Obiceiul denumit ''Palmierul de curmal - cunoştinţe, abilităţi, tradiţii şi practici'', înscris pe Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii în anul 2022, este păstrat de secole în zonele cu climă deşertică, uscată şi temperată, pe teritoriul statelor Emiratele Arabe Unite (UAE), Bahrein, Egipt, Irak, Iordania, Kuweit, Mauritania, Maroc, Oman, Palestina, Qatar, Arabia Saudită, Sudan, Tunisia şi Yemen, arată https://ich.unesco.org/.

Palmierul de curmal este o plantă veşnic verde cu rădăcini ce pătrund în sol în căutarea umidităţii. Aceşti palmieri cresc în oazele din zonele de deşert cu niveluri adecvate de irigare. Timp de secole, multe populaţii au fost legate de curmali, aceşti arbori contribuind la construirea civilizaţiilor în regiunile aride. Relaţia istorică străveche dintre regiunea arabă şi palmierii de curmal a creat o bogată moştenire culturală care a fost transmisă de-a lungul generaţiilor. În zilele noastre, comunităţile, grupurile şi oamenii din zonele unde s-a răspândit curmalul încă mai păstrează practicile, cunoştinţele şi abilităţile legate de cultivarea acestui arbore.

Arborele de curmal a fost asociat cu această regiune de secole, constituind o sursă cheie de nutriţie pe lângă meşteşugurile, profesiile şi tradiţiile asociate. Datorită semnificaţiei străvechi, curmalul este susţinut pe scară largă de comunităţile locale şi de diferite agenţii guvernamentale, lucru care a facilitat o extindere vizibilă a cultivării sale şi creşterea forţei de muncă regionale în sectorul de producţie.

Palmierii de curmal sunt cultivaţi printr-un proces de ''clonare'', folosind butaşi din trunchiurile altor palmieri care sunt apoi plantaţi. Un palmier de curmal produce în mod normal primele curmale după aproximativ cinci ani. Polenizarea are loc între lunile martie şi aprilie. Polenizarea naturală nu este suficientă, astfel că pentru a asigura o recoltă mare, regulată, polenizarea prin vânt este completată de polenizare ''artificială'' de către oameni. Aceasta presupune îndepărtarea unei ramuri care poartă polen masculin de la un arbore şi introducerea ei printre florile feminine de la alt arbore, potrivit unui articol publicat pe www.color-foods.com.

Sursa foto: www.horticultorul.ro

Fructele lui apetisante constituie o sursă de hrană semnificativă, iar ramurile sale creează o oază pentru cei care caută adăpost de razele arzătoare ale soarelui. Curmalele sunt printre primele alimente pe care oamenii le mănâncă atunci când întrerup, seara, postul din Ramadan. Fructele curmalului sunt dăruite copiilor în cadrul celebrărilor care marchează sfârşitul jumătăţii Ramadanului, păstrate în Kuweit, Bahrein, Emiratele Arabe Unite şi Oman. Crengile şi ramurile sunt folosite la fabricarea lăzilor şi a mobilei, frunzele pentru coşuri sau jucării. Arborele simbolizează generozitate, pace şi frumuseţe, fiind o sursă de inspiraţie pentru o multitudine de poeme, povestiri şi proverbe locale, evidenţiază un scurt documentar video realizat de UNESCO, care pătrunde în culturile statelor ce păstrează această tradiţie.

Populaţia din Emirate a încercat să extindă culturile de curmali, a dezvoltat soiurile sale, a utilizat şi ramurile tăiate, a prelucrat produse derivate şi a promovat legătura istorică organizând festivaluri, expoziţii şi evenimente culturale. Şeicul Zayed (1918-2004) a iniţiat un centru de cercetare afiliat Universităţii UAE, care a înregistrat progrese constante. În cadrul acestui laborator, s-a pus accent pe polenizare, una din cele mai importante părţi din proces, pentru ca fermierii să îşi dezvolte expertiza. Astfel, oazele din Emirate cuprind sute de soiuri. Mai mult, Centrul de management al deşeurilor din Abu Dhabi se ocupă cu gestionarea deşeurilor produse în jurul producţiei de curmale şi transferul către un centru de fertilizare unde acestea sunt transformate în îngrăşământ organic, a detaliat Coordonatorul Departamentului de Conştientizare Publică din cadrul Centrului Abu Dhabi Waste Management. Unul dintre evenimentele reprezentative pentru cultura curmalului în Emirate Arabe Unite este Liwa Date Festival, care include licitaţii şi conferinţe cu scopul de a susţine conştientizarea semnificaţiei curmalului.

