Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor se sărbătoreşte, anual, la 23 aprilie, începând din 1996, la iniţiativa UNESCO.

Anul trecut, a început Deceniul Internaţional al Limbilor Indigene (2022-2032), fiind o prioritate a ONU să susţină şi să promoveze diversitatea lingvistică şi multilingvismul, potrivit https://en.unesco.org/commemorations/worldbookday. Limbile indigene şi locale fac parte din Carta Capitalei Mondiale a Cărţii, iar Carta recunoaşte un concept mai puţin rigid al "cărţii", adică recunoaşterea diferitelor forme de literatură (inclusiv tradiţiile orale). Pentru Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor din 23 aprilie 2023, mesajul pe care se va concentra UNESCO va fi privitor la limbile indigene.

Dintre cele aproape 7.000 de limbi existente - dintre care multe sunt pe cale de dispariţie - majoritatea sunt vorbite de popoarele indigene care reprezintă cea mai mare parte a diversităţii culturale a lumii. ONU nu impune restricţii asupra culturilor care pot fi numite indigene, dar multe persoane pot cunoaşte comunităţile indigene fie din propria ţară, fie dintre cele cu care au lucrat în străinătate, arată sursa citată.

Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor marchează moartea, în 1616, a trei mari scriitori ai lumii: englezul William Shakespeare, spaniolul Miguel de Cervantes, şi peruanul de origine spaniolă Inca Garcilaso de la Vega. De asemenea, 23 aprilie este ziua de naştere a numeroşi scriitori, precum Maurice Druon, K. Laxness, Vladimir Nabokov, Josep Pla şi Manuel Mejía Vallejo, conform https://www.un.org.

Conferinţa generală a UNESCO din 1995, de la Paris, a stabilit decretarea Zilei mondiale a cărţii şi a dreptului de autor, pentru a marca simbolic naşterea şi moartea acestor scriitori şi, totodată, pentru a încuraja lectura, un fenomen aflat în scădere dramatică. Astfel, prima zi mondială a cărţii şi a dreptului de autor a fost marcată la 23 aprilie 1996.

La această dată, în aproape toate ţările lumii au loc acţiuni de omagiere a cărţii, a autorilor, a editorilor, a librarilor, a bibliotecarilor şi, implicit, a cititorilor. În toată lumea, sunt organizate, de obicei, expoziţii de carte, lecturi publice şi multe astfel de manifestări menite să încurajeze şi să popularizeze lectura.

De asemenea, Ziua mondială a cărţii şi a dreptului de autor cheamă la reflecţia asupra schimbărilor pe termen lung în lumea cărţilor. Cărţile digitale oferă noi posibilităţi de acces la cunoştinţe, având costuri reduse şi o accesare pe arii geografice mari. Cărţile tradiţionale dispun însă de o largă apreciere. Toate formele de cărţi aduc o contribuţie valoroasă educaţiei şi propagării culturii şi informaţiilor. Această diversitate este o bogăţie comună, făcând din cărţi mai mult decât un obiect fizic: instrumente ale schimbului de idei dincolo de limitele spaţiului şi timpului.

Ideea marcării acestei zile la 23 aprilie a fost avansată de Spania, unde are loc, în această zi, Festivalul Trandafirilor, o manifestare în care este sărbătorit Sfântul Gheorghe (San Jordi) şi este comemorat Miguel de Cervantes, alături de William Shakespeare. În această zi, în Spania, încă din Evul Mediu, fetele şi femeile primesc flori, iar bărbaţii - cărţi. Obiceiul oferirii cărţilor a fost practicat după 1616.

Susţinând cărţile şi drepturile de autor, UNESCO susţine creativitatea, diversitatea şi accesul egal la cunoaştere, cu activităţi în toate domeniile - de la reţeaua "Creative Cities of Literature" până la promovarea alfabetizării şi a învăţării mobile şi promovarea accesului deschis la cunoştinţele ştiinţifice şi resursele educaţionale. Cu implicarea activă a tuturor părţilor interesate: autori, editori, profesori, bibliotecari, instituţii publice şi private, ONG-uri umanitare şi mass-media şi toţi cei care se simt motivaţi să lucreze împreună în această sărbătoare mondială a cărţilor şi autorilor, Ziua mondială a cărţii şi a drepturilor de autor a devenit o platformă care reuneşte milioane de oameni din întreaga lume.

