Mănăstirea ortodoxă medievală Aladja (Aladzha) este una din cele 120 mănăstiri din piatră situate în apropierea ţărmului Mării Negre. Mănăstirile de acest fel sunt împrăştiate pe un vast teritoriu, cuprinzând întreaga zonă Balcanică şi Orientul Apropiat.

Lăcaşul de cult a fost amenajat în galeriile unor peşteri afectate de cutremure, în urma cărora între galeriile longitudinale s-au stabilit legături pe verticală prin prăbuşirile de rocă. Mănăstirea reprezintă unul dintre cele mai vechi aşezăminte religioase de pe teritoriul Bulgariei.

A fost înfiinţată în secolul al XIII-lea şi locuită de călugării pustnici. Este situată în partea de nord-est a Bulgariei la 16 km de oraşul Varna şi la 3 km de staţiunea Nisipurile de Aur, într-o zonă protejată, adiacentă Parcului Naţional "Zlatni Pyasatsi" (Nisipurile de Aur), potrivit www.bulgarianmonastery.com.

Mănăstirea Aladja are o biserică şi o capelă mică care împreună formează un important monument medieval şi istoric. Aceasta este una dintre cele mai bine conservate mănăstiri din piatră din Bulgaria şi, totodată, uşor accesibile, conform stilului de viaţă al călugărilor. Peşterile ce alcătuiesc complexul monahal de la Aladja sunt săpate într-un perete de calcar, înalt de 40 de metri, aproape de limita superioară a platoului Franga. Aşezământul monahal se întinde pe mai multe nivele, înglobând şi două mici catacombe.

Intrarea în mănăstire se face prin partea de est a primului nivel, la sfârşitul culoarului de la intrare în hol aflându-se un perete săpat în stâncă, asemănător intrării într-o peşteră. În partea stângă, imediat după scări se află un coridor care duce spre bucătărie şi către şase chilii vechi, săpate în stâncă, locuite de vechii călugări. Capela a fost situată în centrul şi în partea de vest a dealului din stâncă.

Mănăstirea Aladja este decorată cu fresce religioase, dar din păcate, cele mai multe dintre ele s-au degradat cu trecerea timpului. Doar o parte dintre acestea au fost conservate, dar nu pot fi văzute clar, ele aflându-se în capelă.

Întemeiat sub ocrotirea Sfintei Treimi, acest aşezământ monahal a avut o frumoasă activitate isihastă, în timpul celui de-al Doilea Imperiu Bulgar. Se presupune că viaţa isihastă din interiorul peşterilor din Aladja a existat din secolul al XII-lea până în secolul al XVIII-lea, notează www.crestinortodox.ro. Printre localnici există foarte multe tradiţii legate de aceste locuri. Spre sfârşitul secolului al XX-lea, dealurile împădurite ce înconjurau Mănăstirea Aladja, numite Hachuka - Muntele Crucii, erau privite de localnici ca fiind sfinte.

Locul nu mai este nici mănăstire, nici izvor al miturilor, ci doar un muzeu natural. Peşterile din munte au ajuns o populară destinaţie turistică. Numele actual al zonei a apărut abia în perioada otomană târzie, cuvântul persano-turc "alaca" sau "aladja" referindu-se la desenele murale, frumos colorate, ce îmbracă o parte din pereţii interiori ai muntelui. O tradiţie consemnată de către arheologul bulgar Karel Skorpil, spre sfârşitul secolului al XIX-lea, arată că numele iniţial al mănăstirii era "St. Spas", adică "Mântuitorul Hristos".

După cucerirea Bulgariei de către otomani, spre sfârşitul secolului al XVI-lea, Mănăstirea Aladja, asemenea multor altor mănăstiri bulgare, a fost părăsită. Mănăstirea a fost deschisă pentru prima dată publicului în anul 1906 ca muzeu şi sit turistic, câţiva ani mai târziu fiind declarată monument naţional de cultură şi antichitate.

Arhitectura cu forme neobişnuite şi multe legende despre comori ascunse şi fantome de călugări rătăcitori printre ruinele lăcaşului de cult creează o atmosferă de mister, mistică, ce a atras mulţi admiratori, decenii la rând, menţionează https://visit.varna.bg. Mănăstirea a supravieţuit timpului, fiind asemuită cu un zelos "gardian" pentru cultura, limba şi ortodoxismul bulgar.

În zilele noastre, la Mănăstirea Aladja nu locuieşte niciun călugăr, fiind transformată într-un monument de cultură şi într-un muzeu, precizează www.bulgariamonasteries.com. Din cauza surpărilor şi proceselor tectonice, aspectul şi starea actuală a mănăstirii este diferită de cea originală. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.visit.varna.bg