Sir Frederick Henry Royce a fost un pionier al ingineriei, inventator şi producător de maşini iar împreună cu Charles Stewart Rolls a fondat compania Rolls-Royce, potrivit site-ului oficial al Institutului de Inginerie şi Tehnologie, https://www.theiet.org/. Şi astăzi, geniul său tehnic şi filosofia inginerească - căutarea excelenţei - continuă să inspire compania care îi poartă numele.

Motto-ul său era: "Străduieşte-te pentru perfecţiune în tot ceea ce faci. Ia varianta cea mai bună şi fă-o excelentă. Când nu există, proiecteaz-o", notează https://www.ichauffeur.co.uk/.

Frederick Henry Royce s-a născut la 27 martie 1863 în Alwalton, Huntingdonshire, în apropiere de Peterborough, fiind cel mai mic copil din cei cinci ai lui James şi Mary Royce. Tatăl său administra o moară de făină, dar odată ce afacerea a dat faliment, familia Royce s-a mutat la Londra.

Dar tatăl său a murit în 1872, iar Henry Royce a fost nevoit să contribuie la cheltuielile casei şi a început să vândă ziare, să livreze telegrame, mergând doar un an la şcoală. La vârsta de 14 ani, o mătuşă, care se afla printre fondatorii Great Northern Railway Company din Peterborough, a aranjat să fie primit ucenic la departamentul de locomotive. A lucrat acolo timp de trei ani dar în acelaşi timp a profitat de orice oportunitate de a se educa singur, studiind în timpul său liber algebra, franceza şi inginerie electrică, potrivit hhttps://www.theiet.org/ şi https://www.royce.ac.uk/.

A devenit inspector la London Electric Light and Power Company, în 1882, ocupându-se de controlul şi instalarea iluminatului stradal cu arc incandescent. În paralel, a urmat şi cursurile serale organizate de Institutul Breslelor. Angajatorii săi, impresionaţi de dăruirea lui, l-au numit inginer electrician şef la Lancashire Maxim and Western Electric Company, o subsidiară a London Electric Company pentru a introduce iluminatul stradal electric în Liverpool. În această calitate, Royce a lucrat şi la sistemul de iluminat al teatrului din oraş, dar compania a intrat în lichidare şi a rămas din nou şomer.

S-a mutat la Manchester, doi ani mai târziu, şi împreună cu Ernest Albert Claremont, pe care l-a cunoscut în timp ce se afla la Liverpool, a fondat o afacere în domeniul ingineriei - F. H. Royce and Co. -, care producea întrerupătoare, siguranţe şi seturi de sonerie. În 1893, Royce s-a căsătorit cu Minnie Grace Punt şi s-au stabilit împreună în Knutsford. Cei doi s-au despărţit în 1912 şi nu au avut copii.

În 1894, Royce şi Claremont şi-au transformat afacerea într-o societate cu răspundere limitată, Royce Ltd., care s-a specializat în fabricarea de generatoare de curent continuu (dinamuri) şi motoare. Având din ce în ce mai mulţi angajaţi, Royce îşi dedica timpul proiectelor sale, între ele aflându-se şi o macara acţionată electric. Compania s-a descurcat bine în primii doi ani, însă războiul din Africa de Sud din 1897 a dus la reducerea investiţiilor, iar compania a pierdut în faţa unor afaceri mai competitive. În acelaşi timp, Royce a devenit din ce în ce mai interesat de vehiculele rutiere.

Royce şi-a cumpărat, în 1903, primul său autovehicul, un Decauville de 10CP, la mâna a doua, şi din cauză că nu respecta standardele sale înalte, a început să-l reproiecteze. Mai târziu în acel an, el şi-a anunţat intenţia de a-şi construi propria maşină, care a apărut în 1904. Royce făcuse el însuşi cea mai mare parte a maşinii, doar cu ajutorul a doi asistenţi. Au fost realizate trei copii ale modelului şi datorită testelor riguroase ale lui Royce, au fost neobişnuit de fiabile pentru vremea respectivă. Un coleg al acestuia a trimis lui Charles Stewart Rolls, care conducea o agenţie pentru maşini franceze în Londra, o fotografie şi specificaţii ale vehiculului. După vizita lui Royce, Rolls a acceptat să devină unicul său agent.

