A doua zi, la 17 iunie 1910, Vlaicu şi-a scos din nou aeroplanul pe câmpul de la Cotroceni şi, ajutat de prietenii săi, a pornit motorul aparatului. După două încercări nereuşite în care a rulat fără să se înalţe, el se întoarce la grupul său de prieteni, explicând entuziasmat de ce nu reuşise acest lucru. Motivând faptul că nu acţionase cum trebuie comenzile aparatului, Vlaicu face o nouă încercare. În zgomotul motorului, aeroplanul câştigă viteză şi, după circa 40 de metri parcurşi pe pământ, este văzut de toţi cei prezenţi cum se ridică în aer la 3-4 metri de sol, pe o lungime de 50 de metri, după care coboară uşor pe pământ.

Fericit că îşi realizase visul, Aurel Vlaicu avea să declare într-un articol intitulat "Impresii din văzduh": "Bucuria cea mai mare, însă, am simţit-o când am zburat pentru prima oară la Cotroceni. Nu m-am ridicat atunci mai sus de patru metri. Cu toate acestea, nici Alpii nu mi-i închipuiam mai înalţi ca înălţimea la care mă ridicasem eu. Fiindcă patru metri erau atunci pentru mine un record formidabil, un record care îmi consacra maşina. Zburasem. Şi asta era principalul."

 

 

 

O machetă la scară reală a aeroplanului pentru care Aurel Vlaicu a fost medaliat în 1912 la Aspern şi cu care s-a prăbuşit langa Campina, la 13 septembrie 1913, în timp ce încerca sa treacă Carpaţii, a fost expusă in Piaţa Cetăţii din Alba Iulia, în cadrul unui eveniment organizat de Fundaţia Aerospaţială Română, Asociaţia A.R.P.A. 'Aurel Vlaicu' şi Fundaţia '1 Decembrie 1918 pentru Unitatea şi Integritatea României'.

 

Foto: (c) MARINELA BRUMAR / AGERPRES FOTO 

---

A doua zi după primul său zbor, gazetele vremii publicau senzaţionala ştire a zborului executat de primul avion românesc, inventat, construit şi pilotat de un român.

În următoarele zile, Vlaicu a mai efectuat câteva zboruri cu aeroplanul său până într-o zi când, zburând la o înălţime mai mare ca de obicei, comenzile de manevrare ale aparatului s-au blocat, iar acesta a căzut, fiind puternic avariat. De acum, Aurel Vlaicu începe să gândească proiectarea şi construirea unui nou model de aeroplan, fiind creată, în 1911, o variantă îmbunătăţită - ''Vlaicu II''.

În 1912-1913 a proiectat avionul ''Vlaicu III'', pe care însă nu a mai apucat să-l construiască.

 

 

Vernisajul expozitţei 'Aviaţia in România. 1910 - 2010' realizată, la Muzeul Naţional de Istorie a României, cu prilejul împlinirii unui secol de la primul zbor în spaţiul aerian românesc al unui avion construit şi pilotat de un român: Aurel Vlaicu.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO 

---

Avioanele Vlaicu I şi Vlaicu II erau alcătuite dintr-un singur tub de aluminiu care purta celelalte elemente. Centrul de greutate era plasat sub aripi, astfel explicându-se buna lor stabilitate.

A obţinut cu Vlaicu II, în 1912, distincţii importante la concursul aviatic de la Aspern, lângă Viena, notează ''Dicţionarul Membrilor Academiei Române''. În ţară, în perioada 1910-1912, a efectuat zboruri de încercare şi demonstrative cu ''Vlaicu II'' la Bucureşti, Blaj, Sibiu, Braşov, Iaşi, Ploieşti, Lugoj, Orăştie, Alba Iulia, Târgu Mureş.

Aurel Vlaicu şi-a pierdut viaţa în urma prăbuşirii cu avionul Vlaicu II, lângă comuna Brăneşti, aproape de Câmpina, la 31 august/13 septembrie 1913, în timp ce încerca să treacă Carpaţii. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Pe locul unde a avut loc tragedia, este înălţat un monument ce reprezintă o acvilă cu aripile deschise, îndreptate spre cucerirea Carpaţilor.

 

 

Aurel Vlaicu pregătit pentru un nou zbor.

Sursa foto: muzeulvirtual.ro  

---

"Ca şi celebrul Otto Lilienthal (mort la 10 august 1896), Aurel Vlaicu a încoronat printr-o moarte glorioasă o viaţă admirabilă închinată în principal aviaţiei", arată aviatori.ro.

La 28 octombrie 1948, a fost ales membru de onoare post-mortem al Academiei Române. Alături de Henri Coandă, de Traian Vuia şi alte nume celebre, Aurel Vlaicu poate fi considerat unul dintre precursorii aeronauticii moderne şi unul dintre părinţii aviaţiei mondiale.

Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa - Aurel Vlaicu îi poartă numele. În 2011, aeroportul a fost declarat monument istoric de importanţă naţională şi este considerat al treilea cel mai vechi aeroport din lume încă funcţional, fiind inaugurat în 1920, potrivit bucharestairports.ro.

În anul 2000, Banca Naţională a României (BNR) a emis o bancnotă, cu valoarea nominală de 500.000 de lei, pe care era chipul lui Aurel Vlaicu. În anul 2005, odată cu denominarea leului românesc, BNR a pus în circulaţie o bancnotă, cu valoarea nominală de 50 de lei, cu chipul lui Aurel Vlaicu, folosită şi în prezent. În octombrie 2010, BNR a pus în circulaţie, în scop numismatic, două monede metalice cu valoarea nominală de 50 bani, dedicate aniversării a 100 de ani de la primul zbor românesc efectuat de Aurel Vlaicu, cu un aparat de construcţie proprie, şi anume: o monedă metalică de circulaţie cu caracter comemorativ şi o monedă metalică pentru colecţionare, arată bnr.ro.

 

 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO 

---

Începând cu 1991, Universitatea din Arad poartă numele "Aurel Vlaicu", "ca un simbol al unui zbor neîntrerupt spre înălţimile ştiinţei şi culturii, ca un simbol al geniului creator al naţiei noastre", arată uav.ro.

În 1952, la Binţinţi s-a inaugurat Muzeul memorial care îi poartă numele. În cinstea lui, comuna Binţinţi se numeşte astăzi Aurel Vlaicu.

O serie de obiecte personale care i-au aparţinut lui Aurel Vlaicu, documente, brevete, scrisori, fotografii originale, ceasul cu monogramă pe care l-a avut asupra lui când s-a prăbuşit, precum şi masca mortuară sunt expuse la Muzeul Naţional al Aviaţiei Române. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cristian Anghelache, editor online: Andreea Preda)

 

 

 

* Explicaţie foto din deschidere:  Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni); macheta aeroplanului proiectat de Aurel Vlaicu.