Consiliul UE adoptă în mod oficial obiectivul de reducere cu 15% a cererii de gaze, acord provizoriu asupra unei propuneri de regulament privind Agenţia UE privind Drogurile; PE adoptă măsuri obligatorii privind transparenţa şi egalitatea salarială; Comisia adoptă al treilea program anual de lucru în cadrul Fondului european de apărare (FEA) şi publică indicele competitivităţii regionale (ICR).

Consiliul UE
La 30 martie 2023, Consiliul a adoptat un regulament care prelungeşte cu un an obiectivul statelor membre de reducere voluntară cu 15% a cererii de gaze. Regulamentul menţine posibilitatea declanşării de către Consiliu a unei "alerte la nivelul Uniunii" privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie. "Mă bucură rapiditatea cu care Consiliul a adoptat acest regulament. Economiile de gaze sunt esenţiale pentru ca UE să îşi atingă obiectivele legate de stocurile de gaze şi să fie pregătită înainte de sosirea iernii viitoare.", a declarat cu acest prilej, Ebba Busch, ministrul suedez al energiei, afacerilor şi industriei, potrivit site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Potrivit noului regulament, statele membre vor continua să raporteze date privind economiile realizate cel puţin o dată la două luni, existând şi posibilitatea ca rapoartele să fie transmise mai devreme. În cazul în care s-ar declara o alertă la nivelul Uniunii, ele ar trebui să raporteze datele în fiecare lună. Dacă doresc acest lucru, statele membre pot raporta defalcarea consumului de energie pe sectoare. Regulamentul include o nouă dispoziţie pentru a aborda problema punctuală a creşterii consumului de gaze într-un stat membru ca urmare a unei treceri de la utilizarea cărbunelui la utilizarea gazelor pentru sistemul centralizat de termoficare, atunci când se determină consumul de referinţă de gaze. Mecanismele de flexibilitate prevăzute pentru ca ţările UE să îndeplinească obiectivul de reducere voluntară rămân neschimbate.

Preşedinţia Consiliului şi Parlamentul European au ajuns, la 28 martie 2023, la un acord provizoriu asupra unei propuneri de regulament privind Agenţia UE privind Drogurile. Acordul provizoriu este supus aprobării Consiliului şi a Parlamentului European, urmând ca apoi să facă obiectul procedurii de adoptare formală.

"Piaţa drogurilor ilegale este o piaţă extrem de profitabilă, cu un impact profund asupra societăţilor noastre. Drogurile şi dependenţa de droguri dăunează enorm sănătăţii persoanelor şi societăţii în general. De asemenea, afectează securitatea, nu în ultimul rând din cauza criminalităţii organizate violente legate de droguri. O Agenţie UE privind Drogurile mai puternică va fi un instrument important pentru a aborda aceste provocări, atât la nivelul UE, cât şi la nivel mondial, şi pentru a preîntâmpina riscurile viitoare", a subliniat Gunnar Strömmer, ministrul suedez al justiţiei, potrivit site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Parlamentul European
La 30 martie 2023, PE a adoptat măsuri obligatorii privind transparenţa şi egalitatea salarială, notează site-ul https://www.europarl.europa.eu/. Parlamentul a adoptat în plen noile norme cu 427 voturi pentru, 79 împotrivă şi 76 abţineri. Astfel, structurile de salarizare care compară nivelurile de remunerare vor trebui să se caracterizeze prin neutralitate din punctul de vedere al genului, atât privind criteriile care stau la baza lor, cât şi sistemele de evaluare şi de clasificare a locurilor de muncă. Anunţurile de posturi vacante şi titlurile posturilor vor trebui să fie şi ele neutre din punctul de vedere al genului, iar procesele de recrutare să se desfăşoare într-un mod nediscriminatoriu.

Atunci când raportarea remuneraţiilor indică o diferenţă de remunerare între femei şi bărbaţi de cel puţin 5%, angajatorii vor trebui să evalueze salariile împreună cu reprezentanţii lucrătorilor lor. Statele membre vor trebui să instituie sancţiuni eficace, proporţionale şi disuasive, cum ar fi amenzile, pentru angajatorii care încalcă normele. Un lucrător care a suferit un prejudiciu din cauza unei încălcări a normelor va avea dreptul de a solicita despăgubiri. Pentru prima dată, discriminarea multiplă şi drepturile persoanelor non-binare au fost incluse în domeniul de aplicare al noilor norme.

