Publicarea ''Pachetului de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor din luna aprilie: principalele decizii'' de către Comisia Europeană, aderarea Ucrainei la Mecanismul de Protecţie Civilă al UE, adoptarea în Parlamentul European de noi reglementări pentru îndeplinirea obiectivelor climatice şi a unei noi legi împotriva defrişărilor globale se numără printre subiectele acestei săptămâni la nivel european.


Comisia Europeană

*La 17 aprilie, Comisia Europeană a iniţiat o investigaţie detaliată pentru a evalua dacă anumite măsuri de sprijin adoptate de România în favoarea companiei aeriene Blue Air Aviation respectă normele UE privind ajutoarele de stat. Compania aeriană română Blue Air se confrunta cu dificultăţi financiare din 2019 şi, începând din martie 2020, la fel ca alte întreprinderi active în sectorul aviaţiei, a fost grav afectată de pandemia de coronavirus. Din noiembrie 2022, Blue Air a încetat să funcţioneze, deoarece autorităţile române i-au suspendat temporar licenţa de operare, din cauza situaţiei financiare a societăţii, notează https://ec.europa.eu/.

*La 18 aprilie, Comisia Europeană a decis să înregistreze cea de-a 100-a iniţiativă cetăţenească europeană (ICE), intitulată ''Conectarea tuturor capitalelor şi cetăţenilor europeni prin reţele feroviare de mare viteză''. Organizatorii iniţiativei invită Comisia să propună un act cu forţă juridică obligatorie care să vizeze conectarea tuturor capitalelor europene prin linii de cale ferată de mare viteză, conectând reţelele feroviare de mare viteză existente şi construind linii de mare viteză acolo unde acestea nu există încă, potrivit https://ec.europa.eu/.

*La 19 aprilie, Comisia a publicat ''Pachetul de acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor din luna aprilie: principalele decizii'' în cadrul secţiunii Decizii de infringement pe https://ec.europa.eu/. La capitolul Justiţie - Combaterea rasismului şi a xenofobiei se arată că instituţia a transmis o scrisoare suplimentară de punere în întârziere prin care solicită României să transpună în mod corect dreptul Uniunii privind discursurile de incitare la ură şi infracţiunile motivate de ură. Comisia a trimis anterior României o scrisoare de punere în întârziere în octombrie 2020, România a răspuns la scrisoare, iar în iunie 2022 a adoptat o nouă legislaţie menită să soluţioneze problemele de transpunere incorectă semnalate de Comisie. În urma evaluării, Comisia a concluzionat că modificările rezolvă problemele semnalate în scrisoarea de punere în întârziere, dar noua legislaţie adaugă un element care restrânge domeniul de aplicare al incriminării discursurilor de incitare la ură, într-un mod care este incompatibil cu decizia-cadru. Din acest motiv, Comisia a decis să trimită o scrisoare suplimentară de punere în întârziere României, care are acum la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare de remediere a deficienţelor identificate. Dacă nu primeşte un răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să trimită României un aviz motivat.

La capitolul Energia şi clima - Piaţa internă a energiei, Comisia solicită României să elimine restricţiile la exportul de energie electrică. Comisia a decis să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României pentru restricţionarea exportului de energie electrică printr-o măsură incompatibilă cu articolele 35 şi 36 din TFUE, Directiva (UE) 2019/944 şi Regulamentul (UE) 2019/943 privind piaţa internă de energie electrică. Comisia consideră că această măsură are un efect echivalent unei restricţii cantitative la export în sensul articolului 35 din TFUE şi nu poate fi justificată în temeiul articolului 36 din TFUE. Din aceleaşi motive, se consideră că măsura încalcă şi sus-menţionata Directivă privind normele comune pentru piaţa internă de energie electrică şi Regulamentul privind piaţa internă de energie electrică. România are acum la dispoziţie două luni pentru a răspunde şi a remedia deficienţele identificate de Comisie.

