Ziua Protecţiei Civile sau Ziua Apărării Civile este sărbătorită în fiecare an la 28 februarie. În această zi, în anul 1933, a luat fiinţă protecţia civilă în România, prin Decretul Regal nr. 468, care aproba "Regulamentul de funcţionare a Apărării Pasive contra atacurilor aeriene", având ca scop "limitarea efectelor bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor", potrivit site-ului www.isudb.ro.

Conceptul de protecţie civilă se referă la ansamblul sistemelor, structurilor şi resurselor gestionate de guverne şi care sunt orientate spre protejarea populaţiei non-combatante, în principal în caz de dezastre naturale şi tehnologice. Această definiţie este valabilă în special în arealul geografic al Uniunii Europene, precizează site-ul https://pompieriiromanieu.wordpress.com.

Manifestări ocazionate de Ziua Protecţiei Civile din România, organizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu, în Piaţa Mare, Sibiu, 27 februarie 2015.

Foto: (c) ROMULUS BRUMĂ (C) / AGERPRES FOTO

Denumit iniţial "apărare pasivă", conceptul de protecţie civilă a trecut ulterior la denumirea de "apărare locală antiaeriană" (1952), apoi la ''apărare civilă'' (1978), din anul 1994 fiind consacrat ca "protecţie civilă", prin Legea apărării naţionale nr. 45 din 1 iulie 1994. Protecţia civilă este definită pe site-ul www.isudb.ro drept ''o componentă a sistemului securităţii naţionale, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, al protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate''.

Prin Decretul Regal nr. 468 din 28 februarie 1933, care a intrat în vigoare la 23 martie 1933, s-a stabilit că ''Apărarea Pasivă este pregătită şi pusă în aplicare pe întregul teritoriul de Ministerul de Interne, prin Comisia Superioară de Apărare Pasivă'', conform volumului ''Calendarul Tradiţiilor Militare'' (2010). Erau astfel stabilite atribuţii ministerelor, localităţilor, întreprinderilor şi instituţiilor şi se înfiinţau comisii de apărare pasivă la nivelul judeţelor, municipiilor, oraşelor şi comunelor rurale, dar şi la nivelul întreprinderilor şi instituţiilor. De asemenea, acest regulament cuprindea Planul Apărării Pasive, un document unic de înfiinţare a formaţiunilor de intervenţie, instituind-se astfel şi măsuri preventive şi de salvare. Pe de altă parte, regulamentul prevedea şi o serie de măsuri ce intrau în competenţa pompierilor militari, referitoare la organizarea şi participarea la exerciţiile publice de alarmare şi de pregătire a populaţiei civile.

În ceea ce priveşte reglementările de rang superior privind protecţia populaţiei şi a bunurilor în caz de conflict armat, acestea au fost stipulate în Legea asupra organizării naţiunii şi teritoriului pentru timp de război nr. 1245/24 aprilie 1933, care prevedea, totodată, încadrarea cetăţenilor ţării în diferite organizaţii paramilitare.

Manifestări ocazionate de Ziua Protecţiei Civile din România, organizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu, în Piaţa Mare, Sibiu, 27 februarie 2015.

Foto: (c) ROMULUS BRUMĂ (C) / AGERPRES FOTO

Momente importante în organizarea structurilor de apărare pasivă au fost marcate de alte acte normative, precum: Ordinul M.St.M. (Marele Stat Major) nr. 45.082 din 15 septembrie 1948, prin care s-a reînfiinţat Comandamentul Apărării Antiaeriene a Teritoriului; Decretul nr. 222 din 9 septembrie 1950, care prevedea măsuri de organizare şi funcţionare, pregătire şi control privind apărarea pasivă a teritoriului ţării, reglementări de inspiraţie sovietică (ulterior modificate, în raport cu realităţile româneşti); Decizia ministrului Afacerilor Interne nr. 133 din 8 ianuarie 1951, prin care s-a înfiinţat Centrul de Instrucţie al Apărării Pasive a Teritoriului. În anul 1952, au fost organizate, în noua structură administrativ teritorială, state majore regionale ale apărării antiaeriene, cu servicii specializate la nivelul localităţilor şi unităţilor economice.

A urmat Legea nr. 2/1978, care a consfinţit aplicarea, în ţara noastră, a unei noi concepţii privind apărarea civilă, modernizarea fiind impusă de ruptura provocată de evenimentele din Cehoslovacia din 1968, dar şi de catastrofele naturale care au lovit ţara, precum inundaţii, cutremurul din 1977 sau unele catastrofe industriale (incendii pe platformele petrochimice şi metalurgice etc.). În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile nr. 106, în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în prezent Protecţia Civilă este reglementată prin Legea nr. 481 din 2004, care este în concordanţă cu principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală ONU, precum şi cu cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu, potrivit site-urilor www.isudb.ro şi http://isucj.ro.

România a realizat, în 2004, un proces de reformă instituţională, reunind protecţia civilă şi pompierii militari într-o structură unitară - Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Potrivit site-ului www.isusibiu.ro, Protecţia Civilă, componentă a apărării naţionale, ''cuprinde un complex de măsuri pentru ocrotirea populaţiei, a bunurilor materiale în caz de război, calamităţi sau catastrofe şi asigură condiţiile necesare supravieţuirii acestora''.

Manifestări ocazionate de Ziua Protecţiei Civile din România, organizate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ”Cpt. Dumitru Croitoru” al judeţului Sibiu, în Piaţa Mare, Sibiu, 27 februarie 2015.

Foto: (c) ROMULUS BRUMĂ (C) / AGERPRES FOTO

La 28 februarie 2022, cu prilejul Zilei Protecţiei Civile, preşedintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj, în care a subliniat că activităţile în acest domeniu sunt fundamentale în contextul actual şi că trebuie alocate cu prioritate resursele necesare. "Protecţia civilă este o componentă importantă a apărării naţionale, iar personalul aferent acestor structuri are o misiune esenţială în ocrotirea populaţiei şi a patrimoniului în faţa pericolelor şi a situaţiilor de urgenţă. În contextul actual, în care ne confruntăm cu provocări complexe - agresiunea militară a Rusiei împotriva Ucrainei, pandemia de COVID-19 şi schimbările climatice - activităţile de protecţie civilă sunt fundamentale. Cea mai bună armă împotriva reducerii riscurilor provocate de dezastre şi a crizelor este prevenţia şi, de aceea, este obligatoriu să fim bine pregătiţi pentru a face faţă, prin răspunsuri adecvate, oricăror dezastre. Trebuie să alocăm cu prioritate resursele necesare acestui sector, în vederea consolidării capacităţilor logistice şi umane, pentru a putea acţiona cu succes, rapid şi eficient în orice situaţie", spunea şeful statului în mesajul transmis de Administraţia Prezidenţială.

El menţiona că România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, se bucură de o strânsă colaborare, în acest domeniu, cu structurile celor două organizaţii. Şeful statului a mulţumit tuturor celor care fac parte din sistemul de protecţie civilă - pompieri, salvamontişti, piloţi, medici, paramedici, asistenţi, salvamari, precum şi personal tehnic, administrativ, voluntari -, arătând că fără aceştia misiunile de salvare nu ar putea fi realizate cu succes.

În data de 1 martie, la nivel mondial, este marcată Ziua Internaţională a Protecţiei Civile. La 1 martie 1972 a intrat în vigoare Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Protecţiei Civile (International Civil Defence Organisation, ICDO). AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, editor: Ionela Gavril, editor online: Alexandru Cojocaru)