Benjamin Spock a ajuns să fie unul dintre cei mai cunoscuţi medici pediatri din lume în urma publicării cărţii ''The Common Sense Book of Baby and Child Care (1946)'', revizuită şi reeditată ulterior sub numele ''Dr. Spock's Baby and Child Care''. Lucrarea a schimbat radical abordările şi atitudinile de până atunci faţă de creşterea bebeluşilor şi a copiilor, Benjamin Spock fiind primul pediatru american care a studiat psihanaliza în încercarea de a înţelege nevoile copilului şi ale familiei, conform https://iastate.pressbooks.pub/.

Benjamin Mclane Spock s-a născut la 2 mai 1903, în New Haven, Connecticut. A absolvit Universitatea Yale în 1925 şi s-a înscris la şcoala medicală a universităţii, unde a cunoscut-o pe Jane Cheney, cu care s-a căsătorit în 1927. A absolvit Colegiul de medicină şi chirurgie Columbia în 1929. A urmat un program de stagiatură la Presbyterian Hospital din New York, după care a efectuat rezidenţiatul în pediatrie la New York Nursery and Child's Hospital (1931-1932) şi un altul în psihiatrie la New York Hospital (1932-1933). În timpul liber a studiat la Institutul de Psihanaliză din New York, conform biografiei publicate pe www.ncbi.nlm.nih.gov.

Şi-a deschis în 1933 un cabinet de pediatrie, pe care l-a condus până în 1944. În această perioadă, a predat la Universitatea Cornell Medical College. De asemenea, a făcut parte din personalul Spitalului din New York şi fost consultant în pediatrie la Departamentul de Sănătate din New York şi la Institutul de Dezvoltare a Personalităţii.

A scris renumita sa carte care iniţial s-a numit ''The Common Sense Book of Baby and Child Care'' în timp de făcea partea partea din corpul medical al US Naval Reserve (1944-1946). În 1947, s-a mutat la Minneapolis, pentru a preda psihiatria la Universitatea din Minnesota, apoi s-a mutat în Pennsylvania şi a devenit profesor de dezvoltare a copilului la Universitatea Pittsburgh, potrivit sursei citate anterior.

În 1960, Spock şi-a anunţat susţinerea pentru candidatura la prezidenţiale a lui John F. Kennedy, dar după doi ani, pe fondul temerilor privind decizia preşedintelui de a relua testele nucleare, a susţinut într-un articol publicat în New York Times un denunţ faţă de armele nucleare. S-a opus Războiului din Vietnam şi s-a dedicat activismului. S-a retras din mediul academic în 1967, dar a continuat să publice ediţii revizuite ale lucrării de pediatrie care l-a făcut celebru. A fost una din primele persoane publice care a participat la o demonstraţie împotriva războiului alături de Martin Luther King, Jr.. Sprijinul pentru mişcarea de rezistenţă i-a adus şi o condamnare la doi ani de închisoare, în 1968, dar Curtea de Apel a SUA a anulat verdictul în 1969.

În 1970, a publicat cartea ''Decent and Indecent: Our Personal and Political Behavior''. Ca parte a eforturilor sale continue de a pune capăt Războiului din Vietnam, Spock a candidat la preşedinţie ca membru al Partidului Popular, în 1972, promovând dezarmarea, gratuitatea educaţiei universitare şi a serviciilor de îngrijire medicală, legalizarea avortului şi a marijuanei.

În 1975, Spock a divorţat şi s-a recăsătorit cu Mary Morgan, o activistă pentru drepturile femeilor. Cei doi au călătorit şi au lucrat împreună în următorii 20 de ani. Spock a continuat să promoveze pacea şi să se opună proliferării nucleare.

''Îngrijirea copilului şi a sugarului'' rămâne una din cele mai bine vândute cărţi din istorie, cu vânzări de peste 50 de milioane de exemplare. Tradusă în peste 40 de limbi, lansarea ei a survenit într-un moment în care părinţii aveau nevoie de sprijin mai mult ca niciodată, după Al Doilea Război Mondial. A facilitat, în primul rând, o schimbare fundamentală în modul în care americanii abordau educaţia parentală. Odată cu sfârşitul Războiului, rata natalităţii a crescut într-un ritm fenomenal în SUA, născându-se 76 de milioane de copii între 1946 şi 1964 - ''generaţia baby-boom'', aminteşte un articol dedicat renumitului pediatru, publicat pe https://theconversation.com/.

Lucrarea încurajează părinţii să aibă încredere în instinctele lor şi să fie afectuoşi. Dr. Spock a recomandat spontaneitate, căldură şi o doză consistentă de distracţie pentru părinţi şi copii şi a scos în evidenţă ''parentingul'' ca o călătorie spre descoperire. A considerat greşelile drept oportunităţi de învăţare. Ca dovadă, a revenit asupra unor idei, publicând ediţii revizuite ale cărţii. În ediţiile ulterioare, a încetat să mai asocieze ''parentingul'' doar cu îngrijirea primită din partea mamei, incluzând şi taţii în contextul creşterii copiilor, a introdus un limbaj neutru din punct de vedere al genului, a abordat divorţul şi creşterea copiilor în familii monoparentale şi a recunoscut că a greşit prin avertizările împotriva poziţiei de dormit pe spate a bebeluşilor, potrivit surselor citate. Totodată, sfaturile doctorului Spock încurajează persoanele care se ocupă de creşterea copiilor să îi ajute să se adapteze nevoilor actuale ale societăţii, astfel încât să devină membri implicaţi. A militat pentru insuflarea valorilor de cooperare şi a abilităţii de a te face apreciat.

În România, Editura All a publicat ediţia a VI-a a volumului ''Îngrijirea sugarului şi a copilului de Dr. Spock'' în 1997, în prezent fiind disponibile ediţiile a IX-a şi a X-a cu titluri asemănătoare.

Dr. Spock s-a bucurat de o popularitate extraordinară, dar nu au lipsit nici criticile la adresa lui. Unii l-au atacat pentru viziunile politice, alţii l-au acuzat că promovează permisivitatea excesivă, iar câţiva au argumentat că a creat aşteptări nerezonabile pentru dedicarea maternă. Totuşi, moştenirea cea mai durabilă a pediatrului a rămas dragostea pentru copii. A declarat că dacă ar avea o vină ca pediatru, ar fi tendinţa ''de a intra prea mult în entuziasmul copiilor''. Mai presus de orice, Dr. Spock a visat la o lume în care copiii ar fi ''inspiraţi de oportunităţile lor de fi de ajutor şi de a fi iubiţi'', mai menţionează sursa citată anterior.

S-a retras oficial din activitate în 1967, dar a rămas mereu aproape de domeniul pediatriei.

A suferit de bronşită cronică, iar în 1989 a suferit un accident vascular cerebral. Împreună cu a doua soţie, a lucrat la autobiografia ''Spock on Spock'' (1989).

A murit la 15 martie 1998 în locuinţa sa din La Jolla, California, la vârsta de 94 de ani. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.theconversation.com