Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se reuneşte la 12 octombrie 2023, la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis.

Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, pe ordinea de zi a reuniunii sunt incluse subiecte referitoare la consumul de droguri sau alte substanţe stupefiante de către tineri sau elevi - risc major la adresa siguranţei individuale şi naţionale; evoluţiile privind situaţia de securitate în regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei - implicaţii pentru România; planul de înzestrare a Armatei României 2024 - 2033.

În cadrul şedinţei CSAT vor fi analizate şi alte tematici de actualitate din domeniul securităţii naţionale, a anunţat Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Klaus Iohannis afirma, în urmă cu o lună, că subiectul referitor la consumul de droguri în rândul tinerilor, pe care îl consideră un fenomen alarmant, va fi inclus pe ordinea de zi a şedinţei CSAT.

Anterioara şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a avut loc pe 6 iulie 2023, fiind aprobate obiectivele României la Summitul NATO de la Vilnius (12-13 iulie 2023). Totodată, în cadrul şedinţei CSAT a fost analizată şi implicarea României într-un proiect transatlantic nou, şi anume crearea în ţara noastră a unei facilităţi de instruire a piloţilor pentru operarea avioanelor F-16. Nu în ultimul rând, au fost aprobate efectivele Forţelor Armatei României la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, în anul 2024: un efectiv de 5.646 militari şi civili, dintre care 2.526 vor participa la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român, iar 3.120 de militari se vor afla în aşteptare pe teritoriul naţional, cu posibilitatea de a fi dislocaţi la ordin conform https://csat.presidency.ro/.

***
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării este, conform Constituţiei, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea şi coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi siguranţa naţională.

Preşedintele ţării îndeplineşte funcţia de preşedinte al CSAT, în timp ce primul-ministru este vicepreşedinte al Consiliului. Membrii CSAT sunt: ministrul Apărării Naţionale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiţiei, ministrul Economiei, ministrul Finanţelor Publice, directorul Serviciului Român de Informaţii, directorul Serviciului de Informaţii Externe, şeful Statului Major al Apărării şi consilierul prezidenţial pentru securitate naţională.

CSAT se convoacă de către preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul membrilor săi.

Şedinţele CSAT au un caracter secret, se desfăşoară în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi sunt conduse de preşedintele acestuia, iar în absenţa sa, de vicepreşedinte. Ordinea de zi este stabilită de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui.

***
La 26 februarie 2020, CSAT s-a reunit, la Cotroceni, pe tema coronavirusului. A fost prima reuniune a CSAT din cadrul celui de-al doilea mandat de preşedinte al lui Klaus Iohannis.

Pe 27 mai 2020, CSAT s-a reunit în sistem de videoconferinţă, pentru a lua în discuţie Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024; forţele armate ale României care pot fi puse la dispoziţie pentru participarea la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român în anul 2021 şi programul privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2026 şi în perspectivă.

Ordinea de zi a şedinţei din 6 octombrie 2020 s-a axat pe modul în care se implementează Strategia Naţională de Apărare a Ţării pentru perioada 2020-2024. De asemenea, membrii Consiliului au analizat şi aprobat o serie de documente pentru aplicarea Strategiei, printre care Planul de implementare a acesteia, Analiza strategică a apărării, Carta Albă a Apărării.

În urma şedinţei extraordinare a CSAT din 3 decembrie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că a fost aprobată strategia de vaccinare împotriva noului coronavirus, care prevede calendarul vaccinării în 2021, în funcţie de diverse categorii de populaţie.

CSAT, reunit în data de 19 februarie 2021, a avizat favorabil propunerile de buget pe anul 2021 pentru instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi securităţii naţionale: Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Serviciul de Protecţie şi Pază.

În cadrul şedinţei CSAT din 27 aprilie 2021 a fost analizată starea de securitate în regiunea Mării Negre, în contextul acumulării de trupe ale Federaţiei Ruse pe frontiera de est a Ucrainei şi implicaţiile pentru ţara noastră. În context, Administraţia Prezidenţială a arătat că "autorităţile române rămân vigilente şi vor continua să monitorizeze această mobilizare nejustificată din jurul Ucrainei". A fost, de asemenea, aprobată redislocarea etapizată în România a contingentului militar din Afganistan, la încheierea misiunii Resolute Support.

Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din 25 august 2021 a avut ca temă situaţia de securitate din Afganistan şi s-a decis ca Armata României să participe cu un efectiv de 200 de militari (începând cu luna august, timp de cel mult 6 luni) la evacuarea şi relocarea cetăţenilor afgani care au lucrat pentru misiunile NATO în Afganistan. De asemenea, CSAT a decis activarea Comitetului interministerial Coaliţia Naţională pentru Integrarea Refugiaţilor, iar Ministerul Afacerilor Interne va evalua capacitatea de preluare a refugiaţilor/azilanţilor şi posibilitatea de extindere a acesteia, conform site-ului https://csat.presidency.ro/.