În fiecare an, UNESCO şi organizaţii internaţionale ce reprezintă cele trei sectoare majore ale industriei de carte - editori, librării şi biblioteci - selectează "Capital World Book" pentru o perioadă de un an, din 23 aprilie, notează www.consilium.europa.eu.

Directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, a numit Accra (Ghana) drept Capitală Mondială a Cărţii UNESCO pentru 2023, în urma evaluării Comitetului Consultativ pentru Capitala Mondială a Cărţii. Oraşul Accra a fost selectat pentru implicarea puternică a tinerilor şi potenţialul lor de a contribui la cultura şi bogăţia Ghanei. Programul propus de capitala statului african urmăreşte să folosească puterea cărţilor pentru a-i implica pe aceşti tineri, ca o modalitate eficientă de a forma următoarea generaţie. Oraşul a propus comitetului un program amplu care vizează grupurile marginale cu un nivel ridicat de analfabetism, inclusiv femeile, tinerii, migranţii, copiii străzii şi persoanele cu dizabilităţi. Măsurile care urmează să fie implementate includ consolidarea infrastructurii şcolare şi comunitare şi sprijinul instituţional pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii, pentru a stimula cultura lecturii. Prin promovarea sectorului editorial şi a altor industrii creative, programul îşi propune, de asemenea, să încurajeze dezvoltarea competenţelor profesionale pentru a stimula transformarea socio-economică a ţării. Activităţile vor include bibliotecile mobile pentru a ajunge la grupurile marginalizate, organizarea de ateliere pentru promovarea citirii şi scrierii de cărţi în diferite limbi din Ghana, înfiinţarea de centre de abilităţi şi formare pentru tinerii şomeri şi organizarea de competiţii pentru prezentarea artei şi culturii Ghanei şi promovarea incluziunii.

În 2022, Guadalajara (Mexic) a fost desemnată Capitala Mondială a Cărţii, iar în 2021, într-un final, a fost ales oraşul gruzin Tbilisi. Pentru 2020, a fost aleasă capitala Malaysiei, Kuala Lumpur. În 2019, Sharjah (Emiratele Arabe Unite) a fost desemnată "Capital World Book". În 2018, "Capital World Book" a fost aleasă Atena, capitala Republicii Elene, iar în 2017 a venit rândul Conakry, capitala Guineea. De-a lungul timpului, au purtat titulatura de "Capital World Book" oraşe precum: Madrid (2001), Alexandria (2002), New Delhi (2003), Anvers (2004), Montreal (2005), Torino (2006), Bogota (2007), Amsterdam (2008), Beirut (2009), Ljubljana (2010), Buenos Aires (2011), Erevan (2012), Bangkok (2013), Port Harcourt (2014), Incheon (2015) şi Wroclaw (2016).

"Într-adevăr, cărţile sunt vehicule vitale pentru a accesa, transmite şi promova educaţia, ştiinţa, cultura şi informaţia în întreaga lume", declară directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay, cu ocazia sărbătoririi acestei zile.

Cu prilejul marcării Zilei mondiale a cărţii şi a drepturilor de autor au loc şi în România lecturi publice, dezbateri şi donaţii de carte.

În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 293 din 14 aprilie 2005, ziua de 23 aprilie a fost declarată "Ziua Bibliotecarului din România". Începând cu 2005, în ziua de 23 aprilie se sărbătoreşte şi Ziua Bibliotecarului, notează https://abr.org.ro. La 23 iunie 2014, preşedintele României a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind declararea datei de 23 aprilie drept Ziua Cărţii. AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Andreea Preda)

* Explicaţie foto din deschidere: Trecătorilor de pe Calea Victoriei 88 (la statuia lui Carol I) din Capitală li se oferă apă pentru trup şi cărţi pentru suflet, în cadrul unui eveniment organizat de către Biblioteca Centrală Universitară din Bucureşti cu prilejul Zilei Internaţionale a Cărţii şi a Drepturilor de autor.