Tabloul de bord statistic european privind redresarea din luna septembrie 2023 arată că, în august 2023, indicatorul de sentiment economic în UE a scăzut pentru a şaptea lună consecutiv, coborând şi mai mult sub nivelul de dinainte de pandemie, scădere care s-a datorat încrederii mai scăzute în rândul consumatorilor şi în rândul managerilor din toate sectoarele economice, potrivit Biroului European De Statistică. România este ţara din UE cu cei mai puţini tineri (între 15 şi 29 de ani) care lucrau în timpul studiilor (2%), cu una din cele mai lungi săptămâni de lucru (40,2 ore) şi cu cea mai mare rată de expunere a copiilor la sărăcie şi excluziune socială (41,5%) în 2022- arată datele Eurostat. Turismul din UE a atins un maxim al ultimului deceniu în prima jumătate a anului 2023, pe de altă parte în al doilea trimestru din 2023 s-a înregistrat o încetinire acută a creşterii preţurilor producţiei agricole în UE, iar producţia vândută de produse high-tech în UE a atins 355 de miliarde de euro în 2022. Lucrătorii calificaţi sunt cheia succesului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa, 95% dintre IMM-uri afirmând că este important să aibă lucrători cu competenţele potrivite, arată un sondaj Eurobarometru publicat în septembrie 2023.

***
Rezultatele unui studiu Eurostat publicat la 27 septembrie 2023 arată că în 2022, 24,7% (aproape 20 de milioane) dintre copiii (cu vârsta mai mică de 18 ani) din UE erau expuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. Comparativ cu 2021, această pondere a crescut uşor cu 0,3 puncte procentuale . La nivel naţional, în 2022, cele mai mari valori au fost raportate în România (41,5%), Bulgaria (33,9%) şi Spania (32,2%). În schimb, Slovenia (10,3%), Cehia (13,4%) şi Danemarca (13,8%) au înregistrat cele mai mici rate, potrivit https://ec.europa.eu//eurostat.

***

România este ţara din UE cu cei mai puţini tineri (între 15 şi 29 de ani) care au lucrat în timpul studiilor (2%) în 2022, arată rezultatele studiului Eurostat publicat la 28 septembrie 2023.

În 2022, 72% dintre tinerii europeni (cu vârste între 15 şi 29 de ani) au rămas în afara pieţei forţei de muncă în timpul educaţiei formale. 25% erau angajaţi, în timp ce 3% erau disponibili pentru angajare şi căutau în mod activ un loc de muncă în timp ce erau în învăţământul formal. Dinamica tranziţiei tinerilor de la educaţia formală la piaţa muncii variază semnificativ între ţările UE. Aceste disparităţi pot fi influenţate de sistemele naţionale de educaţie, disponibilitatea formării, caracteristicile pieţei muncii şi factorii culturali.

În ciuda faptului că un sfert dintre tinerii europeni sunt angajaţi în timpul studiilor, această statistică ascunde diferenţe substanţiale între ţări. La nivel naţional, cele mai mari ponderi de tineri angajaţi în timpul educaţiei formale au fost observate în Ţările de Jos (73%), Danemarca (52%) şi Germania (45%). În schimb, România (2%), Slovacia (5%) şi Ungaria (6%) au raportat cele mai mici cote.

Cele mai mari ponderi de tineri în educaţie formală care sunt disponibili pentru angajare şi caută activ un loc de muncă au fost înregistrate în Suedia (13%), Finlanda (7%) şi Ţările de Jos (6%). În schimb, Ungaria, Cehia, România, Croaţia, Polonia şi Lituania au înregistrat mai puţin de 1% dintre tinerii (cu vârste cuprinse între 15 şi 29 de ani) care caută un loc de muncă, având în acelaşi timp printre cele mai mari ponderi de studenţi din afara pieţei forţei de muncă, conform https://ec.europa.eu/eurostat.


***

În 2022, săptămâna obişnuită de lucru pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din UE a fost în medie de 37,5 ore, potrivit rezultatelor Eurostat publicate la 20 septembrie 2023. Sunt vizibile diferenţe semnificative între ţările UE.

Cele mai multe ore de lucru săptămânale au fost înregistrate în Grecia (41,0 ore), Polonia (40,4), România şi Bulgaria (40,2 ambele). În schimb, Olanda a avut cea mai scurtă săptămână de lucru (33,2 ore), urmată de Germania (35,3) şi Danemarca (35,4).

***

Rezultatele publicate de Eurostat la 22 septembrie 2023 arată că în 2022, producţia vândută de produse high-tech în UE a atins 355 de miliarde de euro, înregistrând o creştere de 10,2% faţă de anul precedent (322 de miliarde în 2021). În ultimul deceniu, s-a înregistrat o creştere medie anuală de 2,6% (275 miliarde în 2012). Trei categorii au constituit împreună aproape trei sferturi din vânzările totale de produse high-tech. Cea mai mare pondere a reprezentat-o domeniul electronică-telecomunicaţii (26,2%), urmat de farmacie (22,2%) şi instrumentar ştiinţific (20,6%). Domeniul aerospaţial a reprezentat 11,5%, iar echipamentele neelectrice au contribuit cu 6,1%. Celelalte categorii, inclusiv calculatoare şi maşini de birou, chimie, maşini electrice şi armament, au reprezentat fiecare mai puţin de 5%.

