documentelor personale, a plăcuţelor de înmatriculare şi diplomelor, dar a cerut crearea unei asociaţii a comunităţilor sârbe, refuzată de Pristina.

Preşedintele Vucic a afirmat că Serbia îşi va îndeplini obligaţiile în conformitate cu acordurile mediate de UE, dar că Belgradul are limitările sale constituţionale.

Având susţinerea Rusiei, a Chinei şi a altor state, inclusiv Ucraina şi cinci ţări membre ale Uniunii Europene, Belgradul refuză recunoaşterea Kosovo. Preambulul Constituţiei Serbiei stipulează că acesta este o provincie sudică a ţării, menţionează Reuters.


* Bosnia-Herţegovina are o perspectivă europeană în cazul în care va implementa reformele aşteptate, a declarat, în 1 noiembrie, la Sarajevo, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, potrivit HINA.

Preşedinta executivului european şi-a încheiat turneul în Balcanii de vest în Bosnia, unde s-a întâlnit, separat, cu membrii preşedinţiei Denis Becirovic şi Zeljka Cvijanovic, precum şi cu preşedinta consiliului de miniştri, prim-ministrul Borjana Kristo.

Viitorul Bosniei-Herţegovina este în Uniunea Europeană, a subliniat von der Leyen în conferinţă de presă, adăugând că UE susţine ferm calea europeană pentru această ţară.

Bosnia-Herţegovina a primit statutul de ţară candidată la UE la sfârşitul lui 2022, iar oficialii acestei ţări speră ca începerea negocierilor de aderare să poată fi aprobată înainte de sfârşitul anului 2023, în pofida disputelor interne care au încetinit reformele.

Camera Reprezentanţilor a parlamentului bosniac a adoptat, în 31 octombrie, o rezoluţie în care cere organismelor UE să lanseze negocierile de aderare.

Acum, Bruxelles-ul se aşteaptă ca Bosnia să facă progrese importante în implementarea a 14 reforme, a spus Ursula von der Leyen, insistând că Sarajevo nu trebuie să permită niciun regres, mai ales în ce priveşte statul de drept şi reformele fundamentale.

Prim-ministrul bosniac a asigurat la rândul său că autorităţile bosniace sunt angajate la nivel maxim în direcţia reformelor, progresele fiind vizibile, iar problemele pot fi soluţionate prin dialog întrucât integrarea europeană este un interes comun, asupra căruia există consens.


* Şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell, a condamnat "cu fermitate", în 31 octombrie, atacurile comise "de colonişti israelieni împotriva palestinienilor" în Cisiordania ocupată, exprimându-şi "profunda îngrijorare" cu privire la acest subiect, potrivit AFP.

În discuţiile purtate cu miniştrii de Externe ai Arabiei Saudite, Egiptului şi Iordaniei, precum şi cu secretarul general al Organizaţiei Cooperării Islamice, Josep Borrell a abordat, de asemenea, "necesitatea urgentă de a restabili orizontul politic şi de a relansa procesul de pace, precum şi de a realiza o soluţionare permanentă şi de durată a acestui conflict, pe baza soluţiei a două state", potrivit unui comunicat.

Purtătorul de cuvânt al UE pentru Afaceri Externe, Peter Stano, a punctat faptul că situaţia din Cisiordania "ar putea scăpa de sub orice control" şi a avertizat cu privire la "riscul unei escaladări periculoase a conflictului".

Israelul a lansat raiduri şi lovituri aeriene intense asupra Gaza din 7 octombrie, când militanţi ai Hamas au atacat localităţi şi posturi militare israeliene, omorând aproximativ 1.400 de oameni şi luând ostatici 240. Bombardamentele israeliene asupra Fâşiei Gaza s-au soldat cu peste 8.500 de morţi, potrivit Ministerului Sănătăţii condus de Hamas, citat de AFP.


Curtea de Conturi Europeană (ECA)

"Lighthouse", programul pentru cercetare şi inovare al Uniunii Europene în valoare de 400 de milioane de euro, menit să ajute oraşele europene să devină mai inteligente, nu a fost bine sincronizat cu alte iniţiative ale UE, iar finanţarea publică şi privată este puţină şi fragmentată, susţine Curtea de Conturi Europeană într-un raport publicat în 30 octombrie.