Prima maşină Rolls-Royce - Rolls-Royce de 10CP - a fost expusă la salonul de la Paris, în decembrie 1904. Parteneriatul a fost oficializat în 1906, prin crearea Rolls-Royce Ltd., Royce oferind expertiză tehnică, iar Rolls sprijinul financiar şi abilităţi în afaceri. Până în 1907, compania a câştigat premii pentru fiabilitatea inginerească a maşinilor sale, cea mai populară fiind Silver Ghost. Pentru a face faţă cererii, producţia a fost mutată de la Manchester la Derby, în 1908.

În această perioadă, starea de sănătate a lui Royce a început să se degradeze, după anii de muncă neîntreruptă, iar în 1910, după moartea prematură a lui Rolls, a suferit o cădere psihică. Cu toate acestea, s-a întors la muncă, şi şi-a împărţit timpul între cele trei reşedinţe ale sale: West Wittering în Sussex, St. Margaret's în Kent şi vila "Le Canadel" din sudul Franţei. În următoarele două decenii, el a continuat să dezvolte şi să-şi perfecţioneze design-urile auto şi, de asemenea, a produs unele dintre cele mai bune motoare pentru avioane din lume.

În timp ce Rolls fusese interesat de ingineria aeronautică, Royce s-a implicat în proiectarea avioanelor abia după izbucnirea Primului Război Mondial, când a modificat un motor Silver Ghost pentru a fi utilizat pe avioane. În 1915 a produs motoare Eagle de 200CP pentru Ministerul Marinei, fiind produse peste 6.000 de bucăţi.

În 1928, a început proiectarea motorului "R", care era o versiune modificată a motorului de avion Kestrel de 850CP. Anul următor, montat pe hidroavionul Supermarine S6, acesta a stabilit un nou record mondial de viteză de 357,7 mile pe oră şi a primit Trofeul Schneider. Din această nouă experienţă, Royce a creat prototipul pentru Merlin, un motor în V cu 12 cilindri. 160.000 de motoare Merlin au fost montate pe binecunoscutele Spitfires şi Hurricanes în cel de-al Doilea Război Mondial.

De-a lungul carierei sale lungi şi variate, Royce a depus 301 de brevete - o performanţă uluitoare pentru un inginer în mare măsură autodidact, arată https://www.press.rolls-roycemotorcars.com/. Royce a fost membru al Instituţiei Inginerilor Mecanici, al Instituţiei Inginerilor Electricieni şi al Instituţiei Inginerilor Aeronautici. După Primul Război Mondial, Royce a fost distins cu titlul de Ofiţer al Ordinului Imperiului Britanic şi în 1930 a fost creat Baronet de Seaton în comitatul Rutland, devenind Sir Frederick Henry Royce, pentru contribuţia sa excelentă adusă aviaţiei britanice, potrivit https://www.theiet.org/.

Contribuţiile lui Henry Royce la ştiinţa materialelor au fost extinse de-a lungul vieţii sale. În timpul dezvoltării motorului "R", care mai târziu avea să devină Merlin, utilizarea diferitelor metale şi aliaje a contribuit la creşterea eficienţei şi la îmbunătăţirea performanţei, prelungind în acelaşi timp speranţa de viaţă a motorului. Designul inovator şi captivant al lui Royce a stabilit faima companiei Rolls-Royce Limited pentru calitate şi inginerie superioară, potrivit https://www.royce.ac.uk/.

Sir Frederick Henry Royce a murit în casa sa din West Wittering, Sussex, la 22 aprilie 1933, la vârsta de 70 de ani.

În culoarul de nord al naosului Catedralei Westminster se află o fereastră memorială dedicată lui Frederick Henry Royce. Vitraliul face parte dintr-o serie de vitralii proiectate de arhitectul scoţian Sir John Ninian Comper în memoria unor ingineri eminenţi. Comper a finalizat designul chiar înainte de moartea sa în 1960, iar munca a fost realizată de partenerul său John Bucknall. Vitraliul a fost dezvelit de lord Kindersley, preşedintele Rolls Royce Ltd. (1956-1968), la 23 octombrie 1962, la bază fiind inscripţionat: "In memory of Frederick Henry Royce O.B.E. Baronet, Engineer. Born 1863. Died 1933.", conform https://www.westminster-abbey.org/. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.press.rolls-roycemotorcars.com