Armamentul, deşi deţine cea mai mică pondere în vânzările totale de produse de înaltă tehnologie, a cunoscut cea mai mare creştere în ultimul deceniu, cu o medie de 7% anual. Instrumentele ştiinţifice şi farmacia au crescut cu o rată medie anuală de 4,4%. Pe de altă parte, maşinile neelectrice (-0,7%) şi calculatoarele şi maşinile de birou (-1,8%) au fost singurele sectoare care au înregistrat o scădere a vânzărilor în perioada de zece ani. Cu toate acestea, ambele sectoare au cunoscut o creştere în 2022 faţă de 2021: maşini neelectrice (+16,1%) şi calculatoare şi maşini de birou (+13,6%), evidenţiază https://ec.europa.eu/eurostat.


***

Industria turismului din UE a înregistrat o redresare puternică după impactul pandemiei de COVID-19. În prima jumătate a anului 2023, numărul de nopţi petrecute în unităţi de cazare turistice a atins cel mai înalt nivel din ultimul deceniu, semnalând o renaştere notabilă a performanţei industriei în multe ţări, potrivit rezultatelor publicate de Eurostat la 15 septembrie 2023.

În prima jumătate a acestui an, au fost 1.193 milioane de nopţi petrecute în locuri de cazare turistice, marcând o creştere de aproape 11 milioane faţă de aceeaşi perioadă din 2019 (1.182 milioane, +0,9%). În plus, au fost cu 136 de milioane de înnoptări mai multe decât în prima jumătate a anului 2022 (1.057 milioane, +12,9%). Comparativ cu 2021 (406,8 milioane), anul acesta s-au înregistrat cu 786 milioane de înnoptări în plus, iar faţă de 2020 (474,7 milioane), s-au înregistrat 718 milioane de înnoptări în plus.

Toate lunile au depăşit cifrele anului precedent, cea mai mare creştere fiind înregistrată în ianuarie (45%) şi februarie (27%).

Toate statele membre au înregistrat o creştere a înnoptărilor faţă de 2022, Ungaria fiind singura excepţie, înregistrând o uşoară scădere de -0,3%. Cipru (39,3%), Malta (30,5%) şi Slovacia (28,7%) se remarcă cu cele mai substanţiale creşteri ale înnoptărilor. Cu toate acestea, aproximativ jumătate dintre ţări nu au atins încă cifrele înregistrate în prima jumătate a anului 2019.

O creştere puternică a cifrelor din acest an a venit din redresarea turismului internaţional. Comparativ cu anul 2022, s-a înregistrat o creştere cu 22,5% a numărului de nopţi petrecute de către turiştii străini, în timp ce turismul intern a înregistrat o creştere de 5,8%.

În total, turiştii străini au reprezentat 545 de milioane de nopţi în prima jumătate a anului 2023 sau 46% din toate înnoptările. În ultimii ani, proporţia turiştilor străini a fost afectată semnificativ de pandemie. Pornind de la 47% în prima jumătate a anului 2019, a scăzut la 36% în prima jumătate a anului 2020 şi a scăzut în continuare la 21% în 2021, înainte de a demonstra o revenire puternică în 2022, urcând la 42%, arată https://ec.europa.eu/eurostat.

***

Datele privind indicii preţurilor producţiei agricole publicate de Eurostat la 26 septembrie 2023 arată că creşterea recentă a preţurilor mărfurilor agricole din UE a încetinit brusc în al doilea trimestru al anului 2023 (în comparaţie cu acelaşi trimestru din 2022). În plus, preţul mediu al bunurilor şi serviciilor consumate în prezent în agricultură (input care nu este legat de investiţii) a scăzut între T2 2022 şi T2 2023, prima scădere după T4 2020.

Aceste ultime date sugerează o restabilire a pieţelor agricole globale după o perioadă de perturbări, care a fost caracterizată de creşterea puternică a preţurilor inputurilor şi producţiei agricole (preţurile de producţie sunt preţurile pe care fermierii le obţin la poarta fermei).

Între al doilea trimestru al anului 2022 şi al doilea trimestru al anului 2023, preţul mediu al produselor agricole din UE în ansamblu (producţie) a crescut cu 2%. Aceasta a reprezentat o rată de creştere semnificativ mai mică faţă de trimestrul precedent, când preţul mediu a crescut cu 17% (primul trimestru din 2023 comparativ cu primul trimestru din 2022).

