Piesa "Craii de Curtea-Veche", dramatizare după cartea cu acelaşi titlu, scrisă de Mateiu I. Caragiale, fiul dramaturgului I. L. Caragiale şi al Mariei Constantinescu, a avut premiera la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca în aprilie 2018, în regia lui Răzvan Mureşan.

"Operă de o profundă originalitate, 'Craii de Curtea-Veche' evocă o epocă aflată în descompunere morală, proces caracteristic unei anumite părţi a societăţii româneşti de la începutul secolului al XX-lea. Personajele manifestă o adevărată fascinaţie pentru taină şi simbol, pentru vieţuirea a două existenţe, una vizibilă şi cealaltă ascunsă, într-o atmosferă stranie, care integrează supremul rafinament şi maxima abjecţie. Naratorul se află sub profunda influenţă a celor trei crai. Boierul Paşadia aparţine unei vechi familii aristocrate, dar cu un trecut dubios, în care convieţuiesc nobleţea şi desfrâul, îl iniţiază pe Cara în cultul istoriei, al trecutului. Pantazi, descendent al unor piraţi din Mediterana, nobilul de origine greacă şi rafinatul estet, mare iubitor de lux, îi deschide ochii minţii spre nostalgia călătoriilor, iar Gore Pirgu, personaj mefistofelic, ghid spre zonele cele mai de jos ale lumii mateine, îl atrage înspre misterele vieţii insalubre din oraşul de la 'porţile Orientului', spre lumea infernală a viciului.", scrie site-ul https://www.teatrulnationalcluj.ro/, în prezentarea piesei.

Scenariul urmăreşte metaforic povestea "crailor", fiind, în primul rând, vorba de lumea interioară a lui Mateiu Caragiale. Cele trei personaje sunt faţete ale "omului ideal": intelectul - Paşadia, partea afectivă - Pantazi şi instinctul - Gore Pirgu, ei iniţiindu-l pe tânărul Cara, introducându-l în lumea ticăloşită a oraşului, ca de pildă la "adevăraţii Arnoteni". Ilustraţia muzicală însoţeşte de aproape tot ce se întâmplă pe scenă, întregind atmosfera stranie, amestec de "murdărie şi sublim".

"Crai de Curtea-Veche" este numele pe care îl dă celor patru personaje, într-o criză de nebunie, bătrâna cerşetoare Pena Corcoduşa, care îşi pierduse minţile la moartea iubitului ei din tinereţe, un prinţ rus, căzut în războiul de la 1877. Paşadia, savurând apelativul cu care bătrâna i-a întâmpinat pe cei patru noctambuli, remarcă visător: "Ar fi minunat titlu pentru o carte".

"Numele de 'crai de Curtea-Veche' a apărut, se pare, în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea, definindu-i pe declasaţii societăţii care îşi aflaseră adăpostul în ruinele vechii Curţi domneşti. Cuvântul 'crai' (provenit din sintagma 'craii de Curtea-Veche') era folosit cu înţelesul de haimana, dezmăţat, desfrânat, libertin, om fără căpătâi.", explică site-ul https://www.teatrulnationalcluj.ro/.

Din distribuţia spectacolului montat la teatrul clujean fac parte actorii Cornel Răileanu, Miron Maxim, Matei Rotaru, Ionuţ Caras, Irina Wintze, Sânziana Tarţa, Petre Băcioiu, Ecaterina Pop-Curşeu, Adriana Băilescu, Patricia Brad, Diana Buluga, Alexandra Tarce şi alţii.

Teatrul Naţional "I.L. Caragiale" din Bucureşti a montat piesa în 2023, în regia lui Dragoş Galgoţiu, care este şi autor al scenariului dramatic. Galgoţiu pune în scenă "nu doar o ilustrare a textului, ci o descindere în paradisurile artificiale ale visării, istoriei şi amintirii, dar şi una în subteranele Bucureştilor, cu moravurile lor de noapte de la începutul veacului al XX-lea", fiind atras de "estetica barocă, sofisticată, plină de ascunzişuri şi mistere" a scrierii lui Mateiu Caragiale, notează site-ul https://www.tnb.ro/.

"Un spectacol ca o povestire în povestire, căci 'Craii' lui Galgoţiu rememorează istorii, iar amintirile lor deformate dau naştere altor istorii subiective, memoria fiind şi un act de imaginaţie, şi ocazia de a reinventa. Un spectacol care, asemenea romanului, aduce pe scenă 'viaţa care se visează' şi 'viaţa care se vieţuieşte', un ciudat amestec de spiritualitate şi materialitate ce conferă un farmec aparte Bucureştiului de la întretăiere de Orient şi Occident.", mai scrie site-ul Naţionalului bucureştean.