Şedinţa din 26 ianuarie 2022 a avut pe ordinea de zi situaţia de securitate în Zona Extinsă a Mării Negre şi pe Flancul Estic al NATO. "Astăzi (n.r. 26 ianuarie 2022) am făcut o analiză completă a situaţiei de securitate din regiune, inclusiv din punctul de vedere al implicaţiilor militare, economice şi energetice, dar şi din perspectiva migraţiei necontrolate. România are peste 600 de kilometri de frontieră comună cu Ucraina şi trebuie să ne asigurăm că suntem pregătiţi pentru orice scenariu posibil", a declarat preşedintele Klaus Iohannis la finalul şedinţei CSAT. Preşedintele a mai declarat, în context, că demersurile Rusiei din ultima perioadă "reliefează posibilitatea folosirii forţei împotriva Ucrainei, cu toate consecinţele care pot decurge de aici". Klaus Iohannis a mai anunţat că a fost aprobat de CSAT un plan de măsuri care vine în completarea, în continuarea planurilor deja existente, armonizate cu NATO, şi care vor avea ca rezultat o pregătire corespunzătoare a României pentru orice scenariu.

O şedinţă a CSAT a avut loc chiar în ziua de 24 februarie 2022, zi în care Federaţia Rusă a atacat Ucraina. La finalul şedinţei din 24 februarie, preşedintele Iohannis a afirmat că România nu va fi atrasă în conflictul militar din Ucraina, iar românii nu trebuie să se teamă pentru siguranţa lor. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, în context, că România condamnă ferm agresiunea nejustificată, ilegală şi neprovocată a Rusiei împotriva Ucrainei. "Din păcate, în această dimineaţă, Federaţia Rusă a ales calea reprobabilă şi complet ilegală a violenţei armate masive împotriva unui stat independent şi suveran. Astăzi, la eforturile comunităţii internaţionale pentru menţinerea păcii şi dialog, Rusia a răspuns cu rachete care lovesc oraşele şi obiectivele militare ucrainene. Astăzi, Federaţia Rusă a ales forţa tancurilor în detrimentul vieţilor cetăţenilor. Rusia este agresorul, nu victima, cum încearcă să acrediteze Kremlinul, şi întreaga planetă vede astăzi limpede acest adevăr incontestabil. România condamnă ferm agresiunea complet nejustificată, ilegală şi neprovocată a armatei ruse împotriva Ucrainei, care pune în pericol nenumărate vieţi omeneşti", a spus şeful statului, la Palatul Cotroceni, după şedinţa din 24 februarie 2022.

În cadrul şedinţei din 1 martie 2022 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării s-a decis: intensificarea la nivel bilateral şi aliat a demersurilor pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, prin dislocarea de forţe aliate şi prin constituirea accelerată a Grupului de Luptă din România; susţinerea, pe diverse dimensiuni, a Republicii Moldova; înfiinţarea, pe teritoriul României, a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina. De asemenea, în cadrul şedinţei, s-au definit două obiective strategice: creşterea capacităţii de apărare a statului român, prin creşterea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2% la 2,5%; realizarea independenţei energetice a României, în principal prin dezvoltarea energiei regenerabile şi nucleare civile, conform https://csat.presidency.ro/.

Şedinţa CSAT din 25 octombrie 2022 a avut ca principal punct pe agendă analiza războiului din Ucraina şi implicaţiile sale pentru România. S-au adoptat propuneri privind implementarea tuturor deciziilor adoptate la Summitul NATO de la Madrid, întărirea forţelor armate, creşterea numărului exerciţiilor aliate pe teritoriul României, intensificarea dialogului cu Turcia, Bulgaria şi Georgia privind securitatea Mării Negre, precum şi valorificarea oportunităţilor în domeniul economic şi al interconectivităţii din regiunea extinsă a Mării Negre. Membrii CSAT au mai aprobat propunerile Ministerului Energiei privind îmbunătăţirea rezilienţei energetice a României, astfel încât populaţia să fie protejată şi să fie asigurată continuitatea în aprovizionare cu energie electrică şi cu gaze naturale, în condiţiile unor preţuri care să nu-i împovăreze pe cetăţeni, scrie https://csat.presidency.ro/.

Şedinţa CSAT din 11 aprilie 2023 a avut pe ordinea de zi subiecte referitoare la evoluţiile privind situaţia de securitate din regiunea Mării Negre în contextul agresiunii Rusiei asupra Ucrainei şi a intervenţiilor externe asupra procesului democratic din Republica Moldova. De asemenea, membrii Consiliului au stabilit, totodată, că efortul României trebuie să continue să fie unul cuprinzător şi să asigure sprijinul necesar şi pentru ceilalţi parteneri vulnerabili din regiune, mai ales pentru Republica Moldova, care, după Ucraina, este cea mai expusă agresiunilor şi presiunilor ruse. De asemenea, la şedinţa din 11 aprilie, Consiliul a stabilit că procesul de modernizare a Forţelor Aeriene Militare va continua prin achiziţionarea de avioane de ultimă generaţie F-35 şi a aprobat concepţia de realizare a capabilităţii operaţionale de apărare aeriană cu avioane multirol de generaţia a V-a, informează https://csat.presidency.ro/. AGERPRES/(Documentare - Ionela Gavril, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Irina Giurgiu)