Cele mai puternice creşteri ale preţurilor din al doilea trimestru al anului 2023 între principalele grupe de produse au fost pentru: citrice (în medie +89%), ulei de măsline (+48%) şi cartofi (+38%). Aceste creşteri de preţ au reflectat în mare parte volumele afectate de secetă. Printre alte produse, merită subliniate şi creşterile puternice ale preţurilor la ouă (+31%) şi la porci (+28%). În schimb, preţul cerealelor a scăzut (-31%), în timp ce cel pentru păsări (+4%) şi lapte (-2%) au rămas mai stabile.

În aceeaşi perioadă, preţul mediu al bunurilor şi serviciilor consumate în mod curent în agricultură (input care nu este legat de investiţii) a scăzut cu 5%. Această scădere a urmat unei încetiniri a creşterii preţurilor în trimestrul precedent, deşi atunci când preţurile au crescut cu 11% (primul trimestru din 2023 comparativ cu primul trimestru din 2022). Dintre inputurile care nu au legătură cu investiţiile, cele mai puternice ritmuri de scădere a preţurilor au fost la îngrăşămintele şi amelioratorii de sol (-23%), energia şi lubrifianţii (-13%) şi furajele pentru animale (-5%).

La nivel naţional, majoritatea ţărilor UE (17 din 27) au continuat să înregistreze creşteri de preţ la produsele agricole în al doilea trimestru al anului 2023 comparativ cu al doilea trimestru al anului 2022. Cele mai rapide rate de creştere au fost înregistrate în Portugalia (+22% ), Grecia (+21%) şi Spania (+16%), ţări care s-au confruntat cu condiţii de secetă. În schimb, Lituania (-26%) şi Estonia (-15%) au înregistrat cele mai puternice scăderi ale preţurilor.

În ceea ce priveşte inputurile care nu sunt legate de investiţii, cele mai accentuate rate de creştere a preţurilor medii faţă de trimestrul II din 2022 au fost raportate în Ungaria şi România (ambele +6%), în timp ce Lituania şi Ţările de Jos au înregistrat cele mai abrupte rate de declin (ambele -16%), arată https://ec.europa.eu/eurostat.

***

Potrivit sondajului Eurobarometru publicat în septembrie 2023, lucrătorii calificaţi sunt cheia succesului întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa. 95% dintre toate IMM-urile (din UE şi din România) au indicat că este foarte important (82% în UE şi 77% în România) sau moderat (13% în UE şi 18% în România) pentru modelul lor de afaceri să aibă lucrători cu competenţele potrivite.

Cu toate acestea, trei sferturi dintre IMM-urile din Europa (74%) şi din România (75%) arată că se confruntă în mod concret cu lipsa de competenţe pentru cel puţin un loc de muncă în compania lor în acest moment. De asemenea, aproape 4 din 5 companii (78%) din UE şi 86% din România au răspuns în sondaj că, în general, le este dificil să găsească lucrători cu competenţele potrivite, iar pentru mai mult de jumătate dintre ele (52% în UE şi 61% în România) le este greu să reţină muncitori calificaţi.

Această situaţie îngreunează activităţile generale de afaceri pentru aproape două treimi din companiile din UE (63%) şi pentru 77% dintre companiile din România.

Aproape jumătate dintre companiile europene (45%) şi 71% dintre cele din România arată că situaţia le împiedică eforturile de a adopta sau de a utiliza tehnologii digitale, iar patru companii din zece din UE (39%) şi 55% din România văd dificultăţi în a-şi ecologiza activităţile de afaceri.

Atunci când se confruntă cu deficit de competenţe, IMM-urile aplică deja un set larg de măsuri pentru a găsi şi păstra lucrători. Acestea includ, între cele mai întâlnite măsuri atât în UE, cât şi în România: eforturi pentru a valoriza cât mai bine aptitudinile şi talentul în cadrul companiei (de exemplu, mobilitatea personalului sau rotaţia locurilor de muncă), mai multe investiţii în formare sau creşterea atractivităţii locurilor de muncă în ceea ce priveşte beneficiile financiare şi/sau nefinanciare.

Pentru a facilita recrutarea personalului cu competenţele necesare, IMM-urile afirmă că ar avea nevoie de o mai bună colaborare cu serviciile publice de ocupare a forţei de muncă (58% în UE, 71% în România), de instrumente mai bune pentru evaluarea competenţelor solicitanţilor (49% în UE, 71% în România) şi de instrumente mai bune pentru evaluarea nevoilor de competenţe ale companiei (46% în UE, 63% în România). Multe companii doresc, de asemenea, proceduri mai uşoare pentru a recruta personal din afara UE (38% în UE, 49% în România).

Sondajul a fost efectuat prin intermediul interviurilor prin telefon, între 4 şi 24 mai 2023, în rândul a 12.909 companii din UE: Întreprinderi mici şi mijlocii cu mai puţin de 250 angajaţi, active în Producţie, Industrie, Comerţ cu amănuntul şi Servicii, potrivit datelor https://europa.eu/eurobarometer/. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru)

Sursa foto: Eurostat/facebook.com