Filmul "Porto-Franco", regizat de Paul Călinescu după un scenariu scris de Mihnea Gheorghiu şi inspirat de romanul "Europolis" de Jean Bart (nume real Eugeniu P. Botez), a avut premiera în 1961.

"După 40 de ani petrecuţi în America, Nick Santo se întoarce acasă, la Sulina, unul dintre cele mai cosmopolite locuri din România interbelică. În târg, circulă zvonul că Nick s-ar fi îmbogăţit peste Ocean, dar nimeni nu ştie că bietul om este sărac lipit pământului. Stamate cârciumarul, fratele său, se zbate şi el să scape de faliment, situaţie în care l-a băgat cheltuitoarea sa soţie. Nick sfârşeşte prin a fi ucis de propriul frate.", scrie site-ul https://www.cinemaraton.ro/, în prezentarea filmului.

Criticul de film Tudor Caranfil nota, în volumul "Dicţionar subiectiv al realizatorilor filmului românesc" (Editura Polirom, 2013): " 'Porto-Franco', adaptare după 'Europolis' de Jean Bart în transcrierea lui Mihnea Gheorghiu, a devenit un pamflet conjuctural la adresa mitului prosperităţii americane, cu lamentabile scăpări caragialeşti în care 'mitici' în haine negre şi cu melon puneau ţara la cale sub soarele torid al Sulinei".

Subiectul peliculei îl constituie viaţa localnicilor din Sulina, în perioada în care oraşul-port la Marea Neagră era parte a organizaţiei europene al cărei rol era de îmbunătăţire a navigaţiei la gurile Dunării şi până în portul Brăila - Comisiunea Europeană a Dunării (CED), din rândul căreia făceau parte Austria, Rusia, Turcia, Anglia, Franţa, Prusia şi Sardinia, care a funcţionat timp de 82 de ani (1856-1939). În perioada 1856-1878, secretariatul general al CED a avut sediul la Sulina. Începând din 1939, odată cu reducerea prerogativelor Comisiunii Europene a Dunării, oraşul Sulina şi-a pierdut statutul internaţional, trecând sub autoritatea României, conform site-ului site-ul https://www.primaria-sulina.ro/. În film apare una dintre cele mai reprezentative clădiri din Sulina - Palatul Comisiunii (construit în perioada 1856-1858 şi găzduind între zidurile sale diverse structuri administrative ale Comisiunii Europene a Dunării) - care există şi în prezent.

În centrul acţiunii filmului se află Stamate, patronul cafenelei din oraş, dar şi familia acestuia. Stamate (interpretat de actorul Ştefan Ciubotăraşu) află că în curând avea să sosească la Sulina fratele lui - care acum îşi spunea Nick Santo -, plecat de ani buni în America şi care locuise la New Orleans. Vestea întoarcerii "americanului" devine subiectul central al discuţiilor din oraş, la "concurenţă" cu ştirea primului zbor al lui Aurel Vlaicu, publicată în ziarul local. Stamate amplifică sosirea lui Nick, anunţând în stânga şi-n dreapta, că fratele lui e foarte bogat şi că va beneficia şi el de banii acestuia.

Pentru a putea face faţă cerinţelor extravagante ale soţiei Penelopa (interpretată de actriţa Simona Bondoc), Stamate solicită un credit la bancă, dând asigurări bancherului că fratele lui, Nick, este bogat - pentru că "vine din America" - şi va putea să-şi achite creditul. După ce primeşte o parte din bani, Stamate redecorează casa - pune pe un perete chiar şi un tablou cu Statuia Libertăţii - , în aşteptarea "americanului". Are loc o discuţie aprinsă între Stamate şi Olimpia - sora lui şi a lui Nick, dar şi între Stamate şi soţul Olimpiei, Nicu - frizer în oraş, cei doi soţi reprosându-i lui Stamate faptul că profită de întoarcerea lui Nick în oraş. Chiar dacă obţinuse bani de la bancă, toate eforturile lui Stamate de a recâştiga atenţia soţiei Penelopa sunt zadarnice, pentru că ea era îndrăgostită de căpitanul Deliu (interpretat de actorul Ion Dichiseanu), care o plimba seară de seară cu şalupa. Ea spera să plece din Sulina, departe, în lume, împreună cu Deliu.

Când vaporul "Albatros", care îl aducea la Sulina pe "americanul" Nick (interpretat de Geo Barton), toată lumea din oraş vine în port să-l întâmpine, apoi oamenii de vază ai localităţii dunărene organizează serate în cinstea lui, sperând că vor obţine bani de la el. Surpriza localnicilor este faptul că Nick nu coboară singur de la bordul vasului "Albatros", ci însoţit de fiica lui, Evantia. Cei doi merg acasă la Stamate, care încearcă să le ofere o găzduire cât mai confortabilă, exprimându-şi regretul faţă de moartea mamei Evantiei.

Nick îi mărturiseşte lui Stamate că nu e omul bogat pe care acesta îl credea, spunându-i că nu are decât 100 de dolari, dar a dorit să revină în ţara lui şi ca Evantia să trăiască pe pământ românesc. El vrea să se angajeze în port pentru a câştiga nişte bani din care să poată trăi. Aflând întreg oraşul că Nick nu este bogătaşul pe care îl prezentase fratele lui, Stamate pierde casa pe care o pusese gaj pentru credit, apoi îl bate pe Nick până îl omoară şi îl lasă pe o stradă din oraş. Soţia lui Stamate, părăsită de căpitanul Deliu - care o plăcea pe Evantia -, o dă afară din casă pe nepoata soţului ei. Tânăra este luată de Olimpia, sora lui Nick şi a lui Stamate, la ea acasă. Filmul se încheie cu cafeneaua şi casa lui Stamate în flăcări, în timp ce Evantia se află pe malul Dunării şi priveşte în largul mării, zărind vaporul "Albatros", care - probabil - îl aducea în Sulina pe Dan, băiatul care naviga pe acel vapor şi pe care ea îl iubea.

"Ambianţa parcă ruptă de lume a Sulinei, descrisă în romanul 'Europolis' de Jean Bart, îi prilejuieşte clasicului Paul Călinescu o analiză poetică şi sensibilă, cu accente satirice, a unei societăţi izolate care nu poate evita răspântiile istoriei.", notează site-ul https://www.cinemagia.ro/.

O mare parte dintre clădirile care apar în film există şi în prezent în Sulina, inclusiv Farul Vechi - astăzi muzeu - care a fost construit între anii 1869-1870 şi care găzduieşte cabinetul de lucru al lui Jean Bart, precum şi o sală dedicată Comisiunii Europene a Dunării.

Din distribuţia filmului fac parte actorii: Ştefan Ciobotăraşu, Simona Bondoc, Geo Barton, Niki Atanasiu, Fory Etterle, Liliana Tomescu, Mihai Fotino, Ion Dichiseanu, Elena Caragiu, Nucu Păunescu, Emanoil Petruţ, Ion Ulmeni, Mircea Şeptilici, Nelly Sterian, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Jean Lorin Florescu, Cella Dima, Haralambie Boroş, Dorin Dron.

Coloana sonoră include partituri semnate de compozitorul Radu Şerban, dirijor - Paul Popescu.AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.cinemagia.ro