Ziua internaţională pentru protejarea educaţiei împotriva atacurilor ("International Day to Protect Education from Attack") a fost stabilită la 9 septembrie de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), care a adoptat o rezoluţie ce reafirmă dreptul la învăţământ pentru toţi şi importanţa asigurării unui mediu sigur pentru educaţie, potrivit site-ului instituţiei, www.un.org. A fost sărbătorită pentru prima dată în anul 2020.

În proclamarea Zilei internaţionale pentru protejarea educaţiei împotriva atacurilor, ONU transmite un mesaj clar cu privire la importanţa protejării şcolilor şi siguranţei pentru elevi şi educatori şi asupra necesităţii de a menţine educaţia în prim-planul agendei publice.

Ziua a fost instituită printr-o decizie, în unanimitate, a Adunării Generale a ONU, care a solicitat UNESCO şi UNICEF să conştientizeze situaţia dificilă a milioane de copii care trăiesc în ţările afectate de conflicte armate. Rezoluţia de proclamare a Zilei internaţionale pentru protejarea educaţiei împotriva atacurilor a fost prezentată de statul Qatar şi susţinută de alte 62 de ţări, mai notează www.un.org.

Potrivit rezoluţiei ONU, guvernele au responsabilitatea principală de a oferi protecţie şi de a asigura tuturor elevilor educaţie de calitate incluzivă şi echitabilă la toate nivelurile, în special celor aflaţi în situaţii vulnerabile. În plus, documentul subliniază necesitatea intensificării eforturilor şi a creşterii finanţării pentru promovarea unui mediu educaţional sigur şi de protecţie în situaţii de urgenţă umanitară, luând toate măsurile necesare pentru a proteja şcolile, cursanţii şi personalul didactic de eventuale conflicte armate.

Educaţia este un drept fundamental al omului, apreciază www.un.org. Pentru copiii şi tinerii prinşi în situaţii de urgenţă, educaţia nu înseamnă doar continuitatea învăţării, ci oferă şi un sentiment de normalitate şi cheia unui viitor diferit, trage semnalul Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură. Cu cunoştinţele, abilităţile şi sprijinul dobândit prin educaţie, generaţiile supravieţuiesc crizelor şi conduc lumea către un viitor durabil. Acest lucru este valabil mai ales pentru grupurile vulnerabile, inclusiv fete, migranţi, refugiaţi şi persoane cu dizabilităţi, printre altele. Şcolile ar trebui să fie refugii sigure pentru copii, studenţi şi personalul educaţional. Cu toate acestea, prea des şcolile devin fie ţinte directe, fie daune colaterale în contexte afectate de conflict. Atacurile la adresa educaţiei pot avea repercusiuni fizice şi psihologice grave, pe termen lung, pentru elevi şi profesori. Atacurile pot suspenda predarea şi învăţarea, pot duce la o creştere semnificativă a ratei abandonului şcolar şi pot împiedica elevii să aibă acces la o educaţie de calitate.

UNESCO şi UNICEF vor facilita respectarea anuală a acestei zile în strânsă colaborare cu partenerii din interiorul şi din afara sistemului ONU. Lucrând în prima linie în ţările afectate de conflicte, entităţile ONU au asigurat mult timp asistenţă statelor membre în consolidarea capacităţii lor de a oferi acces la oportunităţi educaţionale de calitate pentru toţi în perioade de criză.

În întreaga lume, atacurile asupra copiilor continuă fără întrerupere, întrucât părţile aflate în conflict încalcă una din regulile de bază ale războiului: protecţia copiilor. Situaţia prelungită a conflictelor de astăzi afectează viitorul unor generaţii întregi de copii. Fără acces la servicii educaţionale, o generaţie de copii care trăieşte în conflict va creşte fără educaţia, cunoştinţele şi abilităţile necesare pentru a contribui la economiile ţărilor lor.

Dreptul unui copil la educaţie nu poate fi protejat în zonele de conflict fără ca educaţia însăşi să fie protejată. În afara şcolii, copiii sunt ţinte uşoare pentru abuz, exploatare şi recrutare de către forţe armate şi grupuri infracţionale. Şcoala ar trebui să ofere un spaţiu sigur în care copiii să poată fi protejaţi de ameninţări şi crize.

În 2022, copiii au continuat să fie afectaţi în mod disproporţionat de conflictele armate, iar numărul afectaţi de încălcări grave a crescut comparativ cu 2021. Din ianuarie până în decembrie 2022, a existat o creştere de 112% a atacurilor asupra şcolilor şi spitalelor, în special în Ucraina, Burkina Faso, Israel, Palestina, Myanmar, Mali şi Afganistan. În Afganistan, ONU a verificat 95 de atacuri (72 asupra şcolilor; 23 asupra spitalelor), inclusiv asupra persoanelor protejate. În timp ce grupurile armate non-statale au fost responsabile pentru 50% din încălcările grave, forţele guvernamentale au fost principalii autori ai uciderii şi mutilării copiilor, a atacurilor asupra şcolilor şi spitalelor şi a refuzului accesului umanitar. Printre factorii care au avut cel mai grav impact a fost utilizarea armelor explozive, în special în zonele populate, cum ar fi Gaza, Republica Arabă Siriană, Ucraina şi Yemen, ceea ce a dus la victime mai mari ale copiilor şi a deteriorat şcoli şi spitale. (Sursa: Raportul Secretarului General al ONU privind copiii şi conflictele armate)

De asemenea, raportul "Education under Attack 2022", prezentat la New York la 1 iunie 2022, de către Global Coalition to Protect Education from Attack (GCPEA) arată că peste 9.000 de studenţi, profesori şi cadre universitare au fost răniţi sau ucişi în atacurile asupra educaţiei în timpul unui conflict armat în ultimii doi ani, conform https://protectingeducation.org/. Peste 5.000 de atacuri separate asupra instituţiilor de învăţământ, studenţi şi educatori, sau incidente de utilizare militară, au avut loc în 2020 şi 2021, o creştere semnificativă faţă de ultimii doi ani, arată https://eua2022.protectingeducation.org/#overview.

Cercetătorii de la GCPEA au constatat că atacurile sunt în creştere în ţări precum Burkina Faso, Columbia, Etiopia, Mali, Myanmar şi Nigeria şi au apărut în alte ţări, cum ar fi Mozambic şi Azerbaidjan, în timp ce tendinţe de scădere au fost identificate în Sudanul de Sud, Siria şi Yemen. Atacurile s-au intensificat, însă, în 2022: peste o mie de şcoli şi universităţi au fost avariate în Ucraina din 24 februarie 2022, potrivit Ministerului Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina şi grupurilor societăţii civile, menţionează sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Horia Plugaru, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: unesco.org