Ziua mondială de combatere a malariei este marcată, anual, la data de 25 aprilie potrivit who.int. A fost adoptată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în cadrul sesiunii cu numărul 60, din mai 2007, pentru a evidenţia progresele care au fost realizate în prevenirea şi controlul malariei, dar şi pentru a accelera lupta împotriva acestei boli.
 
Combaterea malariei rămâne o prioritate pentru OMS, deoarece există ţări care continuă să se confrunte pe scară largă cu această boală infecţioasă. În martie 2023, s-a înregistrat cea mai gravă epidemie de malarie de peste un deceniu, după trecerea ciclonului tropical Freddy, potrivit OMS, citată de AFP. Au fost înregistrate aproximativ 21.000 de cazuri şi 95 de decese.

Motive de îngrijorare există şi pe termen lung. La sfârşitul lunii noiembrie 2022, Fondul mondial de luptă împotriva SIDA, tuberculozei şi malariei a avertizat că schimbările climatice vor favoriza propagarea bolilor infecţioase. În 2022, Fondul a asistat la "escaladarea impactului" schimbărilor climatice asupra sănătăţii, a afirmat directorul său executiv, Peter Sand, citat de AFP. În timp ce reapariţia focarelor de malarie a fost determinată până în prezent de frecvenţa tot mai mare şi de devastările cauzate de furtunile tropicale, "odată cu inundaţiile din Pakistan, acestea au căpătat o cu totul altă amploare", a mai spus el.

O soluţie pentru stoparea şi, în cele din urmă, eradicarea acestei boli pe plan global o reprezintă vaccinurile. La 20 aprilie 2021, OMS a anunţat că, după doi ani de la introducerea primului vaccin împotriva malariei, aproximativ 650.000 de copii au fost imunizaţi. Acest vaccin, combinat cu alte măsuri de protecţie, ar putea salva zeci de mii de vieţi pe an, susţine organizaţia. Primul program pilot de vaccinare împotriva malariei a debutat, în premieră, în luna aprilie 2019, în Malawi, având potenţialul de a salva zeci de mii de vieţi, conform OMS. Malawi a fost unul dintre cele trei state africane, alături de Ghana şi Kenya, care a participat la programul pilot de vaccinare.

La începutul lunii aprilie 2023, Ghana a devenit prima ţară din lume care a autorizat un nou vaccin dezvoltat de Universitatea Oxford împotriva malariei, de care vor putea să beneficieze inclusiv copiii cu vârste mai mici de trei ani, a informat Reuters. Agenţia de reglementare a medicamentelor din Ghana a aprobat noul vaccin pentru grupul de vârstă ce prezintă cel mai mare risc de deces din cauza malariei - copiii între 5 luni şi 36 de luni. Este pentru prima oară când un vaccin major a fost autorizat mai întâi într-o ţară africană, înaintea statelor bogate.

Datele intermediare obţinute pentru vaccinul Oxford în cadrul unui studiu clinic realizat pe un grup de peste 400 de copii au fost publicate într-o revistă ştiinţifică în septembrie 2022. Eficienţa vaccinului Oxford a fost de 80% în grupul care a primit o doză mai mare de componentă adjuvantă de stimulare a imunităţii şi de 70% în grupul cu o doză mai mică de componentă adjuvantă, la 12 luni după administrarea celei de-a patra doze.

Potrivit estimărilor OMS, în 2021 au existat 247 de milioane de cazuri de malarie în lume, dintre care 619.000 au fost fatale, arată who.int. Aproape 125 de milioane de femei însărcinate sunt expuse riscului de infecţie în fiecare an. În Africa Subsahariană, îmbolnăvirea în timpul sarcinii duce, anual, la aproximativ 200.000 de decese în rândul nou-născuţilor. În Europa de Vest, se înregistrează în jur de 10.000 de cazuri în fiecare an.

Malaria este o boală infecţioasă, întâlnită cu precădere în zone tropicale şi subtropicale. Este maladia cu răspândirea cea mai largă de pe glob. În lipsa măsurilor corespunzătoare de prevenire şi tratament, malaria poate duce la deces, potrivit cdt-babes.ro. Boala este determinată de un grup de protozoare-parazit numite "Plasmodium". Parazitul malariei este transmis prin înţepătura femelei ţânţarului anofel.

Formele mai severe de malarie se manifestă prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree şi dureri abdominale. La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienţei de organ, cum ar fi insuficienţa renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolenţă, comă şi deces, arată site-ul cdt-babes.ro. Un studiu publicat în septembrie 2019 şi realizat de cercetători din Danemarca, care au utilizat registrele la nivel naţional pentru a identifica 3.970 de cazuri de malarie între 1994 şi 2017, a arătat că bolnavii de malarie sunt cu aproximativ 30% mai predispuşi să sufere de insuficienţă cardiacă. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Alexandru Cojocaru)