Sursa foto: www.horticultorul.ro

Oazele Al-hasa, Al-aqsa, Riyadh şi Al-Madinah din Arabia Saudită cuprind milioane de curmali, astfel că Regatul este cel mai mare producător de curmale din lume. Vara este sezonul cultivării de curmale, apoi fructele sunt ambalate şi trimise în cele mai mari pieţe saudite. Festivalul Curmalei din Brida durează 90 de zile şi primeşte 60.000 de tone de curmale anual. Licitaţii de curmale au loc de dimineaţă până seara în cadrul acestui eveniment.

În Egipt, creştinii sărbătoresc Duminica Palmierului, duminica dinaintea Paştelui, ce marchează începutul Săptămânii Sfinte. În această zi, oamenii împart crengi şi frunze de palmier, reprezentând ramurile pe care mulţimea le-a împrăştiat în faţa lui Hristos la intrarea în Ierusalim. Frunzele de curmal sunt folosite la artizanat sau decorarea caselor, iar în această zi numeroşi meşteşugari scot la vânzare pe străzi şi în faţa bisericilor cruci, podoabe şi alte obiecte realizate din frunzele arborelui, detaliază https://egyptianstreets.com/.

Sursa foto: www.horticultorul.ro

Reportajul realizat de UNESCO în Palestina arată şi unele obstacole ivite în viaţa comunităţilor locale. Spre exemplu, sursa de apă dulce din regiunea Ariha a devenit sărată datorită supra-pompării. Astfel, Ministerul Agriculturii a susţinut fermierii cu vlăstari, planul fiind ca în câţiva ani, după ce se dezvoltă culturile, să fie înapoiaţi vlăstarii astfel încât să se repete ciclul, a explicat Ibrahim Qutaishat, Director general pentru Extindere şi Dezvoltare rurală în Palestina. În regiune, forţa de muncă este sezonieră, angajările făcându-se pentru una-două luni, începând din luna august. Rolul femeilor în procesul de producţie este foarte important pentru că se ocupă cu sortarea atentă a curmalelor în funcţie de tipul lor - aminteşte un reprezentant al comunităţii locale din Palestina.

Şi în Qatar tradiţia curmalilor este transmisă din generaţie în generaţie şi nu va dispărea, legătura cu palmierii de curmali fiind sacră. ''De la aceşti arbori mâncăm 'rotab' şi curmale, ne fabricăm aşternutul, aprindem focul, facem mături şi evantaie, împletim coşuri de pâine, facem bureţi de spălat, folosim frunzele pentru acoperişuri. În trecut, ne-am bazat pe fiecare parte din arborele de curmal. O casă fără curmale este o casă sortită foamei'', a declarat Mohammad Al-Yafei, director al departamentului centrelor culturale şi artistice, în documentarul menţionat.

Sursa foto: www.horticultorul.ro

În Maroc, copiii iau parte la împletirea coşurilor din frunze de palmier în timpul sărbătorii Ashura, iar în Mauritania, Festivalul Curmalelor reprezintă o ocazie de revitalizare a tradiţiei răspunzând totodată unui scop modern.

În Bahrein, cea mai cunoscută zonă pentru culturile de palmieri este Insula Muharraq.

În Kuweit, regiunile Abdhally, Wafra şi Sulaibia totalizează cele mai multe plantaţii de curmali, conform unui articol publicat pe www.researchgate.net.

Sursa foto: www.horticultorul.ro

În Regatul Iordaniei, anumite soiuri de curmali au prosperat în ultimele decenii datorită climei, printre acestea numărându-se Medjool şi Berhi. Plantaţiile de curmali s-au dezvoltat mai ales în Valea Iordanului, potrivit unui articol publicat pe https://jordantimes.com/.

În Sudan, regiunile Kordofan şi Darfur sunt cele mai roditoare pentru palmierii de curmali.

Tunisia găzduieşte 50% din populaţia globală de curmali din specia Deglet Nour, cea mai dorită pe pieţele internaţionale, şi totodată statul este cel mai mare exportator ca valoare, potrivit unor date prezentate de distribuitorii internaţionali. Plantaţiile de curmali se află în zonele Djerid şi Kebili.

În Sultanatul Oman culturile de curmali ocupă primul loc în agricultura ţării, acoperind 80% din toate culturile de fructe şi 50% din teritoriul ţării.

Curmalele sunt prezente în ritualurile de zi cu zi din statele din Golful Persic şi Africa de Nord. Oamenii servesc adesea oaspeţilor curmale cu lapte sau cafea. Seminţele sunt folosite ca înlocuitor al cafelei şi hrană pentru cămile. Monede antice, desene şi sculpturi au atestat valoarea culturală, economică, estetică şi socială a curmalului de-a lungul istoriei. Beneficiile arborelui de curmal, asociat cu mediul arab, nu cunosc limite, mai subliniază sursa citată. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cristian Anghelache, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.plantedeinterior.com