Potrivit ECA, "Lighthouse" a sprijinit multe dintre oraşele europene în eforturile lor de a economisi resurse, de a reduce poluarea şi de a îmbunătăţi serviciile urbane cu ajutorul tehnologiei. Proiectele finanţate au obţinut, în mare parte, realizările preconizate şi au dus la soluţii de tip "smart city" în domenii precum calitatea aerului, eficienţa energetică şi electromobilitatea. Pe de altă parte însă, nu este sigur că şi alte oraşe vor beneficia de astfel de soluţii inovatoare, deoarece programul nu a fost bine sincronizat cu alte iniţiative ale UE, iar finanţarea publică şi privată este puţină şi fragmentată. Coordonarea trebuie deci îmbunătăţită dacă se vrea ca cele 100 de oraşe din UE care beneficiază în prezent de sprijin să atingă neutralitatea climatică până în 2030, apreciază ECA.

În perioada 2014-2020, Comisia Europeană a gestionat diverse programe de sprijinire a proiectelor de tip "smart city". Unul dintre aceste programe, numit "Lighthouse", care face parte din programul-cadru pentru cercetare şi inovare Orizont 2020, a sprijinit 120 de oraşe din 24 de state membre, printre care Barcelona, Dresda, Rotterdam şi Viena. Programul său succesor pentru perioada 2021-2027 este misiunea intitulată "Oraşele inteligente şi neutre din punctul de vedere al impactului asupra climei" (din cadrul programului pentru cercetare şi inovare Orizont Europa), care urmăreşte să ajute 100 de oraşe să devină neutre din punct de vedere climatic până în 2030, precum şi să asigure faptul că toate oraşele din UE le vor urma exemplul până în 2050.

"Pentru a putea ajuta mai multe oraşe din UE să devină mai inteligente şi mai ecologice prin intermediul tehnologiei, UE ar trebui să valorifice potenţialul de replicare a rezultatelor deja obţinute. Faptul că putem vedea soluţii tangibile rezultate din programul "Lighthouse" este un lucru pozitiv, însă fragmentarea frânează adoptarea lor pe scară mai largă", a declarat Ildiko Gall-Pelcz, membru al Curţii, responsabilă de raport.


* Revizuirea generală a normelor de ambalare aplicabile în UE, în scopul creşterii sustenabilităţii, este considerată o etapă importantă în vederea reducerii deşeurilor din plastic, dar drumul care se prefigurează este anevoios, susţine Curtea de Conturi Europeană într-un raport publicat în 30 octombrie.

În cadrul unei analize a măsurilor adoptate de UE pentru combaterea problemei deşeurilor din plastic, auditorii au tras un semnal de alarmă cu privire la riscul semnificativ ca UE să nu îşi îndeplinească obiectivele în materie de reciclare a ambalajelor din plastic stabilite pentru 2025 (50%) şi pentru 2030 (55%). Ambalajele, cum ar fi paharele de iaurt sau sticlele de apă, reprezintă aproximativ 40% din utilizarea materialelor plastice şi peste 60% din deşeurile din plastic generate în UE. Ambalajele din plastic constituie, de asemenea, tipul de ambalaj care are cea mai scăzută rată de reciclare în UE (puţin peste 40%).

Analiza a relevat, de asemenea, faptul că statele membre se bazează pe ţările din afara UE pentru a-şi gestiona deşeurile de ambalaje din plastic şi pentru a-şi atinge obiectivele de reciclare. În 2020, aproape o treime din ambalajele din plastic raportate ca fiind reciclate de ţările din UE au fost, de fapt, transferate în afara UE în vederea reciclării. Cu toate acestea, din cauza condiţiilor mai stricte stabilite de Convenţia de la Basel, majoritatea acestor transferuri de deşeuri din plastic sunt interzise începând din ianuarie 2021. Acest lucru, alături de lipsa capacităţii de prelucrare a acestor deşeuri pe teritoriul UE, constituie un alt risc potenţial pentru atingerea obiectivelor ambiţioase ale UE, au avertizat auditorii. AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)