La capitolul Sănătate publică - Siguranţa alimentară, Comisia îndeamnă insistent România să aplice în mod corect normele UE privind igiena produselor alimentare. În iulie 2020, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere. Întrucât România nu s-a conformat încă acestei scrisori, Comisia a decis să trimită un aviz motivat. România are acum la dispoziţie două luni pentru a lua măsurile necesare pentru a se conforma avizului motivat. În caz contrar, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la acest caz.

*La 20 aprilie, Ucraina a devenit stat participant al Mecanismului de Protecţie Civilă al UE. Comisarul pentru gestionarea crizelor, Janez Lenarcic, s-a aflat la Kiev pentru a semna oficial un acord, în numele Uniunii Europene, prin care Ucraina aderă cu drepturi depline la Mecanism. UE a alocat, de asemenea, încă 55 de milioane de euro pentru finanţare umanitară Ucrainei, pe lângă cele 145 de milioane de euro deja furnizate la începutul acestui an. Această nouă finanţare umanitară se va concentra pe pregătirea pentru iarna viitoare.

Mecanismul de protecţie civilă al UE a canalizat asistenţă de urgenţă Ucrainei din întreaga Europă de la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022. În cadrul celei mai ample operaţiuni, peste 88.000 de tone de echipamente de salvare, alimente şi medicamente au fost trimise în Ucraina prin intermediul Mecanismului. Recent, peste 1.000 de generatoare de energie, finanţate integral de UE, au fost mobilizate în Ucraina din rezervele strategice de energie rescUE. Acum, fiind membră cu drepturi depline, Ucraina va putea, de asemenea, să trimită ajutoare prin intermediul Mecanismului într-un moment în care o altă ţară se află într-o criză.


Parlamentul European

*La 18 aprilie, Parlamentul a adoptat noi reglementări pentru a îndeplini obiectivele climatice pentru 2030. Eurodeputaţii au adoptat reforma sistemului certificatelor de emisii al UE, inclusiv pentru domeniile aviaţie şi maritim, mecanismul de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon şi un nou fond social pentru climă, potrivit www.europarl.europa.eu/. Astfel, Parlamentul a aprobat acordurile încheiate cu ţările UE la sfârşitul lui 2022 cu privire la mai multe acte legislative cheie care fac parte din pachetul ''Fit for 55 in 2030''. Acesta este planul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puţin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990, în conformitate cu Legea europeană privind clima.

*La 19 aprilie, Parlamentul European a adoptat o nouă lege împotriva defrişărilor globale. Astfel, produse precum ciocolata, cafeaua, lemnul sau cauciucul, pentru a fi vândute în Uniunea Europeană (UE), vor trebui să nu provină din defrişări, potrivit unui text de lege votat cu o foarte largă majoritate, a informat AFP şi un comunicat de presă al instituţiei. Această reglementare are drept obiectiv lupta împotriva schimbării climatice şi protejarea biodiversităţii.

Nu se vor interzice importurile din anumite ţări sau de anumite mărfuri, dar companiile vor putea vinde produse în Uniune doar dacă furnizorul lor a emis o aşa numită "declaraţie de diligenţă" care să ateste că produsul nu provine de pe terenuri defrişate şi nu a condus la degradarea pădurilor, inclusiv a pădurilor primare de neînlocuit, după 31 decembrie 2020, precizează comunicatul de presă. Parlamentul European solicită şi ca aceste companii să fie obligate să verifice dacă produsele respective respectă legislaţia aplicabilă în ţara de producţie, inclusiv legislaţia privind drepturile omului, şi că au fost respectate drepturile popoarelor indigene afectate.

Parlamentul a reuşit inclusiv să extindă definiţia conceptului de "degradare a pădurilor", care include conversia pădurilor primare sau a pădurilor regenerabile natural în păduri de plantaţie sau în alte suprafeţe împădurite. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Horia Plugaru)