O serie de legi privind pedeapsa cu închisoare pentru cultivare, vânzare şi cumpărare de droguri de risc, dobândirea calităţii de avocat pentru grefierii cu studii juridice şi magistraţii asistenţi, declararea zilelor de 6 şi 7 ianuarie zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează, majorarea salariilor personalului implicat în proiecte finanţate din fonduri PNRR, prevenirea şi combaterea terorismului, etc sunt principalele legi promulgate în luna martie 2023.


Printre legile promulgate în luna martie 2023, se numără:
* Legea nr. 45 din 1 martie 2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru modificarea Legii nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare
* Legea nr. 50 din 3 martie 2023 privind modificarea art. 20 alin. (5) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
* Legea nr. 51 din 3 martie 2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
* Legea nr. 52 din 3 martie 2023 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
* Legea nr. 55 din 3 martie 2023 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2022 pentru modificarea şi completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi pentru stabilirea unor măsuri financiar-bugetare
* Legea nr. 58 din 14 martie 2023 privind securitatea şi apărarea cibernetică a României, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
* Lege nr. 68/2023 pentru modificarea şi completarea Legii nr.535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului

*Legea nr. 45/2003 potrivit căreia cultivarea, deţinerea, vânzarea şi cumpărarea drogurilor de risc se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani
Actul normativ prevede că producerea, cultivarea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă aceste fapte au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Introducerea sau scoaterea din ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă privesc droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.

Iniţiativa legislativă este în circuit legislativ din legislatura anterioară, fiind depusă în octombrie 2019 de deputaţi aparţinând PSD, PNL, USR, UDMR, ALDE, PMP, minorităţi. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că este nevoie de o amplă reglementare legislativă, pentru a putea preveni şi combate fenomenul drogurilor şi apariţia unor noi substanţe psihoactive. La momentul iniţiativei, există un vid legislativ prin care persoanele care realizează operaţiuni cu produse eludează mecanismul punitiv, având în vedere cuantumul scăzut al pedepselor şi posibilitatea de a scăpa doar cu amendă, se mai arată în expunerea de motive, de pe site-ul https://www.cdep.ro/.

În ianuarie 2020, propunerea a fost supusă cererii de reexaminare din partea preşedintelui. La 1 martie 2023 a fost promulgată.

* Legea nr. 50/2023 potrivit căreia grefierii cu studii juridice şi magistraţii asistenţi pot dobândi calitatea de avocat
Actul normativ vizează modificarea art. 20 alin. (5) din Legea 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat şi prevede că cel care a promovat examenul de primire în profesia de avocat şi care, până la data susţinerii examenului de primire în profesia de avocat, a îndeplinit funcţia de judecător, procuror, notar public, grefier cu studii superioare juridice, magistrat-asistent, executor judecătoresc, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani dobândeşte calitatea de avocat definitiv, fără susţinerea examenului de definitivare (...), cu condiţia promovării examenului de definitivat în profesia din care provine.

Propunerea a fost iniţiată în aprilie 2022 de către deputaţi ai PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi, arătând în motivarea propunerii, că "se doreşte repararea unei inechităţi faţă de categoria profesională a grefierilor şi magistraţilor asistenţi, corelativ cu tentativa de a asigura coerenţa între diferitele acte legislative care prevăd situaţii similare", scrie https://www.cdep.ro/.

* Legea nr. 51/2023 privind modificări la Codul de procedură penală la audierea copilului în calitate de persoană vătămată sau martor
Potrivit actului normativ, audierea persoanei vătămate în vârstă de până la 14 ani are loc în prezenţa unuia dintre părinţi, a tutorelui sau a persoanei ori a reprezentantului instituţiei căreia îi este încredinţat minorul spre creştere şi educare, precum şi în prezenţa unui psiholog, stabilit de organul judiciar. Psihologul va oferi consiliere de specialitate minorului pe toată durata procedurilor judiciare. Aceeaşi procedură se aplică şi în cazul în care minorul în vârstă de până la 14 ani este audiat în calitate de martor.

Propunerea legislativă a fost făcută de senatori de la PSD, PNL, USR, AUR, UDMR în iunie 2022. Iniţiatorii arată, în expunerea de motive, că există un risc major ca, în anumite cazuri de ascultare a copilului martor sau victimă din instituţiile de protecţie socială, magistratul să întâmpine dificultăţi cauzate de teama copilului, căruia îi este frică de faptul că declaraţiile sale adevărate vor atrage răzbunarea persoanelor interesate, conform https://www.cdep.ro/.

Legea a fost promulgată la 3 martie 2023.

* Legea nr. 52/2023 privind declararea zilelor de 6 şi 7 ianuarie zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează

Legea nr. 52/2023 prevede că zilele de 6 şi 7 ianuarie, Botezul Domnului şi Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, sunt declarate zile de sărbătoare legală în care nu se lucrează.

