Academia Naţională de Ştiinţe a Statelor Unite ale Americii fost înfiinţată la 3 martie 1863, după aprobarea legii specifice de către Congresul Statelor Unite şi prin semnarea ordinului de către preşedintele american Abraham Lincoln.

Rădăcinile înfiinţării Academiei Naţionale de Ştiinţe se regăsesc în anii 1850, purtând amprenta unui grup de oameni de ştiinţă provenind mare parte din Cambridge, statul Massachusetts. Grupul a primit sprijinul senatorului Henry Wilson, care i-a ajutat să redacteze proiectul de lege dedicat Academiei Naţionale de Ştiinţe. Henry Wilson a înaintat proiectul de lege Senatului american la 20 februarie 1863, care l-a aprobat prin vot la 3 martie 1863. În cursul aceleiaşi zile, a fost aprobat şi de Camera Reprezentanţilor, fiind apoi trimis spre semnare preşedintelui Lincoln. Academia Naţională de Ştiinţe a început oficial să funcţioneze cu 50 de membri fondatori, pentru ca ulterior, de-a lungul anilor, să li se alăture, aleşi prin vot, cei mai distinşi oameni de ştiinţă ai naţiunii, potrivit https://www.nasonline.org/.

Această instituţie are rolul de "a investiga, examina, experimenta şi raporta asupra oricărui subiect de ştiinţă sau artă atunci când guvernul cere anumite informaţii în acest sens", potrivit https://siarchives.si.edu/.

Este o instituţie privată, non-profit, care oferă informare şi consiliere pe chestiuni legate de ştiinţă şi tehnologie. Membrii Academiei sunt aleşi, pentru contribuţiile lor extraordinare în cercetare, de cei care deja fac parte din instituţie.

Momentul creării Academiei a fost parte a unei serii dramatice de acţiuni federale care au aşezat America pe culoarul istoriei sale. În anul 1862, Congresul a votat şi preşedintele Abraham Lincoln a semnat Legea Morrill, creând Land Grant Colleges, oferind terenuri aflate în perimetrul federal pentru uzul noilor colegii şi permiţând, totodată, ca bunurile reprezentând terenuri să poată fi vândute pentru sprijinirea educaţiei universitare, conform https://www.pnas.org/.

Prin Legea Morrill au fost create numeroase universităţi, printre care Universitatea din Illinois şi Universitatea din Nebraska, şi au fost sprijinite unele colegii deja existente, precum Universitatea de Stat din Pennsylvania şi Universitatea din Wisconsin. Instituţii private de învăţământ superior, precum Institutul de Tehnologie din Massachusetts şi, pentru puţin timp, Universitatea Yale, au primit, de asemenea, suport prin intermediul Legii Morrill. Această lege a extins posibilităţile prin care statul american putea oferi învăţământ superior pentru populaţie şi pentru cercetarea tehnică şi ştiinţifică dedicată generaţiilor următoare.

În 1862, Congresul a autorizat finalizarea căii ferate transcontinentale. La 1 ianuarie 1863, în plină desfăşurare a războiului civil, preşedintele Abraham Lincoln a emis Proclamaţia de Emancipare prin care a oferit un imbold în plus tinerei generaţii pentru desăvârşirea educaţiei şi a studiilor. În acest sens, crearea Academiei Naţionale de Ştiinţe în 1863 a fost o măsură curajoasă şi eficientă pentru dezvoltarea ştiinţei americane şi includerea ştiinţei în cadrul viitoarelor capacităţi ale Statelor Unite, potrivit https://www.nationalacademies.org/.

Academia primea rolul principal de a furniza analize ştiinţifice şi consiliere pentru guvernul Statelor Unite şi de a sprijini planificarea noilor agenţii federale. La momentul respectiv a fost apreciat drept pozitiv la nivelul societăţii demersul guvernului de a înfiinţa o instituţie externă şi independentă care să furnizeze expertiză pentru segmentul administrativ.

Solicitări pentru studii şi analize de specialitate sunt adresate Academiei de Ştiinţe de senatori sau de membrii Camerei Reprezentanţilor, de comitetele Camerei şi Senatului, de agenţiile sau departamentele guvernamentale federale sau chiar de Casa Albă sau de instituţii private.

În conformitate cu autoritatea conferită de statutul său, Academia Naţională de Ştiinţe a înfiinţat, în anul 1964, Academia Naţională de Inginerie, iar ulterior, în 1970, Institutul de Medicină, care avea să devină Academia Naţională de Medicină în 2015. Alegerea membrilor acestor noi instituţii este similară alegerii membrilor Academiei Naţionale de Ştiinţă.

În prezent, Academia continuă să pună în aplicare scopul principal al înfiinţării sale, chiar dacă misiunea sa a devenit mai largă, proporţională cu o societate modernă bazată pe ştiinţă. Academia vizează: validarea excelenţei ştiinţifice, consolidarea mediului ştiinţific, ghidarea politicilor publice cu ajutorul ştiinţei şi să transmită guvernului şi publicului natura, valorile şi opiniile ştiinţifice.

Pentru dezvoltarea mediului ştiinţific, Academia editează publicaţia de specialitate "Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America" (PNAS), înfiinţată în 1914, în mare măsură pentru a oferi un canal de comunicare pentru lucrările şi descoperirile membrilor Academiei de Ştiinţe şi pentru progresul ştiinţific. Jurnalul are un importat caracter selectiv, fiind publicate aproximativ 20% dintre articolele transmise.

Marcia McNutt este preşedintele actual al Academiei, iar vicepreşedinte este Diane Griffin, indică https://www.nationalacademies.org/ şi https://www.nasonline.org. AGERPRES/(Documentare - Liviu Tatu, editor: Doina Lecea, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: www.britannica.com