Distribuţia spectacolului îi reuneşte pe actorii Marian Râlea, Claudiu Bleonţ, Ioan Andrei Ionescu, Mihai Calotă, Magda Catone, Cesonia Postelnicu, Fulvia Folosea, Dorin Andone, Erika Băieşu, Rodica Ionescu, Costina Cheyrouze, Carol Ionescu, Maruca Băiaşu, Petre Cheregi, conform site-ului https://www.tnb.ro/.

Piesa a fost adaptată şi pentru teatrul radiofonic, în 1995, avându-i în distribuţie pe actorii Adrian Pintea, Ion Caramitru, Sorin Gheorghiu, Radu Panamarenco, Tudor Heica, Nicolae Stângaciu, Anne-Marie Ziegler, Nicolae Călugăriţa, potrivit canalului Youtube Teatru Radiofonic.

Actorul Alexandru Repan a pus în scenă piesa, în calitate de regizor, la Teatrul "Sică Alexandrescu" din Braşov (2009) şi la Teatrul Metropolis (2010), menţionează site-ul https://www.nottara.ro/.

Sursa foto: cinemagia.ro 

În 1996 a avut loc premiera filmului "Craii de Curtea-Veche", în regia lui Mircea Veroiu, pelicula fiind inspirată tot de romanul omonim al lui Mateiu Caragiale. Scenariul a fost semnat de regizor şi de Ioan Grigorescu. Din distribuţia filmului fac parte actorii Mircea Albulescu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Răzvan Vasilescu, Marius Bodochi, Ilinca Goia, Adriana Şchiopu, Ion Marinescu, Ştefan Sileanu, Manuela Golescu, Cristina Tacoi, Diana Gheorghian, Boris Petroff, Gheorghe Dinică, Carmen Papa, Dumitru Crăciun, Corina Dănilă, Marinela Chelaru, Luminiţa Erga, Ovidiu Cuncea, Stelian Nistor, Corneliu Gârbea, Paul Fister şi alţii, conform site-ului cinemagia.ro.

***

Romanul ''Craii de Curtea-Veche'' a fost publicat mai întâi pe capitole, în revista ''Gândirea'', între 1926-1927, iar în 1929 a fost publicat la Editura Cartea Românească din Bucureşti, autorul Mateiu Caragiale fiind distins în acel an cu Premiul Societăţii Scriitorilor Români, pentru această lucrare.

''La apariţia în volum, în 1929, s-a bucurat de un răsunător succes, impunându-se atenţiei tuturor prin farmecul cu totul aparte al paginilor de incantaţie evocatoare, prin pasta densă a imaginilor caracteristice atmosferei balcanice şi levantine, prin ineditul straniu al stilului. Valoarea romanului rezidă în substanţa fondului său, în semnificaţiile pe care le degajă, în structura caracterologică a personajelor şi, mai cu seamă, în ciudăţenia atmosferei şi pitorescul stilului'', se arată în "Dicţionarul general al literaturii române", apărut sub egida Academiei Române, Editura Univers Enciclopedic, 2004.

Titlul romanului vine de la o anecdotă publicată de I. L. Caragiale în ''Vatra'', unde se explică originea expresiei ''crai''. ''O ceată de mahalagii în frunte cu grecul Melanos s-a răsculat, după mazilirea lui Gr. Ghica, şi a început a jefui oraşul. Melanos, cu cucă de domn în cap şi cu haine voievodale furate, trecea prin oraş cu ''craii'' lui, beat mort, călare pe măgar. Vechii crai erau deci un fel de boemi dezmăţaţi, bucureşteni, cărora le corespund la altă epocă eroii cărţii'', scria George Călinescu în ''Istoria literaturii române de la origini până în prezent'' (ediţia a II-a, revăzută şi adăugită), Editura Minerva, 1982. În romanul de faţă, eroii sunt trei ''crai'' - Paşadia, Pantazi şi Pirgu - ''tovarăşi nedespărţiţi de inimaginabil desfrâu, cei dintâi doi de structură aristocratică (în modul particular al lui Mateiu Caragiale), cel de-al treilea obscur bucureştean, care va face carieră de parvenit''. ''Suntem în Bucureştii semibalcanici, semioccidentali, unde fineţa cea mai înaintată se amestecă cu înjurătura şi pofta grosolană'', mai nota George Călinescu. AGERPRES/(Documentare - Marina Bădulescu, editor: Ionela Gavril, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto din deschidere: tnb.ro