Normele prevăd că lucrătorii şi reprezentanţii lucrătorilor vor avea dreptul de a primi informaţii clare şi complete despre nivelurile de salarizare individuale şi medii, defalcate în funcţie de gen. Secretul salarial va fi interzis, căci nu ar trebui să existe clauze contractuale care să împiedice lucrătorii să îşi divulge remuneraţia sau să solicite informaţii despre aceeaşi categorie sau alte categorii de remunerare a lucrătorilor.

Privitor la aspectele legate de remunerare, sarcina probei se transferă de la lucrător la angajator. Dacă un lucrător consideră că nu a fost aplicat principiul egalităţii de remunerare şi sesizează instanţa, legislaţia naţională ar trebui să oblige angajatorul să demonstreze că nu a existat nicio discriminare.

Consiliul va trebui să aprobe oficial acordul înainte ca textul să fie semnat şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Noile reguli vor intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicarea lor.

Comisia Europeană
La 30 martie 2023, Comisia a adoptat al treilea program anual de lucru în cadrul Fondului european de apărare (FEA), alocând 1,2 miliarde euro pentru proiecte colaborative de cercetare şi dezvoltare în domeniul apărării. Prin acest nou program de lucru, Comisia deblochează noi fonduri pentru proiecte de apărare în vederea dezvoltării în comun a unor capabilităţi şi tehnologii strategice de apărare. Programul introduce, de asemenea, o serie de noi măsuri de promovare a inovării în domeniul apărării în cadrul Schemei UE de inovare în domeniul apărării (EUDIS), arată site-ul https://ec.europa.eu/.

FEA va contribui la reducerea fragmentării investiţiilor în dezvoltarea capabilităţilor europene de apărare. De asemenea, el va spori competitivitatea industrială şi va promova interoperabilitatea în întreaga Europă. Odată cu adoptarea acestui program de lucru, investiţiile Comisiei de la intrarea în vigoare a Regulamentului FEA în mai 2021 vor depăşi trei miliarde euro.

Programul de lucru pentru 2023 vizează tehnologiile şi capabilităţile de apărare necesare în conformitate cu priorităţile UE în materie de capabilităţi stabilite de către statele membre şi detaliate în Busola strategică. Acesta abordează 34 de teme structurate în cadrul a patru cereri de propuneri tematice, precum şi trei cereri de propuneri axate pe tehnologiile disruptive şi pe IMM-uri. Programul de lucru va sprijini proiecte emblematice în domenii critice, cum ar fi cunoaşterea situaţiei spaţiale, combaterea rachetelor hipersonice şi, în domeniul naval, dezvoltarea prototipului Corvetei europene de patrulare (EPC). Se preconizează că cererile de propuneri vor fi deschise la 15 iunie 2023, termenul de depunere a propunerilor fiind 22 noiembrie 2023.

Cererile de propuneri vor pregăti terenul pentru dezvoltarea următoarei generaţii de sisteme de luptă, a tancurilor principale de luptă, a capabilităţilor europene de sprijin de foc indirect, precum şi a transportului aerian strategic de mărfuri agabaritice, o capabilitate de bază pentru sprijinirea rapidă a misiunilor în întreaga lume. Vor fi sprijinite, de asemenea, soluţiile pentru arhitectura hardware specifice pentru sisteme de inteligenţă artificială (IA) eficiente din punct de vedere energetic, în toate domeniile. Până în 2027, Comisia urmăreşte să genereze investiţii de până la 2 miliarde euro în inovarea în domeniul apărării, declanşate de FEA, în cadrul EUDIS.

