REZERVAŢII NATURALE: Lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana este o arie protejată de interes naţional, parte a rezervaţiei naturale Mohoş aflată în Masivul Ciomatu Mare, la graniţa dintre judeţele Harghita şi Covasna. Alături de Tinovul Mohoş este inclus în reţeaua ecologică europeană Natura 2000, înfiinţată cu scopul de a proteja biodiversitatea prin conservarea tipurilor de habitate naturale de importanţă comunitară, a faunei sălbatice şi a speciilor de plante, potrivit https://valoriharghitene.ro.
Lacul vulcanic Sfânta Ana şi Tinovul Mohoş, formate în craterele vulcanice stinse din masivul Ciomatu pot fi considerate drept una dintre cele mai curioase comori naturale din Europa, apariţia lor fiind legată de formarea zonelor muntoase vulcanice pe marginea interioară a bazinului Transilvaniei. Lacul Sfânta Ana este separat de Tinovul Mohoş printr-o şa largă. Este cel mai tânăr dintre craterele gemene şi singurul lac vulcanic rămas intact din Europa Centrală. Vârsta lacului nu a fost determinată cu exactitate, studiile palinologice estimând că istoria acestuia a început în urmă cu circa 9.000 de ani.
Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Situat la circa 35 de kilometri de Miercurea-Ciuc, aproape de Băile Tuşnad, la aproximativ 950 de metri altitudine, lacul se întinde pe o suprafaţă de 20 de hectare şi are o adâncime de şapte metri. Este înconjurat de pereţii abrupţi ai conului vulcanic al muntelui Ciomatu, cu câteva vârfuri mai înalte: Ciomatul Mare (1301 m), Ciomatul Mic (1238 m), dealul Tata (1174 m) sau Piscul Pietros (1125 m). De pe marginea craterului, 13 pâraie cu caracter temporar, formate în urma averselor, aduc apa şi pietrişul în lac, potrivit www.mohos.ro, https://visitharghita.com şi https://7minuni-transilvania.ro.
Apa lacului, provenind din ploi şi din topirea zăpezii era la începutul secolului al XIX-lea, pură, cu concentraţia substanţelor minerale asemănătoare cu a apei distilate. Pe timp frumos, mai ales fără vânt, se pot observa bule de gaz care se ridică de pe fundul lacului şi care sunt de fapt manifestări ale activităţii post -vulcanice.
Foto: (c) SORIN LUPŞA / AGERPRES FOTO
În ultimii zece ani calitatea apei s-a înrăutăţit. Zona, fiind vizitată de un număr tot mai mare de turişti, în sezonul estival, scăldatul şi toaletele tradiţionale au reprezentat o sursă de azot şi fosfor, care sunt nutrienţi pentru alge. Specialiştii au susţinut că paralel cu acest fenomen s-a constatat o scădere a cantităţii organismelor denumite zooplancton, adică crustacee mici şi rotatorii plutitoare, care filtrează apa, consumând algele şi bacteriile plutitoare (fitoplancton). În 2018, pentru protejarea calităţii apei, scăldatul în Lacul Sfânta Ana a fost interzis.
Habitatul lacului este sărăcăcios, datorită conţinutului redus de minerale. În părţile malului cu nămol şi trestie trăiesc şerpi de iarbă, tritoni cu creastă, ploşniţe şi raci inferiori. Somnul pitic a fost introdus artificial. Zona este cunoscută astăzi pentru urşi, care pot fi văzuţi adesea.
În jurul originii lacului s-au ţesut, de-a lungul vremii, mai multe legende, cea mai cunoscută este fiind cea a Anei, fata care a fost înhămată la o caleaşcă, împreună cu alte 11 fecioare, de către stăpânul cetăţii Tuşnad. Pentru că nu aveau putere să poarte caleaşca mai repede, fetele au fost biciuite iar Ana, nemaisuportând durerea sa şi a semenelor sale l-a blestemat pe tiran. Legenda spune că Dumnezeu a ascultat-o, muntele s-a surpat şi din lacrimile plânse ale fetelor s-a născut un lac curat ca lacrima şi în care, dacă te scalzi, Dumnezeu te spală de păcate.
Acest loc şi împrejurimile sale au fost considerate sfinte încă din vremea popoarelor precreştine, această credinţă fiind păstrată şi în zilele noastre. În apropierea lacului se află o capelă catolică ridicată în cinstea Sfintei Ana, care în fiecare an este loc de pelerinaj pentru sute de credincioşi.
Lacul Sfânta Ana rămâne una dintre cele mai importante atracţii naturale ale Ţinutului Secuiesc.AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiţă, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Episcopul Dosoftei Herescu, Episcopia Rădăuților (1710-1789)
Episcopul Dosoftei Herescu al Rădăuților, ctitor de locașuri sfinte, apărător al drepturilor românilor după anexarea Bucovinei la Imperiul habsburgic (1775), s-a născut în 1710. De loc din Bucovina, Dosoftei Herescu era ucenicul Cuviosului Sila, vestitul egumen al Schitului Sihăstria Putnei, care l-a călugărit și l-a făcut preot. În anul 1747
20 aprilie - Ziua limbii chineze (ONU)
Ziua limbii chineze este marcată la 20 aprilie și are drept scop să sublinieze contribuția limbii chineze, a literaturii și a poeziei în cultura lumii. Celebrarea acestei zile vizează promovarea multilingvismului, diversitatea culturală și utilizarea egală a celor șase limbi oficiale ale ONU, potrivit site-ului www.un.org
CITATUL ZILEI
''Să nu ne lenevim, trecându-ne vremea în zadar, pe care Dumnezeu ne-o dă spre pocăință. Ci în tot minutul să fim cu grijă că vine, vine ziua Domnului cea mare și înfricoșată, când fiecare va primi plata sa precum a lucrat în viață.'' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) (''Patericul R
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 aprilie
Ortodoxe Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști) Greco-catolice Duminica Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști). Sf. cuv. Teodor Trihina; Sf. Teotim al Tomisului Romano-catolice Învierea Domnului (Pașt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 aprilie
Este a 110-a zi a anului 2025. Au mai rămas 255 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 23 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 02 h 42 m și apune la 11 h 01 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
SĂRBĂTORI: Biserica Catolică sărbătorește Învierea Domnului (20 aprilie)
Duminică, 20 aprilie, este sărbătorită de Biserica Catolică, Duminica Paștelui: solemnitatea Învierii Domnului. Sfânta Liturghie este celebrată în Piața Sfântul Petru la ora 10.30, celebrarea euharistică fiind urmată de binecuvântarea 'Urbi et Orbi', conform calendarului slujbelor și ceremoniilor din Săptămâna Sfântă, publica
SĂRBĂTORI ORTODOXE: Învierea Domnului nostru Iisus Hristos (Sfintele Paști)
În Biserica Ortodoxă, anul acesta, la 20 aprilie, este Duminică Sfintelor Paști, sărbătoarea Învierii Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Numită în cântările Bisericii 'praznic al praznicelor și sărbătoare a sărbătorilor', Învierea Domnului este cel mai important eveniment care a avut loc &
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)