Iniţiativa aparţine deputaţilor PSD, fiind înregistrată la Parlament în septembrie 2022. În expunerea de motive se arată că, potrivit recensământului din 2011, circa 16 milioane de cetăţeni români sunt creştini ortodocşi, iar în ziua de Bobotează cea mai mare parte a credincioşilor ortodocşi sunt prezenţi la Biserică pentru a primi Agheasma Mare. În mai multe state europene catolice sau ortodoxe, ziua de 6 ianuarie a fost inclusă în lista sărbătorilor legale nelucrătoare pentru importanţa ei religioasă, se mai arată în motivarea deputaţilor, conform https://www.cdep.ro/.

* Legea nr. 55/2023 privind majorarea salariilor personalului implicat în proiecte finanţate din fonduri PNRR
Legea nr. 55/2023 prevede acordarea unei majorări salariale de până la 50% personalului din instituţiile şi autorităţile publice nominalizat în echipele de proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile şi fonduri externe rambursabile, în implementarea Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Modificarea se referă la majorarea salariilor de bază, soldelor de funcţie/salariilor de funcţie, indemnizaţiilor de încadrare cu până la 50%, indiferent de numărul de proiecte în care este implicat. Legea nu este aplicabilă demnitarilor, cu excepţia funcţiilor de preşedinte/vicepreşedinte al Consiliului judeţean şi primar/viceprimar.

Iniţiativa a aparţinut Guvernului, care a înaintat proiectul de lege Parlamentului în decembrie 2022. Guvernul arată, în expunerea de motive ce însoţeşte iniţiativa, că activitatea desfăşurată de personalul implicat în implementarea reformelor din PNRR presupune responsabilităţi şi competenţe cel puţin similare celor necesare pentru implementarea proiectelor finanţate din fonduri europene, precum şi faptul că activităţile specifice atribuţiilor de coordonator sunt de o complexitate deosebită, iar pentru recrutarea unui personal înalt calificat este necesară remunerarea în aceleaşi condiţii pentru toate instituţiile cu atribuţii similare.

Legea a fost promulgată la 3 martie 2023.

* Legea nr. 58/2023 privind privind securitatea şi apărarea cibernetică a României
Legea nr. 58/2023 prevede înfiinţarea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică în scopul organizării şi desfăşurării în mod unitar la nivel naţional a activităţilor specifice.

Persoanele care au în responsabilitate aceste reţele şi sisteme informatice au obligaţia de a notifica incidentele de securitate cibernetică prin intermediul Platformei Naţionale pentru Raportarea Incidentelor de Securitate Cibernetică (PNRISC), de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore de la constatarea incidentului. Dacă incidentele de securitate cibernetică nu pot fi comunicate complet în acest termen, acestea se transmit în cel mult 5 zile calendaristice de la notificarea iniţială, informaţiile putând fi completate şi ulterior cu cele care reies din investigaţiile realizate pe baza evenimentului.

Conform legii, "furnizorii de servicii tehnice de securitate cibernetică au obligaţia de a pune la dispoziţia autorităţilor (...), la cererea motivată a acestora, în termen de maximum 48 de ore de la data primirii solicitării, date şi informaţii privind incidente, respectiv în maximum 5 zile de la data primirii solicitării privind ameninţări, riscuri sau vulnerabilităţi a căror manifestare poate afecta o reţea sau un sistem informatic, precum şi interconectarea acestora cu terţii şi cu utilizatorii finali".

De asemenea, Legea stabileşte sancţiuni în cazul nerespectării obligaţiei de notificare a incidentelor de securitate cibernetică, prin intermediul PNRISC, precum şi pentru nerespectarea de către furnizorii de servicii de securitate cibernetică a obligaţiei de a pune la dispoziţia autorităţilor date şi informaţii privind incidente, ameninţări, riscuri sau vulnerabilităţi.

Legea a avut la bază un proiect de lege din decembrie 2022, iniţiatorul fiind Guvernul. În expunerea de motive, Guvernul arată că România şi-a asumat prin PNRR implementarea măsurii "Asigurarea securităţii cibernetice a entităţilor publice şi private care deţin infrastructuri cu valenţe critice", informează https://www.cdep.ro/.

Proiectul de lege a fost supus la două sesizări de neconstituţionalitate din partea USR şi a Avocatului Poporului, ambele fiind respinse. Legea a fost promulgată la 14 martie 2023.

* Legea nr. 68/2023 privind modificări la Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului
Legea stabileşte, printre altele, că directorul SRI va avea prerogativa de a aproba executarea intervenţiei contrateroriste în situaţia iminenţei producerii unor victime sau a unor pagube importante, atunci când nu este posibilă întrunirea în regim de urgenţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Actul normativ are ca obiect de reglementare transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei (UE) 2017/541 a Parlamentului European şi a Consiliului privind combaterea terorismului, prin modificarea şi completarea Legii nr. 535/2004.

Este vorba despre o iniţiativă a Guvernului din noiembrie 2022, care a arătat, în expunerea de motive, necesitatea transpuneri prevederilor Directivei (UE) 2017/541. Legea a fost promulgată la 28 martie 2023. AGERPRES (Documentare - Ionela Gavril, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Andreea Preda)