La 27 martie 2023, Comisia a publicat indicele competitivităţii regionale (ICR), o versiune complet revizuită a unui instrument deja consacrat care măsoară diferite dimensiuni ale competitivităţii pentru toate regiunile UE, conform site-ului https://ec.europa.eu/. Lansat în 2010 şi publicat o dată la trei ani, ICR permite regiunilor UE să îşi monitorizeze şi să îşi evalueze evoluţia în timp şi în comparaţie cu alte regiuni. Acesta este un instrument important care oferă o perspectivă europeană asupra competitivităţii regiunilor, pe baza a 68 de indicatori. Ediţia din 2022 a ICR utilizează o metodologie complet revizuită şi recalculează cele două ediţii anterioare. ICR 2.0 este compus din 3 indici secundari: "De bază", "Eficienţă" şi "Inovare" şi din 11 piloni privind diferitele aspecte ale competitivităţii: "Instituţii", "Stabilitate macroeconomică", "Infrastructuri", "Sănătate", "Educaţie de bază", "Învăţământ superior, formare şi învăţare pe tot parcursul vieţii", "Eficienţa pieţei muncii", "Dimensiunea pieţei", "Maturitate tehnologică", "Sofisticarea întreprinderilor" şi "Inovare". ICR 2.0 se bazează pe regiunile statistice NUTS 2 (Nomenclatorul unităţilor teritoriale de statistică). Toţi indicatorii sunt anteriori războiului din Ucraina. Aceasta este prima ediţie a ICR fără Regatul Unit.

ICR 2.0 complet revizuit arată că există încă diferenţe mari între regiunile UE, dar şi că regiunile mai puţin dezvoltate şi-au îmbunătăţit competitivitatea. Indicele arată, de asemenea, că regiunile Utrecht, Zuid-Holland şi regiunea capitalei franceze Île-de-France sunt cele mai competitive din UE.

Între ediţia din 2016 a indicelui şi cea din 2022, competitivitatea regională s-a îmbunătăţit în regiunile mai puţin dezvoltate, în timp ce performanţa regiunilor de tranziţie a fost mai eterogenă. Regiunile mai dezvoltate continuă să aibă cele mai bune performanţe.

Cele mai scăzute valori sunt însă în continuare concentrate în regiunile mai puţin dezvoltate din statele membre din estul UE. Toate regiunile din statele membre din estul UE şi-au îmbunătăţit performanţa între ediţia din 2016 şi cea din 2019, în timp ce în regiunile din sudul UE, care prezintă la rândul lor niveluri relativ scăzute de competitivitate, performanţele au fost inegale. Între ediţiile din 2019 şi 2022, majoritatea regiunilor din estul UE au continuat să recupereze decalajul, inclusiv în statele baltice, Croaţia, Ungaria, Polonia şi Slovenia. Cu toate acestea, anumite părţi din Cehia, România, Slovacia şi Bulgaria s-au îndepărtat şi mai mult de media UE.

În sudul UE, regiunile din Portugalia, Spania şi cea mai mare parte a Greciei şi-au îmbunătăţit performanţa (deşi, în cazul ultimei dintre acestea, de la niveluri foarte scăzute), dar majoritatea regiunilor din Italia şi Cipru s-au îndepărtat de media UE.

Regiunile capitalelor sunt în aproape toate cazurile cele mai competitive, dar decalajul este mai mic în statele membre mai competitive. Regiunile capitalelor sunt cele mai competitive în toate statele membre, cu excepţia Germaniei, a Italiei şi a Ţărilor de Jos. Decalajul faţă de celelalte regiuni poate fi mare şi este deosebit de ridicat în Franţa, România şi Slovacia.

Ţările mai competitive tind să aibă un decalaj mai mic între regiunea capitalei şi celelalte regiuni. Acest lucru subliniază faptul că politicile şi investiţiile publice ar trebui să promoveze convergenţa ascendentă, care ajută regiunile mai puţin competitive să îşi îmbunătăţească performanţa şi să recupereze decalajul, garantând totodată că regiunile cele mai competitive continuă să prospere.

În regiunile mai competitive, PIB-ul pe cap de locuitor este mai mare. În aceste regiuni, femeile beneficiază de condiţii-cadru mai bune, putând aşadar să obţină rezultate mai bune, şi există un număr mai mic de femei tinere care nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (rate NEET). Totodată, regiunile mai competitive sunt deosebit de atractive pentru proaspeţii absolvenţi, cărora le este mai uşor să îşi găsească un loc de muncă acolo.

Rezultatele ICR 2.0 arată că regiunile UE au încă nevoie de sprijin din partea Uniunii pentru a-şi îmbunătăţi competitivitatea şi pentru a reduce decalajele dintre ele. Politica de coeziune este principala politică de investiţii a UE menită să sprijine regiunile în domenii precum crearea de locuri de muncă, competitivitatea întreprinderilor, creşterea economică, dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii cetăţenilor. AGERPRES / (Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu, editor online: Ada Vîlceanu)