Peştera Urşilor reprezintă unul dintre cele mai cunoscute obiective turistice din România. Situată în apropiere de localitatea Chişcău, comuna Pietroasa, judeţul Bihor, la o altitudine de 482 de metri, peştera a fost descoperită din întâmplare, în anul 1975, în timp ce se executau lucrări la o carieră aflată în vecinătate.

În urma unei explozii controlate, s-a observat o crăpătură în rocă, ulterior aceasta dovedindu-se a fi singura cale de acces către o lume spectaculoasă din adâncuri, unde au fost descoperite nişte schelete. În urma cercetărilor şi analizelor efectuate de specialişti, s-a stabilit că acele schelete aparţin unei specii de urs de cavernă (Ursus Spelaeus), care avea dimensiuni impresionante comparativ cu speciile de urşi existente nu doar în ţara noastră, ci şi în lume.

Schelet de urs, Peştera Urşilor, Chişcău, judeţul Bihor, 2006. 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR /Arhiva istorică AGERPRES

Speologii din zonă au aflat despre descoperirea de la Chişcău şi, în urma exploatărilor miniere locale, deschiderea spre golul subteran a fost realizată prin dinamitarea intrării. Au urmat noi explorări ale peşterii de către grupul de speologi amatori "Speodava" din Ştei, apoi şi de către specialiştii Institutului de Speologie "Emil Racoviţă", în colaborare cu reprezentanţii Muzeului Ţării Crişurilor din Oradea, potrivit site-urilor www.pesteraursilor.ro/ şi https://www.pesteraursilor.net/.

Intrarea în Peştera Urşilor, Chişcău, judeţul Bihor, 2009.

Foto: (c) ALEX MICSIK /Arhiva istorică AGERPRES

Denumirea "Peştera Urşilor" a fost dată în urma descoperirii a numeroase fosile (oase) de urs găsite în cavernă, cercetările stabilind că unele dintre acestea au o vechime de 100.000 de ani. Urşii din specia numită Ursus Spelaeus aveau aproximativ patru metri înălţime când se ridicau în două labe şi o greutate de 1.000 de kilograme. Se spune că din cauza căderii unei stânci, gura peşterii a fost acoperită şi mulţi urşi au rămas blocaţi înăuntru, precizează site-urile amintite. Pe lângă fosile de urs, au mai fost descoperite şi fosile de capră neagră, ibex, leu şi hienă de peşteră.

Peştera Urşilor, Chişcău, judeţul Bihor, 1982. 

Foto: (c) VIRGIL PAVEL /Arhiva istorică AGERPRES

În anul 1980, după cinci ani de explorări şi amenajări, Peştera Urşilor a fost deschisă pentru vizitare. Peştera are trei galerii importante. Prima este Galeria Oaselor, aflată aproape de intrare, fiind denumită astfel datorită numeroaselor oase ale urşilor de cavernă găsite în acest loc, pe care vizitatorii au posibilitatea să le vadă în starea în care au fost descoperite. Tot în Galeria Oaselor, chiar la intrare, se poate vedea acea crăpătură creată în urma exploziei care a dus la descoperirea peşterii. Grosimea tavanului la intrarea în Peştera Urşilor, în punctul în care s-a intrat pentru prima dată, este de numai doi metri, fiind cea mai mică grosime din toată peştera, precizează site-ul www.pesteraursilor.ro/.

Stalagmite în Peştera Urşilor, Chişcău, judeţul Bihor, 2006. 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR /Arhiva istorică AGERPRES

Galeria Lumânărilor este porţiunea care începe la "intersecţia" dintre cele trei galerii şi se termină la ieşirea din peşteră. Denumirea provine de la numeroasele stalactite care se ridică la diferite înălţimi, având aspectul unor lumânări.

A treia galerie poartă numele marelui speolog şi cercetător Emil Racoviţă, fiind cea mai mare galerie din porţiunea amenajată a peşterii. În Galeria Emil Racoviţă se află formaţiuni calcaroase - stalactite, stalagmite, coloane - spectaculoase, care au diferite forme şi mărimi, notează site-ul www.pesteraursilor.ro/.

Tot în Galeria Emil Racoviţă poate fi admirat un schelet reconstituit al ursului de cavernă, pentru a exemplifica vizual dimensiunile acestei specii. La momentul descoperirii Peşterii Urşilor existau cinci schelete complete din specia Ursus Spelaeus, iar iar al şaselea schelet complet a fost descoperit în peşteră, dar acesta se află într-o zonă care nu se vizitează, din Rezervaţia Ştiinţifică, el fiind apoi reconstituit şi expus în capătul Galeriei Emil Racoviţă, precizează site-ul https://www.pesteraursilor.net/.

Peştera Urşilor, Chişcău, judeţul Bihor, 2006. 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR /Arhiva istorică AGERPRES

Printre formaţiunile de stalactite şi stalagmite se remarcă Palatele fermecate, Lacul cu nuferi, Mastodontul şi Căsuţa Piticilor, Draperiile din Galeria Urşilor, Portalul, Pagodele şi Sfatul Bătrânilor. Temperatura în peşteră este constantă de-a lungul anului, 10 grade Celsius, iar umiditatea se menţine la 97%, notează https://www.facebook.com/pesteraursilordinchiscau/.

Peştera Urşilor, Chişcău, judeţul Bihor, 2006. 

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR /Arhiva istorică AGERPRES

În zona Peşterii Urşilor, a fost amenajată zona numită "Happy Land Adventure Park", unde există peste 50 de dinozauri animatronici, un traseu cu o lungime de peste un kilometru unde vizitatorii se pot bucura de diferite activităţi - tiroliană, tir cu arcul, plimbări cu telescaunul, trambulină bungee jumping, plimbări cu trenuleţul la cascade, multe locuri de joacă pentru copii - precum şi de o întâlnire cu "copacul vorbitor", aminteşte site-ul www.pesteraursilor.ro/. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu; editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

***Explicaţie foto din deschidere: Peştera Urşilor, Chişcău, judeţul Bihor, 2006.